Filme Filme europene

Pierdere și negare: Sous le sable (2000)

Sous le sable (2000)
Regia: François Ozon
Distribuția: Charlotte Rampling, Bruno Cremer, Jacques Nolot

‘Sous le sable’, realizat în anul 2000, este unul dintre filmele care au marcat ascensiunea lui François Ozon și l-au poziționat ca pe unul dintre cei mai importanți regizori francezi ai generației sale (noul Nou Val de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000). Văzut acum, din perspectiva anului 2023, îmi pare a fi unul dintre acele filme care nu pierd nimic în timp, ci dimpotrivă, se maturizează și îmbătrânesc frumos, datorită calității artistice și a unui subiect care nu se erodează în timp. Este un film despre confruntarea cu dispariția ființei celei mai dragi și cu singurătatea, despre realitate și despre ceea ce construim în imaginar pentru a ne proteja de tragediile realității. O mare parte din vibrația filmului se datorează interpretării superbe a Charlottei Rampling, o actriță care demonstra cu acest film, atunci, în 2000, că poate continua să fie relevantă și în al 35-lea an de carieră. Acum, când au trecut încă peste 20 de ani, știm că ea este una dintre acele actrițe care a știut să traverseze toate vârstele și să creeze roluri excepționale în toate etapele carierei sale. Cel din ‘Sous le sable’ este unul dintre acestea.

Jean și Marie sunt un pereche de parizieni, trecuți de 50 de ani, un cuplu fără copii. În scenele care deschid filmul îi vedem călătorind cu automobilul lor spre casa de vacanță de la malul marii unde vor petrece o perioadă intrată probabil în rutina lor anuală. Îi vedem obișnuiți unul cu celălalt după 25 de ani de căsătorie, cunoscându-se bine, comunicând cu puține vorbe, mai mult din priviri și gesturi, încă tandri unul față de celalalt, totuși ea parcă mai mult decât el. A doua zi, pe o plajă aproape pustie, ea se bronzează și adoarme la soare în timp ce el se pregătește să intre în mare. Când ea se trezește, el a dispărut fără urmă. Parcă l-a înghițit nisipul sau marea. Căutările nu dau niciun rezultat. Lumea femeii rămase singură se schimba subit. Întoarsă la Paris, Marie refuză să accepte că Jean a dispărut. Au trecut luni, și-a reluat activitatea de profesoară de engleză la universitate, a început să iasă cu prietenii, ba chiar începe o legătură cu alt bărbat. Pentru ea însă, Jean trăiește, și spune asta cu convingere tuturor celor din jurul ei. Noaptea se întâlnește cu el în casa pustie, discută și se sfătuiește cu el, îi face chiar și cadouri. Sfaturile prietenilor și insistențele noului iubit de a accepta pierderea sunt în van. Chiar când apare un cadavru greu de identificat, dar totuși cu destule semne că ar putea fi al lui Jean, refuză să confirme. Refuz deluzoriu? Speranță lipsită de șanse?

Efectul filmului derivă din refuzul melodramei. Putem numi stilul lui Ozon minimalist, dar este un minimalism cu adâncime, care refuză retorica. Marie, eroina filmului, trăiește unul dintre coșmarurile cele mai cumplite care i se pot întâmplă cuiva. Felul în care se confruntă cu durerea și singurătatea este diferit de acea ‘împăcare cu destinul’ clasică. Acceptarea inacceptabilului ar însemna o sentință pe care Marie refuză să o semneze, și nu are importanță dacă aceasta este o decizie conștientă sau vine dinăuntrul ei, nici dacă cei din jur o judecă precum o boală, o compătimesc sau încearcă să o ajute după norme. Charlotte Rampling domină acest film. Avea în jur de 54 de ani atunci când a fost făcut ‘Sous le Sable’. Sunt scene în care Marie arată exact de vârsta ei, altele în care pare de 30 de ani și altele în care pare de 70 de ani. Este un rol de mijloc de carieră care este un fel de sinteză a vârstelor acestei actrițe longevive. Francois Ozon dă dovadă în acest film, așa cum o vă face și în multe din filmele care vor urma, de o profunda înțelegere a eroilor săi și reușește să aducă pe ecran nu doar trăirile dar și percepțiile și felul în care aceștia văd lumea. Aparatul de filmat nu este întotdeauna un martor obiectiv în filmele sale și asta se întâmplă și în ‘Sous le sable’. Întâlnirea dintre regizorul aflat la început de drum și actrița consacrată într-un formidabil rol de maturitate are loc la nivel înalt.

Nota: 8/10

(Sursă fotografii: IMDb.com, https://picclick.fr/affiche-cin%C3%A9-orig-SOUS-LE-SABLE-Francois-OZON-255745768023.html)

Articole similare

Prin blogosfera literară (6 – 12 august 2018)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefila (17 – 23 decembrie 2012)

Jovi Ene

Prin blogosfera literara (18 – 24 februarie 2013)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult