Carti Carti de fictiune

Arta ca joc de cuvinte: ”Iarna”, de Ali Smith

”Iarna”, de Ali Smith
Editura Litera, Colecția Carte pentru toți, București, 2020
Traducere: Irina Negrea

Ali Smith face parte dintre scriitorii care adoră jocurile de cuvinte și care și-a creat propriul univers lexical. Narațiunea se dezvoltă pe tot parcursul fiecărui volum, deși volumul recent tradus la noi, Iarna, are câteva probleme la capitolul consistență. Insistența politică și animozitățile britanice post-Brexit sunt uneori în exces și sparg poeticitatea textului. Deși toate cele trei lucrări care fac parte din trilogie (Toamna, Vara, Iarna) sunt înțesate de pasaje cu referire la zona politică de conflict, aici primează drama și conflictele familiale.  Romanul se termină mai mult ca o comedie shakespeariană decât ca o tragedie politică, cu un aer de renaștere optimistă și încercarea de a construi o unitate familială.

Smith este atrasă de crearea unor personaje-obiect vorbitoare, adoră jocurile de cuvinte, iar gândurile personajelor sunt deseori fisurate și refăcute de-a lungul romanului de nenumărate ori. În fundal putem intui o muzică plină de capricii, reminiscențe ale literaturii antice pentru copii, un registru vechi care reușește să fie absorbit de varietatea lumii noi. Premisele realiste ale ficțiunii contemporane (familii în vacanță, soți infideli, copii nefericiți, părinți dificili) sunt amestecate cu elemente suprarealiste, experimentale sau anarhice (călătorii în timp, fantome, adaptări ale textelor shakespeariene), iar apariții precum un cap plutitor și o bucată de peisaj care atârnă deasupra unei mese sunt la ordinea zilei în lucrările scriitoarei scoțiene.

Dincolo de satiră și monolog, o caracteristică specială a scriiturii lui Ali Smith este fluiditatea. Realitatea se dizolvă în magie; bărbații și femeile schimbă sexul. Cuvintele nu sunt niciodată stabile în ficțiunea lui Smith, noțiunile obișnuite căpătă tonuri noi, care penduează de la profund la superficial cu o repeziciune greu de urmărit. Jocurile de cuvinte camuflează realitatea, iar tranziția de la mit sau suprarealitate la situația social-politică actuală este magistral realizată în paginile acestui volum pe cât de mic, pe atât de dens.  Jocul de cuvinte extinde sensul și posibilitatea.

”Oamenii din țara asta sunt turbați de furie unii pe alții după ultimul vor, zicea ea, iar guvernul pe care îl avem nu a făcut nimic pentru a liniști apele, ci dimpotrivă, folosește furia oamenilor în propriul interes politic. Ceea ce constituie o veche și flagrantă stratagemă fascistă, e clar ca lumina zilei, și un joc foarte periculos în același timp. Iar ceea ce se întâmplă în Statele Unite are o legătură directă și probabil financiară de asemenea. […]

Sunt aidoma unui nou tip de ființe, a spus ea, asemenea unor ființe care n-au fost zămislite în fluxul real al timpului istoric și de către niște oameni, ci de niște, de niște…” (pg. 59)

Brexit, criza refugiaților, Donald Trump, schimbările climatice, toate fac parte integrantă din textul lui Ali Smith, plin de aluzii shakespeariene, și transformat în alegorie politică. De asemenea, în text există reminiscențe din lumea distopică a lui Huxley, natura nu mai este în comun și în loc de un Crăciun iernos „adecvat”, există doar o „jumătate de sezon gri de sine”. În Marea Britanie post-Brexit, toată lumea este supărată pe toți ceilalți, în familie avem un microcosmos al statului, o configurație romanistică convențională, constant subdivizată. Sophia Cleves, personaj cheie al romanului, este excentrică și retrasă, nu își dorește familia alături și nu are cultură politică pe măsura interlocutorilor.  Iris, sora cu vederi progresiste, Art, fiul său cu falsa iubită Charlotte – Lux, sunt pionii acestui roman tragicomic.

”Noi nu deținem lucruri, a spus. Uită-te la toate cum se uită înapoi la noi. Noi credem că sunt ale noastre, că putem să le cumpărăm, să le avem, să le aruncăm când am isprăvit cu ele. Ele știu fără să trebuiască să știe ceva, că noi suntem de fapt lucrurile de aruncat.” (pg. 296)

Elementele realismului și suprarealismului, ale tradiției și experimentului, în general abil corelate în lucrările lui Ali Smith, aici nu sunt aproape deloc convingătoare. Laitmotivul „Arta vede lucrurile” este insuficient coregrafiat, astfel că cititorul rămâne constant cu impresia că aparține altui text. Granițe și ziduri și refugiați: realitatea există și lovește, însă scriitoarea nu reușește aici să o combine cu ficțiunea eficient, rămânând în permanență goluri între cele două. Ceea ce ar fi trebuit să fie transformat într-o conștientizare politică resensibilizată rămâne prins între două realități alternative, aproape fără răsunet și în cei mai atenți cititori, în ciuda viziunii suprarealiste simultan literală și simbolică și a semnificațiilor multiple.  Elastică și jovială, lucrarea lui Ali Smith propune totuși o iarnă care incită, cu câteva surprize plăcute pentru cei care se aventurează pe teritoriul ei.

Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Cartepedia.ro.

(Sursă fotografii: litera.ro, thetimes.co.uk)

Articole similare

Richard Ford despre pasiunea pentru scris. Lansare ”Femei cu Bărbați”

Carmen Florea

Grădinari și pădurari: ”Grădinarul din Oceakov”, de Andrei Kurkov

Dan Romascanu

Cum să păstrezi o comoară descoperită: ”Ceva în apă”, de Catherine Steadman

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult