Editorial

Paradigmele violenței: „Ultimele zile ale aristocrației ruse” (lansare de carte)

Editura Corint a lansat miercuri, 12 februarie, la librăria Cărturești Carusel, volumul „Ultimele zile ale aristocrației ruse”, de Douglas Smith, apărut în cadrul colecției Istorie cu blazon, coordonată de Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu. Au fost invitate să discute despre volum: Georgeta Filitti, istoric; Antoaneta Olteanu, profesor, etnolog, traducător; Sandra Ecobescu, președintele Fundației Calea Victoriei.

Lucrarea a primit Pushkin House Russian Book Prize în 2013.

Douglas Smith, fost diplomat american și o autoritate în istoria sovietică, își axează cercetarea pe secretele clasei dispărute, pe istoria membrilor săi, fiind foarte atent construită. De la percheziții, arestări, concedieri, confiscări, exilări interne, întemnițări, torturi, execuții și chiar profanări de morminte, autorul descrie într-un stil captivant întâmplările, dar notează și detalii și evenimente istorice, fără de care perspectiva ar fi eronată.

Georgeta Filitti a deschis seara, aducând în prim-plan detalii, pe de o parte, despre grandomania păturii aristocrate și despre sărăcie, abrutizare, pe de cealaltă parte. Oricât ne-ar plăcea Cehov, latura idilică a Rusiei pe care el o descria ascundea multe neajunsuri. Sărăcia cruntă mustea de sentimente negative care așteptau prilejul să răbufnească. Douglas Smith surprinde foarte bine modul în care legendele, poveștile orale au reușit să capteze spiritul rus, dar și destinul nobilimii după evenimentele sângeroase. Deși nobilimea a avut atuul omului cultivat, majoritatea cunoșteau meserii lucrative, care ulterior le-au fost de mare ajutor; furia revoluției a distrus extrem de mult, atât în ceea ce privește partea materială (cărți, case, palate, obiecte de cultură), cât și tradiții, obiceiuri și familii întregi.

Sandra Ecobescu a vorbit despre schemele și istoria deceniilor pe care le-a găsit excelent expuse în volumul lui Douglas Smith, despre textul aproape etnologic, dar și multe alte direcții fascinante pe care cititorii le vor descoperi în „Ultimele zile ale aristocrației ruse”. Fascinația la belle epoque, frânturile din viața reală, viețile nobililor (două familii: Șeremetiev și Golițîn) care apar în planul întâi și care culminează cu distrugerea de nerecuperat a acestei clase de artiști și inovatori sunt doar câteva dintre elementele care fac din acest volum unul de interes pentru oricine dorește să cunoască o istorie ascunsă a perioadelor sângeroase prin care a trecut Rusia. Luxul copleșitor intimidează, iar contrastele cu pătura săracă nu puteau avea decât un final, previzibil de altfel deja de ceva timp chiar printre membrii nobilimii. Revoluția era iminentă, deși forța și cruzimea ei nu au putut fi anticipate de nimeni. Nobilul a rămas cu vina tragică, aceea de a se fi născut într-un moment nepotrivit, deși au existat câțiva care au reușit să supraviețuiască.

Antoaneta Olteanu mizează pe rezistența oamenilor, de orice tip ar fi, nobili sau nu. Aceștia au făcut aproape tot posibilul să reziste furiei revoluționare, au acceptat multe condiții care păreau nedemne de familia lor, dar în multe cazuri nu au reușit, pentru că ecartul era prea mare, iar bolșevicii nu mai aveau încredere într-o schimbare a celor de os alb. Deși s-a oferit soluția monarhiei constituționale, încăpățânarea țarului și-a spus cuvântul și i-a costat pe toți enorm. Concesiile ar fi fost binevenite și ar fi salvat mult, însă colosul cu picioare de lut a suferit înfrângere după înfrângere. Marea masă, oricât de mare ar fi fost, a cedat în final, iar revoluția a culminat cu un proiect amplu de schimbare, prost direcționat însă, un model nefuncțional care a dus la pierderi enorme. S-au făcut afaceri pe seama frontului și nimeni nu era răspunzător. Grevele agravau situația, iar gradul de violență creștea exponențial.

Cartea aduce și o nouă perspectivă asupra victimei. Nobilimea dorea să plece, însă nu toți au reușit. Lenin nu credea că ei se pot schimba și nu pleca pentru reeducare, lagărele erau făcute pentru a scăpa de toți cei nedoriți, nu numai nobili. Pentru că, de fapt, nu exista un dușman real interior, el a fost creat artificial.

Rusia lui Putin este rezultatul anilor represiunii, dar nici influența germană nu este de neglijat, trebuie să ținem seama de ea, mai ales că modelul s-a repetat în istorie, a adăugat la final Georgeta Filitti.

Articole similare

Masterclass cu Melissa Leo – O pildă de viaţă şi… film / Filme-carti.ro la TIFF

Iulia Dromereschi

Fragment în avanpremieră: ”Poate Estera”, de Katja Petrowskaja

Jovi Ene

Fragment în avanpremieră: ”W sau amintirea copilăriei”, de Georges Perec

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult