Editorial

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în iulie 2018

Vara vedem mai puține filme, pentru că suntem ba plecați în concediu, ba la bar, ba la terasă, ba stăm și ne plimbăm liniștiți pe afară. Așa că am avut din nou o lună săracă, dar tot am reușit să vă povestesc despre cinci filme văzute pe Netflix. Așadar, top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în iulie 2018:

1. He Named Me Malala (2015)

Cazul Malalei este în același timp tragic și încurajator: fetița care își dorea ca ea și altele ca ea să aibă posibilitatea să studieze a fost împușcată de talibani în orașul în care locuia din Pakistan. A supraviețuit, după intervenții medicale în țara sa și în Anglia, pentru a aduce mesajul ei în continuare în întreaga lume. Din documentar o vedem un pic altfel decât în carte: este doar o copilă care a împrumutat dârzenia de la tatăl sau, dar a rămas cea care se joacă și se hârjonește cu frații săi, care încearcă să se adapteze rigorilor unei alte țări, care zâmbește mult și se îmbujorează când vorbește despre băieți sau despre Brad Pitt . Un documentar care împletește imaginile de arhivă, prezentul din Anglia și animații care îi descriu viața și povestea, un film care ne-o aduce mai aproape pe adevărata Malala. Nota: 8,5/10

2. The Terminal (2004)

Un bărbat dintr-o țară ficțională, Krakozhia, ajunge pe aeroportul din New York tocmai când în țara sa est-europeană izbucnește războiul civil. Asta înseamnă că actele sale nu mai sunt valabile și trebuie să rămână în terminal până la noi dispoziții. Așa că rămâne aici, cu engleza sa stricată, fără bani și fără prieteni, fără speranțe de a ajunge în orașul în care are de îndeplinit câteva dorințe. Aici însă muncește, zâmbește, se transformă, învață engleza, își face prieteni și speră la prima iubire adevărată. Se spală în chiuvete, se angajează, mănâncă biscuiți cu muștar și ketchup, este pețitor și încrezător. Un film despre viață, dar cu multe zâmbete, interpretări faine și mult suflet. Nota: 8/10

3. One of Us (2017)

Documentarul regizat de Heidi Ewing și Rachel Grady are în prim-plan comunitatea de evrei ultra-ortodocși hasidici din New York, pe care o descrie nu prin evocare directă, ci prin accentuarea elementelor caracteristice prin intermediul a trei ”evadați”. Am aflat despre această comunitate extrem de închisă atât în concediul meu din Israel, cât și din cartea atipică a lui AJ Jacobs despre Biblie. Cele trei personaje – doi bărbați, o femeie – s-au săturat și de monotonia vieții, și de credința fără minte, și de violență, și de rigurozitate, și au ales să plece. Sunt încă priviți ca paria, mai ales femeia, care venea dintr-o căsătorie aranjată, avea mulți copii, un bărbat care o bătea și o păstra ca sclavă. Acum, comunitatea s-a reunit în jurul bărbatului, a angajat avocați celebri și se luptă pentru tutela copiilor, pe care o va câștiga. Chiar dacă acum sunt liberi, cei trei sunt împărțiți între libertatea câștigată greu, fericirea dată de ea și temerile, persecuțiile oferite de comunitate, chiar nostalgia după frați, copii sau părinți. Trei personaje reale, trei drame. Oare câte mai sunt în spatele ușilor închise? Nota: 6,5/10

4. Evan Almighty (2007)

Evan Baxter, fost prezentator TV, actual congresman, crede că poate face mult și bine în beneficiul cetățenilor, dar lumea din Congres este dură și sfidătoare. După o întâlnire cu D-zeu, primește sarcina să construiască o nouă arcă, pentru că vine un nou potop. Transformarea este radicală, animalele sunt toate prezente în 2 versiuni, glumițele sunt simpatice, D-zeu e negru și e Morgan Freeman. O comedie ușurică, de weekend, fără prea multe pretenții, dar și fără scăpări de limbaj și acțiune specifice comediei americane de proastă calitate. Nota: 6/10

5. How It Ends (2018)

Anunțat cu surle și trâmbițe, Călătorie spre sfârșit este la granița dintre un mare fâs și un thriller post-apocaliptic decent. Problema lui este că, deși are oarece suspans și acțiune, nu explică aproape nimic și nici nu lasă spectatorilor indicii care să-și explice lucrurile de pe ecran. 
El și ea sunt la distanță mare, în America, moment în care ceva se întâmplă pe Coasta de Vest, explozii, cutremure, pană de curent. Lucruri de care el doar aude (și noi la fel), așa că e momentul să plece în căutarea ei, un drum de câteva mii de km, într-o lume pustiită, alături de… viitorul lui socru, o persoană taciturnă și milităroasă (Forest Whitaker). Problema este că sunt introduse personaje și ele dispar fără explicații, că nu știm nimic despre ce se petrece, că finalul este absurd de simplu și fără a desluși nimic (de parcă s-ar aștepta o continuare sau un serial, specialitatea casei). Singura luminiță – Forest Whitaker, dar… Nota: 5/10

Pentru alte recomandări, puteți căuta cu încredere și pe grupul de recomandări Netflix România.

Articole similare

Cu emoție, despre comunism și ”decreței”: ”Copilul și dictatorul”, de Marion Le Roy Dagen și Xavier-Marie Bonnot

Jovi Ene

Implicarea Irlandei în războiul civil spaniol, 1936-1939 (III)

Codrut

Fragment din ”În apele facerii”, de Carmen Firan, Editura Polirom

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult