Carti Carti de fictiune

Crime neelucidate: ”Omul de castane”, de Søren Sveistrup

”Omul de castane”, de Søren Sveistrup
Editura Trei, Colecția Fiction Connection, București, 2020
Traducere din daneză de Simina Răchițeanu

”Durerea este o iubire rămasă fără casă, o durere cu care trebuie să trăiește, forțându-te să mergi mai departe.” (pag. 165-166)

Romanul scenaristului Søren Sveistrup, aflat la primul roman, pleacă la drum cu o crimă din 1989, pe care o descrie în toată cruzimea ei și din care evadăm după doar câteva pagini, fără să-i cunoaștem până târziu însemnătatea. Este doar o introducere într-o serie de crime neelucidate din Danemarca – în care sunt implicate chiar și personalități politice și în care criminalul lasă în urmă oameni mutilați sau torturați și un om făcut din castane – dovedesc că Shakespeare avea dreptate: ceva este putred în țara asta sau măcar în romanul ăsta.

”Ambele victime aveau spre 40 de ani, amândouă au fost luate prin surprindere în propriile case. Conform analizelor medico-legale din momentul de față, cele două femei au fost bătute și ucise cu un baston, a cărui lovitură le-a străpuns ochiul și a ajung până la creier. În cazul primei victime, mâna dreaptă a fost tăiată cu fierăstrăul, în cazul celei de-a doua victime au fost tăiate atât mâna dreaptă, cât și stânga și se presupune că ambele femei erau încă în viață la momentul amputației.” (pag. 196)

În acest context, autoritățile polițienești trebuie trebuie să ia decizii imediate pentru a descoperi adevărul și o întreagă echipă este desfășurată în toate direcțiile pentru a descoperi suspiciuni. Aproape imediat, dincolo de crimele despre care vorbeam mai sus, toate dure și pline de violență, un fir paralel aproape insesizabil le leagă de răpirea, din urmă cu un an, a fiicei Rosei Hartung, Ministrul Asistenței Sociale și o avocată importantă pentru drepturile copiilor abuzați de părinți.

Unul dintre atuu-urile romanului este reprezentat de principalii doi detectivi, Thulin și Hess, care nu reprezintă tiparul polițistului erou, fiind în același timp competenți și atipici, mai cu seamă Hess, care are un trecut complicat și plin de suferință, așa că se refugiază în ghetouri și într-un job care-l poartă permanent pe drumuri, cu unicul scop de a scăpa de probleme și de complicații. Numai că el este extrem de inteligent și găsește piste în zone aparent imposibile și deslușește aproape singur misterul crimelor (dar asta spre finalul celor peste 600 de pagini).

”Într-o fracțiune de secundă, Marius conștientizează că tehnicienii criminaliști trebuie neapărat să verifice dacă ușa pivniței a fost spartă din exterior sau din interior. Într-o fracțiune de secundă, conștientizează că e posibil ca o ființă îngrozitoare să se afle încă în libertate, la fel ca animalele scăpate din cușcă, dar când se întoarce către băiat, gândurile îi zboară departe, ca norii care se confundă cu cerul. Apoi toporul îl lovește în maxilar și totul se întunecă.” (pag. 15)

Un alt merit al romanului este că este imprevizibil și stârnește interesul cititorilor pe tot parcursul lecturii, fiind din ce în ce mai intens. Este și ”meritul” criminalului născocit de Søren Sveistrup, care construiește foarte abil crimele și duce mereu bănuielile spre noi și noi suspecți. De altfel, unul dintre ei își recunoaște faptele și este și condamnat pentru răpirea și uciderea fiicei Rosei Hartung și atunci investigația lâncezește și se și încheie temporar. Pentru ca, numai câteva pagini mai târziu, să descoperim, împreună cu Poliția, o nouă pistă și un nou suspect. Din nou și din nou, în vreme ce adevărații făptuitori sunt chiar în fața noastră și comit încă o crimă.

Chiar dacă nu am experiență îndelungată cu policier-urile nordice, nu am putut să spună că am avut vreo bănuială, în niciun moment, asupra criminalului și, poate de aceea, consider că autorul a realizat o treabă excelentă, meticuloasă. ”Omul cu castane” lasă la locul crimei asemenea păpuși, făcute din bețe de chibrituri și două castane, într-o încercare de a-și lăsa un semn care să-i îndepărteze pentru totdeauna traumele din trecut. Dacă este doar un suflet chinuit de trecut sau este un bolnav psihic (sau chiar amândouă), veți afla din acest policier foarte bun, care are o poveste intensă, foarte bine închegată și construită.

Puteți cumpăra cartea: Editura Trei/Cartepedia.ro/Elefant.ro.

(Sursă fotografie: EdituraTrei.ro)

Articole similare

Instalarea fricii, de Rui Zink

Jovi Ene

Cum să devii cel mai sănătos om din lume, cu A.J. Jacobs

Jovi Ene

The King’s Speech (2010)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult