Carti Carti de istorie

Festivalul care nu a mai avut loc: ”Cannes 1939”, de Olivier Loubes

”Cannes 1939. Festivalul care nu a mai avut loc”, de Olivier Loubes
Editura Libris Editorial, Brașov, 2019
Prefața de Pascal Ory
Traducere: Irina Margareta Nistor

În 1938, Festivalul de Film de la Veneția a acordat două premii importante pentru Germania nazistă și Italia fascistă. Premii de film, dar interesele din spate au direcționat premiile spre gazde și aliații lor – spre filmul italian ”Luciano Serra, pilotul”, coregizat de Vittorio Mussolini, fiul Ducelui, respectiv ”Olympia”, capodopera propagandistică nazistă semnată de Leni Riefenstahl. Așa că Franța gândește un nou festival, unde premianții să fie merituoși, o contrapondere la Veneția și la expansiunea totalitarismelor. Așadar, nu este neapărat o decizie ”cinematografică” (doar Franța și aliata sa, SUA, primeau premii importante și la Veneția), cât una politică, anti-propagandă, iar principalul artizan al acesteia era Jean Zay, Ministrul Educației din acea perioadă:

„Jean Zay este un ministru al Educației Naționale și al Artelor Frumoase exclusiv interesat de afacerile internaționale. Se poate spune despre el că este chiar inventatorul diplomației culturale franceze. Ministrul care iubește cinemaul este un ministru animat de profunde convingeri antifasciste. În Guvernul francez este printre campionii celor care au o poziție vădit anti-Munchen, adică una a rezistenței în fața dictaturilor.” (pag. 110)

”Cannes 1939”, volumul lui Olivier Loubes, este cronica perioadei 1938-1939, de la momentul Veneția 1938, așadar momentul revoltei Franței și SUA, până la 1 septembrie 1939, data la care trebuia să înceapă noul Festivalul de la Cannes, dar care a rămas în istorie ca ziua în care trupele naziste au invadat Polonia. O cronică destul de rece, dar care oferă o mulțime de date inedite despre o perioadă importantă nu numai în privința istoriei cinematografiei, ci și a istoriei lumii.

Fiecare moment ale acestei perioade este foarte bine documentat prin preluări din presa vremii sau din arhivele rămase la Cannes, atât cât arhivele se mai păstrează, dar și prin mărturii ulterioare ale celor mai importanți oameni implicați în evenimente (există inclusiv extrase din Jurnalul lui Goebbels, foarte interesat de cinematografie și de efectele populare ale acesteia și prezent la Veneția de mai multe ori). Cu ajutorul acestora, parcurgem pas cu pas felul în care Festivalul de la Cannes (”prima manifestare internațională de cinema care se numește festival”) s-a construit după dezamăgirile provocate de Bienala de la Veneția. Inițiativa a fost comună, francezo-americană, iar locul desfășurării a fost ales ca o contrapondere, dar și ca o afacere turistică și hotelieră.

Iar rotițele unui mecanism foarte complex încep să se învârtă din ce în ce mai tare în primăvara și vara anului 1939, când sunt alese filmele din competiție, sunt trimise invitații, sunt făcute ultimele retușuri, inclusiv asupra sălii principale de proiecție. În acea perioadă, filmele nu erau alese de selecționerii festivalului, ci de către țările participante, iar numărul filmelor trimise la Cannes era proporțional cu numărul de producții cinematografice anuale (de exemplu, SUA a trimis 12 filme de lungmetraj la festival, pentru că producea peste 300 de filme pe an). Această selecție a fost merituoasă, a propus pelicule precum ”Union Pacific” a lui Cecil B. DeMille sau ”Vrăjitorul din Oz”, ”Legea Nordului”, ”Patru pene albe” sau ”Lenin în 1918”. Primul va primi, retroactiv, într-o ceremonie din 2002, Marele Premiu al Festivalului din 1939.

Concluzia?

”Festivalul de la 1939 a avut loc: a avut loc după Veneția, în ciuda Munchen-ului, datorită New York-ului într-un loc datorat Cannes-ului, un loc anume pentru cinema. Și aș încheia prin a spune că dacă n-a existat, nu e pentru că n-a avut loc, ci mai degrabă pentru că n-a avut timp.” (pag. 196)

Cronica propriu-zisă, dincolo de o traducere destul de nereușită a Irinei Margareta Nistor, este dublată de multe imagini inedite din perioada festivalului, inclusiv color, și de documente de arhivă – extrase din presa vremii, Regulamentul primei ediții, informații detaliate privind filmele selecționate. ”Cannes 1939” este un volum care interesează deopotrivă pe pasionații de filme și pe cei care sunt interesați de istorie, o carte simplă, fără înflorituri și senzații, care înfățișează în detaliu cronica unui festival care nu a mai avut loc, dar care a făcut apoi istorie.

Puteți cumpăra cartea: Libris.ro.

(Sursă fotografii: Libris.ro, Cerclejeanzayorleans.org)

Articole similare

Hysteria (2011)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefilă (16 – 22 noiembrie 2015)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefilă (8 – 14 mai 2017)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult