Editorial

Călătoria spre identitate: „Visul numărul 9”, de David Mitchell – Lansare de carte

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu a avut loc joi, 19 aprilie, de la ora 19.00, lansarea romanului Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița, la Editura Humanitas Fiction, o carte recomandată de Filme-cărți.ro. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic își poartă în acest roman cititorii prin lumea halucinantă a metropolei Tokyo și, mai mult, prin cele mai misterioase peisaje ale viselor noastre. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

Evenimentul a fost moderat de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, și i-a avut ca invitați pe Cosmin Ciotloș, critic literar, Șerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din Cadrul Universității Româno-Americane, Cristian Pătrășconiu, scriitor și jurnalist cultural, și pe traducătorul Mihnea Gafița. În partea a doua a evenimentului, plecând de la anumite teme ale romanului, s-a discutat despre cyberpunkul japonez. Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Centrul de Studii Romano-Japoneze (Romanian-Japanese Studies Center).

Denisa Comănescu a început prin a prezenta câteva date biografice despre David Mitchell. Născut în 1969, la Southport, Lancashire, acesta și-a făcut studiile de literatură engleză și americană la University of Kent, urmând apoi un masterat de literatură comparată. Se mută în Sicilia și apoi în Japonia, la Hiroshima, unde ține cursuri de limba engleză timp de opt ani. Debutează cu romanul Ghostwritten (1999), căruia îi urmează, în 2001, Visul numărul 9 (Number 9 Dream; Humanitas Fiction, 2018), finalist la Booker Prize și la James Tait Black Memorial Prize, și Atlasul norilor (Cloud Atlas, 2004; Humanitas Fiction, 2008, 2013). În 2006 publică, de asemenea cu mare succes de critică și de public, Omul de ianuarie (Black Swan Green; Humanitas Fiction, 2015), urmat de The Thousand Autumns of Jacob de Zoet (2010), The Bone Clocks (2014) și Slade House (2015). Câștigător a numeroase premii literare și bucurându-se de un răsunător succes internațional, David Mitchell este însă mai puțin cunoscut publicului românesc, a mai spus Denisa Comănescu.

Cu speranța că Mitchell se va bucura cât de curând de aceeași apreciere și la noi în țară, Denisa l-a invitat pe Cosmin Ciotloș să spună câteva cuvinte despre romanul Visul numărul 9. Începând prin a spune că literatura română are numeroase volume de proză cu multiple narative și că a epuizat oarecum dispoziția de a citi astfel de romane, Cosmin a precizat că a rămas impresionat de volumul Visul numărul 9, parțial tocmai datorită unei astfel de construcții, care însă nu respectă șablonul clasic, în mare măsură deoarece aceste fire fie sunt, fie trebuie să fie reconstruite afectiv. Orașul Tokyo de pildă, deși prezentat destul de realist, Mitchell fiind un împătimit și un cunoscător fin al acestuia, este de fapt transpus în plan imaginar, la fiecare pas cititorul fiind să participe atât emoțional, cât și creativ, să țină pasul cu diferitele construcții inventate de autor, romanul venind cu provocări la fiecare pas.

”Mitchell face din Tokyo o metropolă a imaginației”, The Times.

Cristian Pătrășconiu, spirit cartezian cum s-a autonumit, a spus că, deși i-a fost dificil, a încercat să urmărească și să deslușează fiecare fir narativ în parte, dar și să completeze semnificațiile acolo unde a considerat necesar. Pentru că da, Visul numărul 9 este în mare măsură și despre construcție și reconstrucție, nu numai în capitolul 9, care este lăsat gol intenționat. Amintind de o discuție între Paul Auster și Philip Roth despre viitorul romanului, a spus că înclină să îi dea dreptate lui Auster, pentru că romanul mai are încă multe de spus în literatura viitorului, ceea ce Visul numărul 9 confirmă indiscutabil. Roman-rețea, cum l-a numit Cristian Pătrășconiu, adăugînd că Mitchell este o veritabilă uzină de ficțiune și că marile mize trebuie rezolvate de fiecare cititor în parte, ziaristul a încheiat afirmând că întreaga construcție este mai degrabă un elogiu al drumului, decât al țintei.

Mihnea Gafița

Mihnea Gafița a discutat și el despre firele narative, dar și despre nevoia de adaptare în traducere, despre ce se întâmplă de fapt dincolo de traducerea propriu-zisă. Despre invenția unor termeni, despre dificultatea traducerii unor autori ca Joyce sau Mitchell, dar și despre cum textul este oarecum recreat parțial prin procesul de traducere. Mulțumind publicului pentru prezență, Mihnea Gafița a acordat autografe la finalul evenimentului.

Invitat să vorbească despre fenomenul cyberpunk, origini, evoluție și semnificații, Șerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din Cadrul Universității Româno-Americane, a început prin a oferi câteva detalii despre cum a simțit orașul Tokyo, din care s-a întors dintr-o vizită recentă chiar cu o zi înaintea de evenimentului de la Humanitas Cismigiu. Metropola e însoțită în permanență de un zgomot de fond creat de agitația mașinilor și mașinăriilor, dar și a oamenilor. Comparat cu multe alte orașe, pare desprins dintr-un roman science fiction. Șerban Georgescu a continuat, spunând că David Mitchell reușește să recreeze narativ perfect aceste aspecte, deși Tokyo din Visul numărul 9 este un oraș imaginat. Cyberpunk, deseori asociat cu o mișcare anarhistă, a devenit treptat un mod de viață, depășind limitele unui simplu curent care încearcă redefinirea coordonatelor de spațiu, timp și raportarea individului la acestea. Axat mai mult pe trăiri și fire emoționale, mai degrabă decât de filonul logic, a câștigat din ce în ce mai mulți adepți în ultimii ani.

În urma discursurilor invitaților, am remarcat lipsa unei granițe bine definite dintre vis și realitate, a cărei prezență se intuiește, paradoxal, în roman, dar și faptul că în urma lecturii, cititorii nu mai știu cu exactitate despre ce oraș este vorba în Visul Numărul 9. Tokyo, inventat și reinventat, este redat fin de David Mitchell izbitor de asemănător cu cel real și totuși atât de diferit. Atât sub raport stilistic, cât și sub raport imaginativ, romanul este o capodoperă, iar Visul Numărul 9 invită publicul la o călătorie inedită alături de Eiji Miyake, tânărul plecat de pe insula Yakushima spre Tokyo pentru a-și căuta tatal necunoscut. O călătorie suprarealistă, potențată de scene de o duritate greu de digerat, dar și de provocări ludice, și completată de un limbaj joycean, transformată într-un ”vis” care a vrăjit cititorii din toate colțurile lumii.

Lectură plăcută! 🙂

Articole similare

Cel mai recent roman al lui Jonathan Coe, disponibil in librariile autohtone

Jovi Ene

Despre ciocolată caldă și Harry Potter: Săptămâna Filme-cărți.ro de Crăciun

Deea

O noua aparitie la Editura Compania: Polemos, de Marin Mincu

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult