Editorial Recomandat

Fragment în avanpremieră: ”Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației”, coordonator Sorin Bocancea

marsul asupra Europei cop1Filme-cărți.ro vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul ”Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației”, coordonator Sorin Bocancea, ce a apărut de curând la Editura Adenium. Iată, la început, câteva amănunte despre această carte:

Volumul Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației, coordonat de Sorin Bocancea, reunește opiniile diverse și argumentate ale unor redutabili specialiști în științe sociale și politice și ale unor cunoscuți jurnaliști pe tema crizei europene declanșate de cel mai mare fenomen imigraționist al secolului, precum și a marilor erori pe care liderii politici le-au făcut în gestionarea acesteia. Indiferent de opțiunea lor ideologică, cititorii vor găsi în acest volum cel puțin o intervenție în care își vor recunoaște con­vingerile, iar celelalte opinii îi vor face să-și pună întrebări. Cele patru părți ale volumului abordează următoarele subiecte: statutul nou‑veniților (refugiați sau imigranți ilegali?), cauzele și implicațiile politice ale crizei imigranților, criza valorilor europene și ideea de război sau plan antieuropean.

Contribuțiile la acest volum sunt semnate de Sorin Antohi, Sorin Bocancea, Georgeta Condur, Marius Văcărelu, Raymond Clarinard, Doru Tompea, Iulian Chifu, Teodor Meleșcanu, Paul Dragoș Aligică, Cristina Hermeziu, Iulia Badea‑Guéritée, Sorin Ioniță, Dan Pavel, Sabin Drăgulin, Bogdan Călinescu, Gian Paolo Accardo, Ioan Stanomir, Petre M. Iancu, Dan Ionescu, Sergiu Mișcoiu, Antonio Momoc, Arthur Suciu, Constantin Sturzu, Radu Carp, Alexandru Lăzescu, Cristi Danileț, Melania Cincea și Cristian Unteanu.

Fragmente în avanpremieră:

Sorin Bocancea: „Criza imigranților a generat un val de euroscepticism cum nici o criză nu a reușit să facă, pentru că în discuție sunt principiile edificiului politic european. Mulți s‑au grăbit să cânte prohodul Uniunii

Europene, vestind o întoarcere la Europa națiunilor. Cred că o asemenea perspectivă nu este realistă și nici nu ar fi de dorit. Unii europeni uită repede ororile petrecute în timpul Europei națiunilor. Dacă de șapte decenii în Europa nu au mai fost conflicte majore (cu excepția celor din fosta Iugoslavie), este pentru că s‑a construit Europa comunitară și s‑a ajuns la actuala Uniune.

Faptul că o generație politică și‑a atins maximul de incompetență nu trebuie să ne facă să ne îndoim de viabilitatea proiectului, ci să judecăm erorile politicienilor. De asemenea, trebuie să ne îndoim de buna‑credință a presei, care a falsificat realitatea, care nu a mai informat, ci a manipulat după cum au cerut directivele acestor politicieni și păcătoasa schemă mentală a corectitudinii politice. Acestea sunt două probleme care trebuie discutate înainte de a pune la îndoială principiile. Chiar dacă periodic este necesară o rediscutare și a principiilor, întrucât realitatea fluidă în care trăim o cere, nu trebuie să le declarăm moartea, ci să le consolidăm tocmai arătând ce este de schimbat pentru ca ele să rămână valide.”

Sorin Antohi: „Europa – în special UE și mai ales statele membre bogate – trebuie să facă față unui proces rapid de înlocuire a populației actuale, deja multietnică și multiculturală, cu una rezultată din combinația cu valul migrator masiv generat de violența, haosul, ipocrizia și ires­ponsabilitatea anului 2015. (…) Se vede din nou că ipocrizia po­litic corectă și măsurile concrete bazate pe ea nu sunt o parte a soluției, ci o parte a problemei.”

Doru Tompea: „Situația se complică pe zi ce trece, iar Europa stă pe un butoi de pulbere gata să explodeze. Complexitatea situației geopolitice, atât în spațiul european, cât și pe plan mondial, impune o abordare cu mult tact și diplomație. Problema trebuie privită și analizată la nivel sistemic, iar din acest motiv orice intervenție într‑un anumit plan va necesita ajustarea întregului pentru a se păstra echilibrul fragil necesar menținerii păcii și respectării drepturilor omului.”

Cristina Hermeziu: „Pe lângă măsuri de întărire a pazei de coastă, Comisia Europeană a îndrăznit să propună cote de imigranți: fiecărei țări din UE ar trebui să‑i revină un anumit număr din imigranții refugiați, calculat în funcție de PIB, populație, rata șomajului și numărul de refugiați deja admiși. Un algoritm sec, așa cum e sufletul administrativ al Europei. Să numeri capetele cu precizie, ca într‑o turmă ce trebuie împărțită între proprietarii unei stâne: 10 ție, 8 mie. Pe undeva, în zona demnității umane, gestul acesta provoacă repulsie. În același timp și în mod paradoxal, algoritmul e necesar în fața puhoaielor de nefericiți eșuați la țărmul neprimitor al stânei europene.”

Iulia Badea‑Guéritée: „A primi cu brațele deschise și a respinge în masă pot fi atitudini la fel de periculoase. (…) În fața unui asemenea val de refugiați, soluția nu este nici cea defensivă, nici cea asimilatoare. Nici ridi­carea zidurilor, nici ascunderea capului în nisip. Ci abordarea lu­cidă, cu ochii larg deschiși și cu mintea limpede a realității cu care se confruntă astăzi Europa. Așa cum a făcut‑o, mai mult sau mai puțin simbolic, Orwell.”

Bogdan Călinescu: „Nu marșurile și „solidaritatea republicană” îi vor opri, ci lupta împotriva terorismului. Trebuie să se înțeleagă că Occidentul e în război de câțiva ani buni și că acest război va fi lung. Nu e vorba despre un „conflict al civilizațiilor”. Noi, da, suntem o civilizație, dar ceilalți sunt o barbarie și vor să ne distrugă și să ne supună. (…) Nu închiderea frontierelor – imposibilă astăzi – va rezolva problema, ci sfârșitul Statului‑providență. Migrația e atrasă de magnetul Statului‑providență, ce îi ia sub aripa lui pe toți. Fără acesta, imigranții vor ezita înainte de a veni. Obligația de a munci îi incită la integrare.”

Cristi Danileț: „Ca europeni, ne‑am dori un dialog intercultural, inclusiv interreligios. Din păcate, atentatele de la Paris din 2015 (ca și cele din SUA din 2001 și Kenya din 2015), îndreptate contra creștinilor, ne‑au arătat că un astfel de dialog nu poate avea loc. Între „noi” și „ei” este o profundă neînțelegere de natură religioasă, care va degenera într‑un conflict între culturi și religii. Prin urmare, nu cred că se mai poate vorbi despre conviețuire, ci, cel mult, despre supraviețuire.”

Cartea a apărut în Colecția Headline a editurii Adenium.

precomanda Marsul Europei

Articole similare

Masterclass cu Melissa Leo – O pildă de viaţă şi… film / Filme-carti.ro la TIFF

Iulia Dromereschi

2018 – cartile anului (Dan Romașcanu)

Dan Romascanu

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în aprilie 2021

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult