Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (15 – 21 ianuarie 2018)

Știrile săptămânii: Tudor Ganea, Tînărul Scriitor al anului 2017, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori; Noutate Editura Herald: Istoria francmasoneriei, de Albert G. Mackey; Agerpres a lansat proiectul editorial Jocurile Olimpice 2018; Al doilea volum al Trilogiei Iremonger, de Edward Carey, în colecția „Junior” a Editurii Polirom: Oraşul gunoaielor; Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări; Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, nominalizată la Premiile PEN America, ediţia 2018; Stația Centrală, de Lavie Tidhar, apare în colecția Nautilus a editurii Nemira.

Tudor Ganea, Tînărul Scriitor al anului 2017, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori

Luni, 15 ianuarie 2018, de la ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, a avut loc Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a Anului 2017.

Premiul „Tînărul scriitor al anului 2017” i-a revenit lui Tudor Ganea pentru romanul Miere, publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, disponibil şi în ediţie digitală.

Tudor Ganea a primit acelaşi premiu, în 2016, pentru romanul de debut Cazemata, apărut la Polirom, în cadrul colecţiei dedicate literaturii române contemporane – „Ego. Proză”.

Satul Mireni pare un loc banal, dar locuitorii lui nu sînt nici pe departe nişte oameni obişnuiţi. Un tînăr trece cu motosapa dintr-un capăt în celălalt al satului, lăsînd în urmă un dezastru, un pilot aduce la sol avionul de vînătoare şi află că băieţelul său s-a vindecat misterios de o boală incurabilă, un cutremur devastează Bucureştiul… Planurile multiple din real alunecă pe nesimţite în fantastic, iar toate firele de la începutul romanului, aparent haotice, converg spre pădurea de salcîm, sursa mierii cu proprietăţi misterioase, ce pare să determine irevocabil soarta personajelor. O poveste în crescendo, încadrată într-un timp magic, ce are puterea de a-l vrăji iremediabil pe cititor.

Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) a absolvit în 2008 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti şi este arhitect. În clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus locul I la un concurs de proză între liceele din Constanţa, la care fusese înscrisă fără ştirea lui de profesorul său de limba şi literatura română. De atunci a început să scrie – în special povestiri – şi nu s-a mai oprit. În toată această perioadă a fost însă unicul său cititor şi critic. În 2015 participă la un curs de creative writing ţinut în tandem de Florin Iaru şi Marius Chivu, care îi apreciază prozele şi îi dau încredere în scrisul său. La Editura Polirom a mai publicat romanul Cazemata (2016), prezent, alături de alţi 17 debutanţi europeni, în antologia European First Novel Festival – Budapest 2017, pentru care a fost recompensat cu Premiul „Tînărul prozator al anului 2016” şi Premiul pentru debut al revistei Observator cultural.


Noutate editoriala: Istoria francmasoneriei de Albert G. Mackey

Imprumutand limbajul tehnic al arheologiei, voi spune ca istoria masoneriei poate fi impartita in doua perioade –una preistorica, iar alta istorica. Prima este traditionala, iar a doua documentara. Intr-o cercetare istorica, fiecare dintre aceste diviziuni trebuie clar definita. Exista si o alta impartire, anume in istorie ezoterica si exoterica. Prima apartine exclusiv arcanei ordinului si, dupa cum am spus, nu poate fi subiectul cercetarii istorice. Cea de-a doua revine in mod adecvat sferei studiului istoric si se supune tuturor legilor criticii istorice.

„Atunci cand abordam francmasoneria ca pe una dintre organizatiile sociale ale lumii, ca pe una dintre acele institutii care reprezinta rezultatele civilizatiei si care au aparut pe parcursul evolutiei societatii si, in final, cand analizam care sunt influentele pe care conditiile diferite ale acelei societati le-au produs asupra ei si ce influente a produs la randul ei asupra acestor conditii diferite, ne angajam la gasirea unei solutii pentru o problema istorica si trebuie sa realizam cercetarea folosind o metoda istorica, si nu altfel. Trebuie sa eliminam orice speculatie, pentru ca istoria se ocupa numai de fapte.” (Albert Mackey)

Albert Gallatin Mackey (12 martie 1807 – 20 iunie 1881) se naste in Carolina de Sud (SUA); pana in 1854 practica medicina, urmand o perioada in care preocuparile legate de masonerie si de literatura ii ocupa cea mai mare parte din timp. In 1865, presedintele de atunci al Statelor Unite (Andrew Johnson), il insarcineaza cu administratia porturilor. Mai tarziu, fiind invins intr-o cursa electorala pentru Senat, alege, in anul 1870, sa se mute la Washington. In paralel cu aceste evenimente, se initiaza in francmasonerie, ajungand la cele mai inalte grade.  

Dupa redactarea lucrarii Un Lexicon al Francmasoneriei, in 1845, va continua sa publice mai multe carti despre francmasonerie, una dintre cele mai importante fiind Enciclopedia Francmasoneriei, care, alaturi de Legendele, miturile si simbolurile Francmasoneriei, reprezinta o lucrare de referinta in domeniu.


Agerpres a lansat proiectul editorial Jocurile Olimpice 2018

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a lansat proiectul editorial Jocurile Olimpice 2018, care îşi propune să promoveze Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang, Coreea de Sud.

Proiectul AGERPRES Jocurile Olimpice 2018, care se desfășoară în perioada 16 ianuarie – 4 martie 2018, va cuprinde materiale ale edițiilor precedente cu rezultatele sportivilor români, realizate de Redacția Documentare – Arhivă, prezentarea lotului României pentru Olimpiada din Coreea de Sud, ghidul disciplinelor sportive, programul competițiilor, precum și știri, rezultate, clasamente, realizate de Redacția Știri Sportive. Mai mult, materialele jurnalistice vor fi ilustrate și cu fotografii de la fața locului.

AGERPRES va prelua și va transmite cititorilor săi cele mai importante informații de pe platforma PyeongChang News Service Network – PNN, în urma semnării unui acord în aprilie 2017.

PNN este o platformă media pentru agenții de presă din toată lumea care a fost inițiată cu rolul de a eficientiza schimbul de știri. Prin PNN, Agenția de Presă Yonhap va oferi toate materialele de presă privitoare la Jocurile de Iarnă PyeongChang. Astfel, peste 50 de agenții de presă au posibilitatea de a accesa patru tipuri de conținut – text, foto, video și grafice. Platforma va rămâne funcțională, iar conținutul va continua să fie actualizat chiar și după încheierea Jocurilor Olimpice.

Hashtagul prin care vor putea fi găsite pe Facebook și Twitter materialele jurnalistice este #JO2018. Proiectul editorial AGERPRES poate fi accesat la linkul: www.agerpres.ro/jocurile-olimpice-2018.


Al doilea volum al Trilogiei Iremonger, de Edward Carey, în colecția „Junior” a Editurii Polirom: Oraşul gunoaielor

Oraşul gunoaielor, de Edward Carey, este titlul care deschide lista aparițiilor din acest nou an în colecția „Junior” a Editurii Polirom. Oraşul gunoaielor, al doilea volum al Trilogiei Iremonger, vine în continuarea romanului Casa Heap, și, la fel ca acesta, cuprinde ilustrațiile autorului. Versiunea românească, în traducerea Mihaelei Ghiță, este disponibilă și în editie digitală. Vîrsta recomandată: 14+

Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Junior”

„Într-o Anglie victoriană întunecată și colcăind de mistere, personajele Trilogiei Iremonger trec împreună prin aventuri fascinante care, odată cu cel de-al doilea volum, străpung atmosfera claustrofobică a Casei Heap și ies la lumină. Odată cu cel de-al doilea volum al trilogiei, universul lui Carey devine și mai înfricoșător, și mai sumbru, iar povestea aceasta este, în mod evident, altfel decît orice ați citit din categoria categoria cărți pentru copii.”

Oraşul gunoaielor

Foulsham, unul dintre cele mai mari depozite de gunoi ale Londrei, s-a umplut atît de mult, încît zidurile sale s-au prăbuşit, lăsînd mizeria să se reverse peste oraşul din care a fost adusă. În acest timp, Umbitt Iremonger, mînat de ura faţă de locuitorii Londrei, născoceşte o cale prin care obiectele de zi cu zi iau forma oamenilor, iar oamenii – forma obiectelor. Aruncată în întunecata Casă Heap, Lucy Pennant este salvată de o creatură înspăimîntătoare, Binadit Iremonger, care seamănă mai mult cu un animal decît cu un om. Toţi locuitorii oraşului sînt disperaţi. Singurul care ar avea puterea să-i scape de teribilul Umbitt este Clod. Dar el a fost transformat  într-o monedă de aur şi, după ce a trecut din mînă în mînă, acum este de negăsit.

Casa Heap

Clod, din clanul Iremongerilor, suferă de o boală ciudată: aude cum şoptesc obiectele. O furtună e pe cale să se abată asupra Casei Heap, care se înalţă în mijlocul unei mări de gunoaie şi vechituri strînse de prin întreaga Londră, iar Iremongerii devin neliniştiţi şi şoaptele se înteţesc. Cînd Clod o întîlneşte pe Lucy Pennant, o orfană sosită de curînd din oraş, totul se schimbă. Secretele care ţin Casa Heap laolaltă prind să se destrame, dînd la iveală o taină sinistră ce ameninţă să distrugă lumea lui Clod. Mai multe detalii, aici.

Edward Carey (n. 1970) este romancier, artist vizual şi dramaturg britanic. A scris şi a produs mai multe piese de teatru. Romanul său de debut, Observatory Mansions (2001, cu ilustraţiile autorului), a fost tradus în treisprezece limbi. A scris mai multe adaptări pentru scenă, printre care se numără şi cea a romanului Porumbelul de Patrick Süskind. Cinci dintre piesele sale au fost puse în scenă în Marea Britanie, România şi Lituania. În 2014 a publicat Casa Heap, primul roman al Trilogiei Iremonger. A lucrat de asemenea ca designer şi ilustrator de carte. A locuit în Anglia, Franţa, România, Lituania, Germania, Irlanda, Danemarca şi Statele Unite ale Americii.

Titlurile apărute în colecția „Junior”, aici.

În pregătire:

Sylvie și Bruno, de Lewis Carroll, traducere în premieră în limba română, semnată de Veronica D. Niculescu

Aventurile cîinelui păianjen, Andy Mulligan


Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări

Centrul Rațiu pentru Democrație anunță deschiderea nominalizărilor pentru Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism. Lansat în 2015, Premiul Ion Raţiu pentru Jurnalism promovează şi încurajează jurnalismul de investigație.

Nominalizările sunt făcute de Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, laureații anteriori (Cătălin Tolontan, Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele) și reprezentanți ai Departamentelor/ Facultăților de Jurnalism. Juriul este format din membrii Consiliului Director al CRD care aleg un singur nume din lista propusă.

Premiul se acordă anual în cadrul Rațiu Friends & Family Weekend, eveniment ce marchează ziua de naștere a lui Ion Rațiu- dedicat discuțiilor și viziunii comune asupra democrației- pentru acest motiv adunându-se la Turda, orașul natal al omului de stat, membri ai familiei și prieteni ai CRD.

Premiul este inspirat de Ion Rațiu care, revenit în ţară în 1990, după 50 de ani de exil, a luptat pentru libertatea presei, necesară unei democraţii funcţionale. În acest sens, încă din primele zile de după întoarcerea sa acasă, s-a zbătut pentru înfiinţarea unui ziar şi a unei televiziuni care să se opună instrumentelor de propagandă transmutate din perioada comunistă. A reușit doar pe jumătate – în 10 mai 1991 a apărut primul număr al ziarului Cotidianul; avizul pentru deschiderea unei televiziuni nu l-a primit niciodată.

Data de 17 ianuarie marchează 18 ani de la trecerea în neființă a lui Ion Rațiu. Conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost adus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal.


Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, nominalizată la Premiile PEN America, ediţia 2018

Romanul Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, se află pe lista nominalizărilor la Premiile PEN America, ediţia 2018, la secțiunea de traduceri (carte de ficțiune)/ PEN Translation Prize.

The Book of Whispers, ediţia în limba engleză a romanului, a apărut la Yale University Press, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, în octombrie 2017, în colecția „Margellos World Republic of Letters”, colecție ce reuneşte scriitori precum Lev Tolstoi, Giacomo Leopardi, Gabriele D’Annunzio, Witold Gombrovicz, Federico García Lorca şi Patrick Modiano. Dintre autorii români, pe lista autorilor publicaţi, se află Norman Manea.

Premiile PEN America se acordă atît pentru volume de ficțiune, cît și pentru volume de nonficțiune, apărute în 2017 în limba engleză (ediții originale și traduceri/ ficțiune). La fiecare categorie (debut, cea mai bună carte de eseistică, cea mai bună biografie etc.) sînt nominalizate cîte 10 titluri, iar juriul este format din scriitori, critici literari, editori, librari. Mai multe detalii, aici.

Finaliştii urmează a fi anunţaţi în cursul lunii curente. Cîştigătorii ediţiei 2018 vor fi premiaţi în data de 20 februarie 2018, la New York (Skirball Center).

La PEN Translation Prize este nominalizat şi scriitorul israelian David Grossman, pentru romanul Un cal intră într-un bar – cîștigător al prestigiosului Man Booker Prize, 2017 –, apărut în limba română în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu.

Romanul Cartea șoaptelor a mai fost nominalizat la cele mai bune cinci traduceri în limba spaniolă (El libro de los susurros, Pre-Textos, 2011, traducător Joaquín Garrigós) și la cele mai bune cinci traduceri în limba germană (Buch des Flusterns, Paul Zsolnay, 2013, traducere Ernest Wichner).

Cartea șoaptelor (Polirom, 2009, 2012, 2017) a primit în octombrie 2016 toate premiile decernate în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS: Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” și Premiul pentru Cea Mai Bună Traducere.  Romanul a apărut în limba polonă în traducerea Joannei Kornaś-Warwas, la Editura Książkowe Klimaty.

Cartea şoaptelor a mai apărut în limbile: norvegiană (Editura Bokvennen), neerlandeză (Pegasus), italiană (Keller Editore), armeană (Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, Antares), bulgară (Avangard Print), franceză (Editions de Syrtes), ebraică (Hakibbutz Hameuchad), cehă (Havran), suedeză (2244), portugheză (ediţie digitală), maghiară (Orpheusz), persană (Ketabe Miamak), croată (Editura Sandorf). Romanul este în curs de apariție și în limba sîrbă (Laguna). O nouă versiune în limba armeană va apărea la Editura Sfîntului Scaun de la Ecimiadzin. Fragmente din roman au mai apărut și în limbile rusă, turcă și arabă.

Cartea şoaptelor, unul dintre cele mai apreciate volume semnate de Varujan Vosganian, a obţinut Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multiculturală Niram Art, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, Premiul „Mihail Sadoveanu”, oferit de revista Viaţa Românească, Premiul pentru proză al revistei Argeş, Premiul „Gheorghe Crăciun”, oferit în cadrul colocviului „Generaţia 80”, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucrări în proză a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.

Cartea şoaptelor a fost desemnată în 2015, prin proiectul Worldwide Reading, cartea-simbol pentru condamnarea crimei de genocid.

Varujan Vosganian (n. 1958) este poet şi prozator. A publicat volumele de versuri Şamanul albastru (Ararat, 1994), Ochiul cel alb al reginei (Cartea Românească, 2001), Iisus cu o mie de braţe (Dacia, 2005) şi Cartea poemelor mele nescrise (Cartea Românească, 2015) şi volumele de proză Statuia comandorului (nuvele, Ararat, 1994), Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (nuvele, Polirom, 2013) şi Copiii războiului (roman, Polirom, 2016). Cărţile sale au fost premiate sau nominalizate la importante premii în ţară şi în străinătate. Traduceri, prezentări, lecturi publice, precum şi comentarii critice ori eseuri din şi despre scrierile sale au fost realizate în numeroase ţări.


Stația Centrală, de Lavie Tidhar, apare în colecția Nautilus a editurii Nemira

Editura Nemira lansează în colecția Nautilus romanul Stația Centrală, de Lavie Tidhar. Cartea a primit John W. Campbell Memorial Award, a fost declarată cea mai bună carte SF&F la The Guardian, a fost nominalizată la Premiul Arthur C. Clarke și s-a aflat pe lista scurtă pentru Cel mai bun roman la British Science Fiction Award.

Stația Centrală este legătura interplanetară între un Tel Aviv în permanentă transformare, o arenă de realitate virtuală și coloniile spațiale pe care oamenii au fugit de sărăcie și războaie. O diasporă de un sfert de milion de oameni trăiește la baza acestei stații spațiale, unde diversele culturi se amestecă în viața reală și în realitatea virtuală, într-un mozaic al postumanității: vampiri de date infectați de Codul Nosferatu, robotniki – foști soldați –, copii creați prin inginerie genetică și „mutilații“, care decid să trăiască fără tehnologie. Peste toate planează Alterii, entități extraterestre care folosesc Conversația – un flux cvasitelepatic de milioane de voci.

„Frumos, original, o tapiserie de legături și imagini – nu-mi vine în minte niciun alt roman SF de aceeași anvergură. Lavie Tidhar are una dintre cele mai inovatoare voci din ultimii ani.“ ALASTAIR REYNOLDS

„În Stația Centrală, pasagerii mâncau și beau, se jucau, munceau și așteptau – comercianți selenari, chinezi de pe Marte aflați în excursie pe Terra, evrei de pe asteroizii-chibuț din Centură, talmeș-balmeșul unei omeniri pentru care Pământul nu mai era suficient, însă rămăsese centrul universului, în jurul căruia se roteau toate planetele și sateliții și habitatele, un model aristotelic al lumii, care își depășise rivalul odinioară câștigător al lui Copernic. La Nivelul Trei, Isobel era integrată în modulul ei de lucru, existând concomitent, ca o pisică a lui Schrödinger, în spațiul fizic și în lumea virtuală la fel de reală a universului Ghildelor din Ashkelon.“

Lavie Tidhar, scriitor britanic de origine israeliană, s-a născut în 1976. De la cincisprezece ani a locuit în mai multe țări și a călătorit în toată lumea, inclusiv în Vanuatu, Laos și Africa de Sud, experiențe reflectate în cărțile sale. Din 2013 trăiește la Londra. A publicat povestiri, romane și romane grafice. Osama, romanul său din 2012, a fost recompensat cu World Fantasy Award for Best Novel, surclasând volumele JFK 11.22.63 de Stephen King și Dansul dragonilor de George R.R. Martin.  Cărțile sale se bucură de mare succes. Romanele recente, The Violent Century și A Man Lies Dreaming, de exemplu, au fost primite cu un deosebit entuziasm în Marea Britanie, fiind declarate „capodopere“ de ziarul The Independent.

Articole similare

Lansare de carte Sundao – 12 septembrie ora 18:30 – Libraria Bastiliei

Jovi Ene

Tudor Chirila va sustine o sesiune de autografe la Diverta din Baneasa Shopping City

Jovi Ene

Premierele lunii august – ICR Tel Aviv

Delia Marc

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult