Carti Eseuri Recomandat

Psihanaliza si stiintele umaniste, de Otto Rank si Hanns Sachs

Psihoanaliza_si_stiintele_umane_persp_mare”Psihanaliza si stiintele umaniste”, de Otto Rank si Hanns Sachs

Editura Herald, Colectia Psihoterapia, Bucuresti, 2012
Traducere si ingrijire editie de Brandusa Popa

Guest-post de Keren Rosner.

Psihanalistii Otto Rank si Hanns Sachs isi doresc sa explice si sa convinga despre importanta si  aplicabilitatea psihanalizei. Si o fac cu persuasiune !

Cei doi autori, adepti si cunoscatori profunzi ai teoriei freudiene, explica intr-un mod clar si accesibil “aportul inconstientului in produsele mentale ale umanitatii“.

Chiar daca Otto Rank  s-a despartit de maestrul sau dupa 20 de ani de colaborare, el pastreaza si valorifica aprofundarea inconstientului ca sursa a cunoasterii umane si umanitatii, valorificand intens tehnica psihanalitica. Hanns Sachs nu s-a indepartat de conceptiile fundamentale ale maestrului Freud, ramanandu-i fidel pana la final, asta se intelege din activitatea si teoriile sale.

Lucrarea se adreseaza specialistilor, precum si celor ce cauta originea, sensurile si semnificatiile valorilor umane si contributiile lor la “comorile spirituale” colective. Autorii isi propun demontarea legaturilor ascunse si subtile din derularea vietii umane si a civilizatiei, prin analiza inconstientului si demonstrarea influentei directe si forta exceptionala a acestuia.

Cartea debuteaza cu definirea conceptului, formarea si relatiile asociative conexe ale inconstientului. Complexitatea, misterul si individualitatea lui nu il izoleaza intr-o functionalitate haotica, ci ii descopera legi repetabile care il face sa se supuna penetrabilitatii specialistilor. Cu eforturi, observatii fine si analiza profunda, specialistii depisteaza continutul, structura si caracteristicile ce numesc inconstientul, ele pot fi identificate si investigate si ce este mai important ca prezinta caracter general valabil.

Originea inconstientului se afla in “aspectul infantil ce a fost reprimat din viata mentala constienta , nu a disparut ci a format nucleul in jurul caruia s-a cristalizat viata mentala inconstienta” (pag. 15).

Separarea intre constient si inconstient este catalizata de mecanismele pulsionale. Iubirea si ura pot exista concomitent, indreptate spre acelasi obiect, insa cea mai slaba dintre ele se va cufunda in inconstient. Aceasta ambivalenta o va investi pe cea puternica sa se manifeste in viata mentala constienta (formatiunea reactionala).

Abilitatea multor pulsiuni de a-si schimba modurile de gratificare  aleg acceptarea altui scop pentru castigarea placerii (sublimarea).

Mecanismele de aparare: sublimarea, refularea, transformarea in contrariu, ambivaleta, sensurile contrarii, deplasarea actioneaza si functioneaza in acord cu propriile lor “interese” ce sunt inerente inconstientului datorita relatiei sale apropiate cu viata pulsionala.

otto_rank_sigmund_freud_marePsihanaliza defineste viata ideatica drept complement al vietii instinctuale. Prin supra-elaborare si aranjarea elementelor izolate ale inconstientului,care nu sunt inteligibile, li se ofera o cale indirecta de exprimare, spre o finalitate deformata.

Impulsurile pulsionale incearca prin diverse tertipuri sa invinga si prin forme mascate sau supra-evaluari sa razbata in zona constienta si sa influenteze actiunile si gandurile unui om civiliat in relatie cu realitatea. Natura conflictului inconstient cere metamorfozarea lui si stabilirea unui compomis intre acesta si constiinta.

Pe parcursul acestui conflict constient-inconstient dominanta confera stadiul mental al individului si gradul de civilizatie a rasei. Aceasta disputa produce efect de compromis valoroase in aria relatiei sociale. Simbolul este “mijloc de expresie a materialului refulat“, el deghizeaza materialul inconstient si il adapteaza noilor continuturi de constiinta. “Lucrul pe care generatiile ulterioare il cunosc si il considera doar un simbol a avut , intr-un stadiu mai timpuriu al dezvoltarii mintale , un sens si o valoare reala.” (pag. 41)

Formarea simbolului urmeaza reguli precise si face referire la structuri umane larg raspandite, specifice in ceea ce priveste timpul, spatiul, sexul, diferentele rasiale si chiar limba vorbita.

Formele simbolice care preocupa intrun mod special phihanaliza sunt simbolurile sexuale, prin reprezentarile materialului sexual si relatiile erotice. Exagerarea sexuala a omului primitiv si limitarea ei realizata prin sublimarea pulsiunilor individuale au cladit temeliile civilizatiei.

Cunoasterea sensului simbolului si intelegerea lui se poate infaptui in functie de cultura ce impartaseste acelasi continut al constiintei, domeniile aplicarii, stratul populatiei si conditia mentala a persoanei care il foloseste.

Produsele culturii in care fantezia a fost esenta creatoare au pastrat pure caracteristicile si le-au oferit dezvoltarii realitatii asa cum s-a intamplat cu religia si arta.

Formele de expresie ale inconstientului referitoare la individ sunt in principal visul si nevroza , pe de alta parte fenomenele cele mai importante pentru originea si dezvoltarea vietii civiliazate  sunt mitul si religia , arta si filosofia , etica si legea. Contributia psihologica a fost justificata prin aprofundarea zonei inconstiente care a permis elucidarea formelor de expresie a inconstientului reflectate prin manifestarea religioasa, artistica, etnologie si lingvistica , estetica , filosofie, drept, pedagogie si caracterologie.  Fiecare dintre aceste manifestari au fost separat tratate in lucrare , prin capitole de sine statatoare.

Pornind de la semnificatia onirica psihanaliza se straduieste sa gaseasca prin comparatie sursa si semnificatia miturilor. “ Asemeni visului in sens individual, la fel si mitul reprezinta in sens filogenetic un fragment al vietii mentale trecute a copilariei . “ (pag 56)

Continutul esential al mitului se regaseste in conflictele mentale timpurii, atitudinea ambivalenta fata de parinti si fata de familie. Sensul secret al mitului este dat tocmai de fortele instinctive inconstiente care s-au ascuns in spatele formarii lor. Omul a cautat in exterior reprezentari pentru impulsurile refulate , acestea au fost materia prima in formarea mitului , prin forta pulsionala aparuta din viata afectiva inconstienta.

Psihanaliza reconstruieste realizarea dorintei ce a fost initial tolerata constient, apoi interzisa si permisa din nou in constiinta numai deformat, in forma mitului“(pag.60). ”Cu toate acestea,miturile nu trebuie intelese psihologic doar prin cheia simbolului deghizat si a reprezentarii contrariilor, prin eliminarea clivajului si duplicarii, prin refacerea traseului aranjamentului si proiectiei spre atitudinea egocentrica a inconstientului socanta pentru constiinta“ (pag. 74). In cazul miturilor ele nu sunt un produs individual, au o stratificare mai consistenta iar structura este in continua adaptare la  timpurile istorice (“la etapa curenta a refularii” pag. 74).

Hanns Sachs
Hanns Sachs

Asa cum se analizeaza visul si mitul, prin complexitatea interpretarilor obtinute se identifica motivele individuale, apoi asociindu-le semnificatiile si reprezentarile simbolice se pot intelege momentele declansatoare de impliniri ale dorintelor fantasmatice deghizate intrun scenariu acceptabil din punct de vedere moral.” Vechi ramasite de neconceput ale vietii afective primitive continua  sa traiasca in legenda. Ea arata , astfel cursul dezvoltarii sentimentului moral… (pag 110)”. Pornind de la perspectiva amintita mecanismul proiectiei rezolva conflictul si anxietatea prin credinta in demoni . de aici porneste construirea mitologiei si magiei. “ Functia sociala a mitologiei este de a directiona , cat de mult se poate , instinctele refulate nedrept spre calea gratificarii prin fantasma si a promova eliminarea acestora din realitate” (pag. 118) . Miturile si legendele au atins apogeul in religie care postuleaza formele si elementele pulsionale esentiale dar denota simultan superioritatea morala a mintii umane.Mai departe religia la randul ei este explicata ca un rezultat al conflictului intre inconstient si refulare. Purificarea penitenta tradeaza sentimentul de vinovatie ce se regaseste in toate religiile.

Magia are ca presupozitie credinta ca puterea dorintei este suficienta in sine pentru realizarea schimbarilor dificile, deseori imposibile din lumea exterioara”.(pag 122)

Demonii sunt investiti ca zei , demers ce se bazeaza pe ambivalenta fortelor pulsionale , temei al tuturor formatiunilor religioase. Ceremonialurile sunt comparate cu nevrozele obsesionale in care apare impulsul repetitiv ale unor comportamente. Dogmatismul ca factor de rationalizare erupe din excesul vietii emotionale si structurile religioase create pentru ea.Astfel sunt explicate coerent , inlantuit tot ceea ce tine de mitologie si religie  pana se ajunge la “cea mai extrema expresie a depasirii tatalui”: ateismul .

Patrunderea in intelesul subtil al fenomenelor si transformarilor in evolutia umana este permisa prin sursa inconstientului colectiv. Inconstientul individual cuprinde simultan trecutul subiectului dar si cel al speciei, asa ca la nivel individual se repeta in viata mentala modul de dezvoltare a speciei.

In continuare, arta prin efectul afectiv dihotomic declanseaza retrairea sentimentelor de care fugim in viata constienta. Artistul si nevroticul se retrag spre atitudinea infantila insa primul stie cum sa recastige legatura sociala printro modalitate ce-i este caracteristica, “artistii apartin conducatorilor umanitatii in lupta pentru imblanzirea si innobilarea instinctelor ostile culturii”. (pag 180)

Tendintele filosofice , relatia cu semenii , actiunile si gandurile au putut fi intelese prin studiul psihanalitic al nevroticului obsesional. Compulsia filosofului este admiratia filosofica pentru fenomenele alminteri neobservate , nevoia imperioasa de cauzalitate.

Artistul alatura mereu creatiei sale universal-umane cazul individual, in timp ce filosoful se straduieste sa generalizeze; artistul doreste sa multumeasca si utiliaeaza astfel mijloace sugestive, filosoful doreste sa convinga si utilizeaza astfel mijloace logice.” (pag 190)

Psihoterapia a avut ca atribut initial vindecarea, tratamentul pentru tulburarile psihice. Apoi, avantajele si beneficiile au fost extinse complementar, catre zone ale vietii unde parcursul civilizatiei a asimilat prinos de produse de creatie generate de procese mentale .

In ultimul capitol al cartii, psihanaliza dezvaluie si o dimensiune pedagogica valoroasa, pentru ca ea,  prin tehnicile proprii, descompune si identifica la nivel de impulsuri  atitudinea falsa creatoare de simptom, apoi le redirectioneaza in cai de activitate utile social ( sublimare) .

Controlul inconstientului prin extinderea campului constient ii da psihanalizei directia reala. Pulsiunile, mecanismele de aparare sunt justificate si atent exploatate pentru rolul lor  adaptativ la realitate , educatia in detrimentul principiului placerii sunt in  favoarea progresului culturii. Psihanaliza dupa debutul terapeutic ajunge sa adere la statutul de stiinta fiind aplicata dincolo de profilaxia individuala in deslusirea misterelor cunoasterii de sine si cunoasterii sociale precum si in teoria educationala pozitiva cu aplicabilitate in pedagogie .

Cartea pledeaza si justifica beneficiile si necesarul tehnicii psihanalitice in contextul contemporan, pentru largirea orizonturilor de intelegere si identificarea amplelor conexiuni intre inconstient, individ, societate si mediu . Aceast insight elibereaza omul de poverile incertitudinilor si misterelor existentiale.

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Herald.

Articole similare

Aparitie Editura Herald: ‘Peregrinul’, de Attya

Jovi Ene

Analiză Tranzacţională: apariţie la Editura Herald

Jovi Ene

Romancierul naiv şi sentimental, de Orhan Pamuk

Victor Alartes

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult