Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (13 – 19 iunie 2016)

O ciudatenie a mintii meleȘtirile săptămânii: Unul dintre cele mai savuroase romane ale lui Orhan Pamuk O ciudăţenie a minţii mele, la Editura Polirom; Istoria teatrului universal de la Editura Nemira – ediția ilustrată Oxford se lansează la Cărturești; Eu o să vorbește drăguț cândva | David Sedaris în România; Seară dedicată romanului-eveniment „2084. Sfârşitul lumii”; Premiul B’nei B’rith Europe pentru Imaginea evreului în cultura română, de Andrei Oişteanu.

Unul dintre cele mai savuroase romane ale lui Orhan Pamuk O ciudăţenie a minţii mele

Romanul O ciudăţenie a minţii mele, prima carte publicată de Orhan Pamuk după dobîndirea Premiului Nobel pentru Literatură (2006), este o epopee modernă, desfăşurată pe parcursul a mai bine de patru decenii (1969-2012), în centrul căreia se află unul dintre milioanele de „personaje secundare” ale Istanbulului: iaurgiul şi bragagiul Mevlut Karataş. Povestea adeseori înduioşătoare a contraeroului Mevlut Karataş, cu bucuriile, sensibilităţile, izbînzile şi, mai ales, eşecurile sale, este de fapt povestea „celuilalt Istanbul”, a vînzătorilor stradali, a cartierelor de barăci, a imigranţilor din Anatolia care ajung să schimbe, treptat, textura şi stilul de viaţă tradiţional al oraşului, pe valul ambiguu al pribegiilor moderne. Modernizarea oraşului, petrecută pe fundalul eternelor frămîntări politice, se asociază cu dispariţia unor îndeletniciri tradiţionale, cu modificarea dramatică a peisajului uman, cu nenumărate înfrîngeri personale, nevăzute şi neştiute, care marchează destinele „generaţiilor pierdute” ale Istanbulului contemporan.

„Unul dintre cele mai savuroase romane ale lui Pamuk şi începutul ideal pentru cei care vor să-l cunoască pe autorul turc. Prin cartea sa, Pamuk face pentru Istanbul ce a făcut Joyce pentru Dublin. El surprinde nu doar ceea ce vezi şi simţi într-un oraş, ci şi cultura, credinţa şi tradiţiile, oamenii şi valorile lui… O scrisoare de dragoste pentru Turcia modernă.” (The Washington Post)

„Femeile din aceste pagini sînt fabuloase… În mijlocul uriaşei întinderi a Istanbulului, între Orient şi Occident, Pamuk foloseşte o mulţime fremătătoare de personaje ca să spună povestea unei culturi mereu în schimbare şi a multelor sale discordii.” (The Boston Globe)

O ciudăţenie a minţii mele e o vastă colecţie de personaje, evenimente, case, mîncăruri, obiecte care, după cum îşi va da seama cititorul după ce va fi citit şase sute de pagini, pot fi cuprinse sub un singur nume: Istanbul.” (The Guardian)

Orhan Pamuk s-a născut în 1952, la Istanbul, şi a crescut într-o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele Cartea neagră şi Cevdet Bey şi fiii săi, într-o zonă înstărită din Nişantaşı. La 23 de ani, Orhan Pamuk se hotărăşte să devină romancier; trăieşte retras în apartament şi începe să scrie. Cu excepţia unei perioade de trei ani petrecute la New York, el a locuit numai la Istanbul. Scrie romane de treizeci de ani şi nu a avut niciodată altă meserie. Cărţile i-au fost traduse în mai mult de cincizeci de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, Mă numesc Roşu, a cîştigat în anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award. În 2006, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură, fiind printre cei mai tineri laureaţi ai acestuia.

Lansare Istoria teatrului universalIstoria teatrului universal – ediția ilustrată Oxford se lansează la Cărturești

Luni, 20 iunie, de la ora 18.30 la ceainăria Cărturești se lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick ediția ilustrată a Istoriei teatrului universal, coordonată de John Russell Brown.

Participă criticul de teatru George Banu și regizorul Felix Alexa.

Evenimentul va prilejui și o întâlnire cu volumul Convorbiri teatrale, de George Banu, publicat în colecția Yorick în colaborare cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Cartea cuprinde conversații cu cei mai importanți creatori din România și din străinătate, prezenți în ultimii trei ani la FITS: Felix Alexa, Eugenio Barba, Klaus Maria Brandauer, Dragoș Buhagiar, Constantin Chiriac, Alexandru Dabija, Pippo Delbono, Emmnuel Demarcy-Mota, Lev Dodin, Declan Donnellan, Benard Faivre d’Arcier, Jean-Jacques Lemêtre, Krystian Lupa, Piotr Skiba, Mihai Măniuțiu, Wajdi Mouawad, Silviu Purcărete, Peter Stein, Erhard Stiefel. Aceste conversații reprezintă și ele o istorie vie, din arhivele inedite, a teatrului actual românesc și străin.

Istoria teatrului universal a apărut în colecția Yorick, coordonată de Monica Andronescu, tradusă de Dana Ionescu, Adriana Voicu și Cristina Maria Crăciun.

Instrument indispensabil pentru oricine studiază azi artele spectacolului, Istoria teatrului universal este o incursiune fascinantă în istoria, știută și mai puțin știută, a artei teatrale de peste 4500 de ani, de la Egiptul Antic și până la formele multiculturale de azi. Dramaturgi, actori, regizori, compozitori, spectacole, mișcări artistice și teatre importante își arată diferitele lor fețe, dezvăluite într-un parcurs care are încă multe enigme. Muzica și scenografia ies, și ele, la lumină. Experții au cercetat încă o dată arhivele din Europa, America și Asia și ne invită pe scenă și în culise, scriind cuprinzător povestea teatrului, spectacol fără sfârșit.

În cadrul întâlnirilor Yorick propunem lunar teme de discuție pornind de la cărți, spectacole sau realități ale teatrului contemporan și artelor spectacolului. Printre invitații Întâlnirilor de până acum au fost Andrei Șerban, Victor Ioan Frunză, Theo Herghelegiu, Victor Scoradeț, Radu-Alexandru Nica, Alexandru Darie și Oana Pellea. 

Eu o să vorbește drăguț cândva | David Sedaris în România

În cea mai recentă traducere în limba română, Sedaris reușește să transforme banalul vieții în spectacol, cu un umor contagios: vorbește despre copilăria petrecută în suburbiile din Carolina de Nord, despre părinți și cei cinci frați ai lui, despre diverse slujbe bizare pe care le-a avut în New York. În cea de-a doua parte a cărții, Sedaris scrie magistral despre tentativele de a învăța franceza după ce s-a mutat la Paris și despre modul în care a ajuns să vorbească această limbă.

Sedaris are un talent aparte: acela de a trece iar și iar prin cele mai ciudate situații și întâmplări. Cartea este incisivă și spirituală. Te face să râzi cu lacrimi și se termină prea repede.“ — Chris Barsanti, Book

publica-hero-eu-o-sa-vorbeste-dragut-candvaDavid Sedaris este autorul a numeroase bestselleruri, tipărite în 10 milioane de exemplare. E și unul dintre cei mai apreciați invitați al podcastului This American Life și scrie pentru The New Yorker. Prima lui carte tradusă în limba română, În pielea goală, face parte din seria noastră de povești reale, bine scrise — Narator.

David Sedaris la București

Dacă nu ați reușit să achiziționați bilete la evenimentul de luni, 20 iunie, An Evening with David Sedaris, puteți să îl întâlniți pe amuzantul autor marți, 21 iunie, începând cu ora 19, la lansarea cărții Eu o să vorbește drăguț cândva, de la Cărturești Verona.

Evenimentele sunt co-organizate de The Power of Storytelling și Publica, cu susținerea NN, cu sprijinul Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești. Parteneri media: DoR, Scena9, SUB25.

Vă așteptăm cu drag!

Seară dedicată romanului-eveniment „2084. Sfârşitul lumii”

Miercuri, 22 iunie, ora 19.00 vă aşteptăm la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară dedicată romanului 2084.Sfârşitul lumii de Boualem Sansal,  distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015. La eveniment vor participa jurnaliştii Ovidiu Nahoi şi Marius Constantinescu şi publicistul Ioan Stanomir. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

2084 e mai dur decât Supunere, descriind un adevărat totalitarism religios.” Michel Houellebecq    

Deținător al unui număr impresionant de premii literare, atât franceze, cât și internaționale, scriitorul algerian Boualem Sansal este, în mod cert, una dintre vocile majore ale literaturii contemporane. Romanul său 2084.Sfârșitul lumii, tradus în 25 de țări, a primit Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015 și a fost desemnat drept cea mai bună carte a anului de către revista Lire.

„Fabulă, parabolă, pamflet, roman total al unei dictaturi fără Istorie, 2084 își înmărmurește cititorii. La 66 de ani, pentru Boualem Sansal a tăcea înseamnă «o formă de sinucidere». Dovada este această fabulă orwelliană și apocaliptică despre viitorul unei dictaturi religioase. […] Bine ați venit în Abistan, imperiul cu 60 de provincii condus de profetul Abi, devotatul trimis al lui Yölah, încă de la sfârșitul marelui și sângerosului război sfânt, câștigat de adepții «unei forme grav degenerate a unei religii sclipitoare » și care a transformat «bieți credincioși inutili în glorioși și profitabili martiri». Ascultare, supunere, amnezie, supraveghere, răbdare, ignoranță, justiție expeditivă – toate acestea dau ritmul vieții de zi cu zi al locuitorilor Abistanului.“ (Marianne Payot, L’Express)

2084 eveniment

„2084, al şaptelea roman al autorului, închipuie viitorul în linia celebrului 1984 al lui George Orwell: un imperiu teocratic, Abistanul, dominat de figura lui Abi, «Trimisul» pe Pământ al unui zeu necruţător. Peste tot numai portrete ale lui Abi, peste tot supraveghetori şi controlori, săptămânal execuţii publice organizate cu mare fast. În Abistan, orice amintire a fost ştearsă şi limba simplificată. 2084 este o carte ieşită din comun, autorul îi pune în gardă pe cei care, în opinia lui, subestimează islamismul.“ (Michel Abescat, Télérama.fr)

Boualem Sansal  s-a născut la 15 octombrie 1949 în Teniet el Had, în Algeria. A rămas orfan de tată în 1954, iar pentru trei ani a fost crescut de bunica sa. A urmat Ecole Polytechnique d’Alger, apoi a deţinut funcţia de asistent şi cercetător în cadrul aceleiaşi facultăţi. A obţinut titlul de doctor în economie. În 1996 a fost numit director general la Ministerul Industriei, însă în 2003 a fost concediat pentru că a luat poziţie critică împotriva puterii.
La 50 de ani, în 1999, îi apare primul roman Le Serment des barbares – ecranizat de Jorge Semprún –, pentru care a fost recompensat cu Prix pour premier Roman şi Prix Tropiques. Au urmat alte romane: L’Enfant fou de l’arbre creux (2000), Dis-moi le paradis (2003), Harraga (2005), Le village de l’Allemand ou le journal des frères Schiller (2008; Grand Prix RTL-Lire, Grand Prix de la francophonie, Prix Nessim Habif – Académie royale de langue et de littérature françaises de Belgique), Rue Darwin (2011; Prix du Roman-News şi Prix du Roman Arabe – premiul în bani, finanţat de ambasadorii arabi, a fost retras deoarece a participat la Festivalul de Film de la Ierusalim). A scris, de asemenea, povestiri şi eseuri, precum şi o carte de literatură tehnică. În 2011 Boualem Sansal a primit Premiului Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani, iar în 2012 a făcut parte din juriul Festivalului de film de la Berlin. A primit, de asemenea, distincţia de Chevalier des Arts et des Lettres. Locuieşte în Algeria împreună cu familia, în ciuda controverselor stârnite de cărţile publicate.

Accesul la eveniment se face în baza unei rezervări la numărul de telefon 021.311.40.01 sau pe adresa de email  cismigiu@humanitas.ro, în limita celor 100 de locuri disponibile, până la data de 22 iunie, ora 18.30.

2084. Sfârşitul lumii de Boualem Sansal a fost bestseller al editurii Humanitas Fiction la Bookfest 2016. Carte recomandată de RFI România şi lapunkt.ro

Oisteanu-Imaginea evreuluiPremiul B’nei B’rith Europe pentru Imaginea evreului în cultura română, de Andrei Oişteanu

Istoricul religiilor şi antropologul Andrei Oişteanu a fost distins cu premiul B’nei B’rith Europe pentru volumul Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (ediţia a III-a, revăzută, adăugită şi ilustrată), publicat în 2012 în seria de autor pe care Editura Polirom i-a consacrat-o.

B’nei B’rith Europe este o prestigioasă organizaţie evreiască internaţională, cu sediul la Bruxelles. În 2015, Comitetul Executiv al acestei organizaţii a decis să înfiinţeze un premiu anual menit „să recompenseze un intelectual care a contribuit la schimbarea imaginii evreului în societate”. Premiul obţinut de Andrei Oişteanu este primul de acest fel, acordat de B’nei B’rith Europe.

Imaginea evreului în cultura română a fost distins cu Premiul Academiei Române, Marele Premiu al ASPRO, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Premiul revistei Sfera politicii, Premiul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi Premiul Fundaţiei „Sara & Haim Ianculovici” (Israel). Volumul a mai fost tradus în engleză (Nebraska University Press, Lincoln & London, 2009), germană (Frank und Timme Verlag, Berlin, 2010), franceză (Éditions Non Lieu, Paris, 2013), maghiară (Ed. Kriterion, 2005) şi italiană (în curs de apariţie).

Volumul prezintă originea, evoluţia în timp şi spaţiu, supravieţuirea sau dispariţia clişeelor ce compun portretul fizic, profesional, moral, intelectual, magico-mitic şi religios al „evreului imaginar” în spaţiul cultural românesc. Este de asemenea analizat modul în care antisemitismul popular l-a influenţat pe cel intelectual şi politic, de la jumătatea secolului al XIX-lea pînă astăzi. Abordînd tema din perspectiva şi cu instrumentele antropologiei culturale, autorul reface portretul-robot al „evreului imaginar” şi evaluează diferenţele dintre acesta şi „evreul real”.

„O carte în chip urgent necesară. Nimeni nu era mai potrivit să o scrie decît Andrei Oişteanu, cu răbdarea, precizia, echilibrul şi umorul cu care ne-a obişnuit de multă vreme. Cititorul va petrece cîteva ceasuri de lectură pasionantă şi, dacă e om întreg, va cădea pe gînduri…” (Andrei Pleşu)

„După mai multe lucrări consacrate miturilor din cultura tradiţională românească, Andrei Oişteanu a publicat un studiu monumental consacrat imaginii evreului în cultura română – o cercetare care a fost salutată de întreaga comunitate intelectuală şi care a depăşit cu mult frontierele ţării sale.” (Le Magazine Littéraire)

“Andrei Oişteanu şi-a utilizat excelent erudiţia. E o carte foarte valoroasă şi necesară. Nimeni dintre cei interesaţi de istoria antisemitismului est-central-european, de naţionalismul radical şi de populismul etnocentric n-ar trebui să o rateze.” (Times Literary Supplement)

„Andrei Oişteanu a compus o superbă lucrare de cercetare care va servi ca o sursă fundamentală pentru viitoare lucrări privind rădăcinile culturale ale receptării evreilor, nu numai în România, dar şi într-un context mai larg, est-central-european.”

(East European Jewish Affairs)

„Este o carte foarte documentată şi inteligent scrisă. E o analiză explicită a multor teme privind imaginea evreului, fiind o critică implicită a unei componente importante a culturii române. Mai presus de toate, e o carte foarte curajoasă.” (Moshe Idel, din prefaţa la ediţia americană, University of Nebraska Press, 2009)

Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferenţiar la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucureşti) şi preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor. Cărţi publicate: Grădina de dincolo. Zoosophia (1980, 2012); Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească (1989); Cutia cu bătrîni (roman) (1995, 2005, 2012); Mythos & Logos (1997, 1998); Cosmos vs Chaos: Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (1999); Imaginea evreului în cultura română (2001, 2004, 2012) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Asociaţia Bucureşti; Marele Premiu al ASPRO); Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskultur (2002); Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească (2004, 2013); Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu (2007, 2014); Il diluvio, il drago e il labirinto (2008); Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures (2009) (Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române); Konstruktionen des Judenbildes (2010); Narcotice în cultura română (2010, 2011, 2014) (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România); Les Images du Juif: Clichés antisémites dans la culture roumaine (2013); Rauschgift in der rumänischen Kultur (2013).

Cel mai recent volum semnat de Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură (ediţie ilustrată, Polirom, 2016), a fost pe primul loc în topul celor mai bine vîndute cărţi la recent încheiata ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2016.

Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură reprezintă o abordare comparativă a unui domeniu delicat, în care, apelînd la numeroase aspecte inedite din istoria şi cultura României şi a lumii, autorul evidenţiază persistenţa în mentalitatea colectivă, fie şi în forme simbolice şi metaforice, a unor modele mentale şi comportamentale.

Articole similare

Invitație la teatru: Tango la Bordello

Jovi Ene

Genul programului: povești din viitor | Februarie pe Netflix

Jovi Ene

Câteva știri din lumea culturală românească (26 martie – 1 aprilie 2018)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult