Prin blogosfera cinefila Recomandat

Prin blogosfera cinefila (19 – 25 august 2013)

prin-blogosfera-cinefila-Pe blogul PostModern.ro, gasim un articol interesant, un punct de plecare pentru cei care s-au saturat de filmele comerciale ale momentului, semnat de Mihaela Matei despre ”7 filme din ultimii ani pe care trebuie sa le vezi”: ” Sunt pelicule care au potențialul de a te face să exclami: uau, ce film, n-am mai văzut de mult timp așa ceva!. Toate cele șapte sunt diferite de ceea ce vedem de obicei și cer un gust pentru diferit.  Mai mult de jumătate (Tabu, Oslo, Cosmopolis, Faust) dintre ele sunt discursive, bazându-se destul de mult pe cuvânt și argumentație, apropiindu-se într-o oarecare măsură de complexitatea discursului unei cărți. Un fenomen destul de rar pentru filme, care de multe ori se rezumă la a spune o poveste. În același timp, aproape toate filmele din listă nu au o acțiune liniară, scenele amalgamându-se fără o ordine temporală, provocarea înțelegerii sensului lor sau a acceptării livrării lor fiind semnificativă.”

Andrei de la Cinefilul de serviciu ne incanta din nou cu recenzia unui film european, care pare foarte simpatic din descrierea lui (eu unul il voi cauta cu siguranta): ” În micul orăşel fictiv Högboträsk, infracţionalitatea din ultimii 10 ani este egală cu zero, iar poliţiştii îşi împart plictisitorul program de lucru între cafele, poker, hotdogi şi vise de a avea într-o zi parte de ceva acţiune precum în filmele americane. Liniştea lor este dată peste cap atunci când autorităţile decid să desfiinţeze departamentul de poliţie al oraşului pe motiv că este nefolositor.”

trance-poster06-Razvan van Firescu ne dezvaluie ”5 filme de vazut in weekend (sau nu)”, punand accentul in aceasta saptamana pe filmele SF+thriller. Dintre cele recomandate, ne-a atras atentia filmul ”Trance”: ”Filmul pare puțin tras de păr pe ici-colo, dar, per total, este atât de bine făcut încât, eu unul, am fost dispus să las de la mine și să mă bucur de această bijuterie cinematografică a anului 2013. Concluzie: un thriller fain, cum de mult nu am mai văzut. Merită un 8, chiar un 8,5 pentru efortul depus de întreaga echipă într-o perioadă în care cinematografia se întrece în stupidități.”

(Jovi)

-‘Passion’ al lui Brian de Palma continua sa starneasca destul de multa pasiune in blogosfera, devenind unul dintre filmele cele mai comentate ale verii. Am gasit inca o cronica interesanta semnata de Stefan Aganencei pe blogul eliberART: ‘Cred că defectul de fabricaţie al thrillerului e tocmai încercarea de păcălire a publicului, să încerci să concentrezi toată substanţa filmului într-o breşă informaţională a spectatorului, prin acea omisiune de tip criminalist a cărui declic e revelat într-un singur carpe diem. În ultima vreme, am văzut mult prea multe minţi inteligente în thrillere şi majoritatea implică imperativ o corporaţie. Eu aş spera pe viitor la o nouă specie de thriller, “thrillerul neorealist” (cele care se produc deobicei în timpul războaielor civile sau internaţionale), cu mai puţine premeditări de inteligența subtilă şi cu un suspans mai prelung, mai multă umanitate şi mai puţine condimente “psihologice”, deoarece o structură mult prea criminalistică a suspansului dă o impresie de artificialitate a evenimentelor; mai ales că deşi Passion e o producţie franco-germană, totuşi s-a dorit o distribuţie generalizată în limba engleză, pe când limbile autohtone ar fi făcut totul să curgă mult mai natural.’

coperta_Sint o baba comunista!_editie limitata-Tot aici Ion Indolean semneaza cronica la ‘Sunt o baba comunista’ al lui Sterian Gulea a carui premiera a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute: ‘Sunt o babă comunistă e regizat Stere Gulea, care mai bine rămânea cu documentarele de anchetă foarte bune din anii ’90. Următoarea decadă, pentru el, a reprezentat un eşec total, continuat acum prin cel mai recent film, care e o ecranizare a romanului omonim, doar că în titlul cărţii sunt e sînt, diferenţă mică, dar semnificativă. Scenariul e împresărat cu glumiţe răsuflate, iar vocea din off, a aceleiaşi Gheorghiu, zgârie pe timpane. Prezentul poveştii e dublat de trecutul Emiliei – baba comunistă – care lucrase la te miri ce fabrică, unde ar fi trebuit să ajungă Ceauşescu într-o vizită de lucru. Probleme şi acum şi atunci, iar Ea (da, cu E de tipar, că în ultimii ani a ajuns să fie divinitatea cinematografiei româneşti) le rezolvă pe toate, cu minim de gesturi şi cuvinte, că e la modă acum să creionezi personaje ce vorbesc puţin şi fac mult. ‘

-Angela de la AnzhelaMovies este mai putin transanta: ‘“Sunt o baba comunista” realizeaza o radiografie cinstita si partial retinuta a regimului comunist. Indeosebi izbuteste sa smulga din privirile fugare pe gaura cheii, barfe dintr-o familie obisnuita, nu neaparat ideala, dar cu identificari in tipologii cunoscute.’

-La Marele Ecran am gasit un articol semnat de Ionut despre starea cinematografelor din Iasi. Situatia nu pare mai buna decat in alte parti ale tarii, in afara cinematografelor comerciale din mall-uri alte sali par a fi in stare de ruina daca nu au disparut cu totul: ‘Așa am intrat în sala de 900 de locuri a cinematografului Victoria, exact când începeau simpaticele aventuri ale motanului, la care am asistat cinci spectatori. Doamna de la casa de bilete mă lămurise totuși, la început, că filmul rulează chiar și cu un singur spectator. Un aer vetust te izbește încă de la intrare. În hol, câteva tablouri vechi cu actori și multe afișe cu filme recente care mai colorează puțin atmosfera. Un minibar cu sucuri și câte ceva de ronțăit. În sală, draperii de zeci de ani, scaune cu schelet de lemn și cu o tapiserie ștearsă și uzată, dușumea prăfuită, sunet prost și ecran întunecat în timpul proiecției (ultimele două defecte, găsibile și la cinematografele Patria și Scala din buricul Bucureștiului).’

(Dan)

Contributori: Dan, Jovi.

Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:

Passion(2012)

Sunt o babă comunistă(2013)

Articole similare

Dincolo de frumusețea perenă. Viață, moarte și speranță în orașul de jos din Mumbai, de Katherine Boo

Jovi Ene

Capodopera genului ”road movies”: Kings of the Road (1976)

Dan Romascanu

Un film, două păreri: Trois Couleurs: Blanc (1994)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult