Filme Filme europene

Trubadur și anti-erou al unei epoci complexe: Gundermann (2018)

Gundermann (2018)
Regia: Andreas Dresen 
Distribuția: Alexander Scheer, Anna Unterberger, Axel Prahl 

‘Gundermann’ realizat în 2018 de Andreas Dresen este biografia unui muzician. Poate fi categorisit ca un film biografic și muzical, însă este foarte diferit de ceea ce vedem de obicei în aceste genuri. Au trecut 30 de ani de la căderea comunismului și de la reunificarea Germaniei. Viața în fosta ‘Republica Democrata’ și perioada de tranziție care a urmat după reunificare au fost deja tema multor filme, dar subiectul pare inepuizabil și noi perspective sunt permanent adăugate. Este cazul acestei biografii a lui Gerhard Gundermann, unul dintre cei mai populari cântăreți est-germani din anii ’90. Personalitate complexă și originală, Gundermann, care a murit subit la numai 43 de ani în 1998, și-a desfășurat cariera de muzician în paralel cu munca de excavatorist într-o mină de cărbuni la suprafață. A fost un cântăreț popular încă înainte de căderea comunismului și devenise una dintre vocile originale care exprimau problemele tranziției, speranțele, greutățile și dezamăgirile generației care ajunsese la maturitate în deceniul schimbărilor. Muzician, proletar, și … informator al politiei secrete STASI, după cum aveau să dezvăluie reporterii din presa vremii. Scenariul scris de Laura Stieler descrie contradicțiile biografiei artistului, un exemplu al complexității proceselor prin care au trecut Germania de Răsărit și oamenii care trăiau în ea.

Am văzut în ultimele luni câteva filme realizate în estul Europei (România, Rusia) care aveau ca subiect modul în care erau racolați informatorii polițiilor secrete care erau principalele unelte de terorizare a populației și de reprimare a dizidenților. Eroul acestui film, Gerhard Gundermann a fost un caz oarecum special. Înrolarea sa în STASI nu a fost rezultatul unor presiuni extreme sau a unui șantaj, și nici măcar nu era vorba despre oportunism. Filmul ni-l prezintă ca pe un idealist și un revoltat, care credea în idealurile comunismului, și dorea să le aplice în folosul oamenilor și al societății. Sistemul era însă așa de corupt încât nu l-a asimilat pe Gundermann nici macar ca turnător sau ca membru de partid decât pentru câțiva ani. Perioada a fost însă suficientă pentru a-l compromite moral și pentru ca ‘rapoartele’ sale despre colegii de muncă sau de muzică să influențeze vietiile acestora, poate să le distrugă pe unele. Apoi a urmat încercarea de a uita, ‘amnezia’, tentativa de a se recupera moral, imposibila iertare din partea celor loviți.

Examinând cazul lui Gundermann, regizorul Andreas Dresen aduce în discuție bazele morale ale unui întreg sistem în care toți cetățenii aveau dosare de victime la STASI, dar o parte însemnată dintre ei aveau și dosare de colaboratori. Cum a fost posibilă colaborarea unei mari părți a populației din Germania de Răsărit cu cei care îi oprimau? Întrebare similară cu cea care poate fi pusă legat de colaborarea cu regimul nazist cu câteva decenii înainte. Pare șocantă ușurința cu care majoritatea celor care sunt confruntați cu colaborarea lui Gundermann o acceptă ca pe un fapt, ca o atitudine care chiar dacă nu poate fi iertată poate fi înțeleasă, uitată și îngropată în tacere. Putem însă noi, astăzi, judeca retrospectiv acea epocă și pe cei care au trăit-o?

Biopicul realizat de Andreas Dresden se bucură de interpretarea excepțională a lui Alexander Scheer, care reușește să aducă pe ecran personalitatea lui Gundermann în toată complexitatea sa și să se aproprie și de aparența fizică și de muzica originală a acestuia. Singurul aspect care nu le-a reușit perfect regizorului și actorului sunt salturile temporale. Narațiunea sare permanent intre trei perioade (în jur de 1976, anii ’80, și 1992) ceea ce are logică în construcția treptată a personajului, dar aspectul fizic al eroului este cam tot timpul același, și avem nevoie de câteva secunde pentru a asimila din contextul vizual sau din dialoguri în ce perioadă de timp se petrece fiecare scenă. Din fericire decorurile și elementele de recuzită descriu cu autenticitate cele trei momente în timp, și orientarea nu este foarte dificilă. Restul distribuției își face datoria în mod mai mult decât satisfăcător, cu interpretări discrete și naturale. Merita o mențiune specială Anna Unterberger care în rolul lui Conny, soția lui Gerhard Gundermann, îi dă acestuia replica în descrierea unei relații de dragoste deloc triviale, cu multe momente de dubii și de crize. Muzica ocupă un rol important, aproximativ o treime din timpul de proiecție de două ore este ocupat de cântecele lui Gundermann, pe care Alexander Scheer le interpretează perfect, și sper că alți spectatori vor avea șansa – cum am avut eu – să vizioneze o copie a filmului care conține banda sonoră originală și textele cântecelor în subtitrare. Urmăriți-le, căci ele punctează, complementeaza și lărgesc înțelegerea personajului, trubadur și anti-erou al unei epoci complexe.

Disponibil pe HBO Go.

Nota: 8/10

(Sursă fotografii: IMDb.com, Netflix.com)

Articole similare

Admiral (2008)

Codrut

Prin blogosfera cinefila (10 – 16 decembrie 2012)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefilă (24 februarie – 1 martie 2020)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult