Editorial Recomandat

Comedia muzicală „Hârca se întoarce” – happy-ending la puterea doi – Stagiunea 2015 – 2016 la Teatrul Elisabeta

foto principala„Hârca se întoarce”

Regia: Cătălin Rotaru
Producția: Axis Productions
Scenariu: adaptare după Matei Millo, realizată de Cătălin Rotaru și Gabi Virgina Sarga
Scenografia: Vladimir Turturică
Coregrafie: Andreea Toma
Muzică: Alexandru Suciu
Distribuția: Dana Rotaru, Vladimir Drăghia, Alexandru Suciu, Bogdan Talașman, Diana Dumitrescu, Orest Pîslariu Ranghilof

Baba Hârca se întoarce, probabil din văgăunele unde a fost izolată de către mitologia românească, pentru, surpriză!, a-și găsi dragostea! Hârca (actrița Dana Rotaru), lacomă si manipulatoare a slăbiciunilor celorlalți, lucrează mână în mână cu Chiosa (Vladimir Drăghia), un șmecher de cartier, cu o singură dorință, și anume aceea de a nu fi nevoit să mai îmbrace hainele cu dungi. Hârca este prezicătoarea cu un ochi ager pentru oportunități de dezvoltare. Atunci când atât timidul Vlad (Alexandru Suciu), cât și bătrânul și bogatul domn Bâzu (Bogdan Talaşman) visează la tânăra ingenuă Viorica (Diana Dumitrescu), echipa magică își oferă serviciile pentru a ajuta dragostea să triumfe. Dar pentru că vrăjitoarea nu se preschimbă peste noapte în prințesă, Hârca încearcă întâi să manipuleze lucrurile în favoarea celui care plătește mai bine. Iar goana după bani încurcă lucrurile. După un șir de peripeții și situații comice, totul ia o întorsătură năstrușnică, așa cum ne-a demonstrat viața de foarte multe ori.

Baba Hârca este numele primei operete românești, compusă de către Alexandru Flechtenmacher pe baza unui text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operetă-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Actor și autor dramatic român, Matei Millo (1814- 1896) a interpretat chiar el rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti.

Și pentru a adaugă încă un strop de istorie, piesa a fost adaptată în 1944, la Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, cu actorul Ramadan Constantin întruchipând-o pe Baba Hârca; în 1984 de regizorul Alexandru Dabija la „Teatrul Tineretului” din Piatra Neamț, rolul Hârcăi fiind atribuit actorului Constantin Ghenescu. Doi ani mai târziu, în 1986, Anda Călugăreanu intra în rolul Babei Hârca, pe scena bucureșteană, într-o adaptare muzicală semnată de Nicu Alifantis. Iar pe 3 Aprilie 2015 a avut premiera adaptarea modernă a piesei, la Teatrul Elisabeta din București. Spectacolul face parte și din programul stagiunii 2015-2016.

poza 1Hârca se întoarce oferă o perspectivă modernă a operei, limbajul, costumația, scenografia fiind elementele principale ce confirmă peisajul contemporan prezent pe scenă. Mi-ar fi plăcut să am ocazia să fi văzut și alte adaptări ale piesei sau să citesc textul lui Matei Millo, pentru a identifica mai ușor elementele inovatoare aduse de către scenaristul și regizorul Cătălin Rotaru. Dar, în lipsa acestora, pot afirma doar că spectacolul oferă imaginea societății de acum, din trecut și din viitor, societate care a apelat de multe ori la magie pentru găsirea unui răspuns ce zăcea de cele mai multe ori în fața propriilor ochi, o societate în care banii au o putere mai mare decât iubirea și în care eroii pierd luptele din cauza lipsei de încredere în propria persoană. Dar acestea sunt numai încercări, în cele din urmă iubirea răzbate! Din perspectiva narațiunii, spectacolul urmărește pașii fideli ai unui basm care, după supunerea protagonistului la anumite încercări și după schimbarea caracterului acestuia, ne duce spre inevitabilul happy ending. Ca spectacol, comedia muzicală este o combinație interesantă de actorie, talent muzical și mișcare scenică originală. Mie cu siguranță mi-a plăcut dezinhibiția lui Vladimir Drăghia (care se află la primul spectacol de teatru) în ceea ce privește mișcarea scenică, precum și carisma și pasiunea care răzbăteau din întregul lui joc scenic. Sau seriozitatea cu care Diana Dumitrescu și-a tratat personajul. Timiditatea afișată de Vlad în comparație cu tăria emanată de acesta pe parcursul momentelor muzicale. Sau, de ce nu, momentul scenic pasional al Hârcăi, moment în care toată sala s-a trezit la viață. Recunosc în același timp, că aș fi preferat să vad mai puțin contemporan și mai mult clasic, deoarece un limbaj și comportament modern văd în fiecare zi în jurul meu. Însă ceva clasic, cu aceeași putere de atracție și umor, mai greu!

poza 2Interesantă mi s-a părut argumentația regizorului despre personajul pricipal și despre spectacol: Hârca este un personaj extrem de interesant și de complex. Într-un anume sens, nemuritor. Întodeauna au existat Hârci, indiferent de timpul în care plasăm povestea. […] Într-o lume în care banul este valoarea supremă, există, totuși, oameni care aleg dragostea. Am vrut să spun o poveste despre asta, dar într-o notă comică, pentru ca umorul ne salvează. Răul zilelor noastre este seducător și nu mai seamănă la chip cu cel din trecut. De aceea am imaginat o Hârcă atrăgătoare, care, deși se folosește de toate atuurile sale pentru bani, își descoperă în final propria vulnerabilitate – feminitatea… Așadar, spectacolul folosește două teme cu rezonanță: puterea dragostei și a feminității, și reprezintă o lecție pentru feminismul dus la extrem: până la urmă femeia câștigă tocmai pentru că este femeie și prin calitățile ce i-au fost atribuite de la natură.

Este un spectacol absolut inedit în peisajul teatral actual. O comedie muzicală, având la bază un text vechi de peste 150 de ani, transpus în lumea noastră — cred că nu sunt multe de acest gen în România. Unul din lucrurile care m-au atras cel mai mult la text este ușurința cu care oamenii cad pradă iluziilor și felul în care propriile alegeri creează viitorul. Aceste teme, altfel serioase, sunt tratate cu un umor debordant. Am râs cu lacrimi la repetiții, spune Adina Sădeanu, fondatorul Axis Productions, producătorul acestui spectacol. Eu nu am râs cu lacrimi la spectacol, dar cu siguranță consider că am investit bine cele 100 de minute petrecute la teatru, în special pentru ultimele minute ale spectacolului care au reprezentat pentru mine apogeul: mișcarea scenică, costumația, coloana sonoră, toate au fost la unison și au dus spre un final perfect!

poza 3Biletele la spectacolul „Hârca se întoarce” se pot achiziţiona prin rezervări direct la casa de bilete a Teatrului Elisabeta (0727 703 703) sau online, atât de pe site-ul teatrului (www.teatrulelisabeta.ro) cât și de pe www.bilet.ro

Pentru detalii și imagini de la spectacolele anterioare vizitați pagina de Facebook: https://www.facebook.com/harcaseintoarce

Articole similare

Primele două volume din integrala Matei Vișniec: Opera dramatică 1 & 2

Iulia Dromereschi

Eveniment: Iubire și înțelepciune în poezia sufită

Carmen Florea

Top 10 cele mai bune cărți citite în 2019 (Jovi)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult