Prin blogosfera cinefila Recomandat

Prin blogosfera cinefila (30 iulie – 5 august 2012)

-Va trece Nolan la seria James Bond dupa succesul cu ultimul Batman (The Dark Knight Rises)?, se intreaba cinesseur intr-o analiza detaliata a asemanarilor dintre filmele Bond si filmele marca Nolan: “Cu acest ultim capitol al trilogiei batmaniene Christopher Nolan devine un soi de Michael Bay al elitelor de la Hollywood. De-acum înainte, Nolan care, după cum se poate observa, nu e deloc incult sau ignorant, ci eventual superficial, face parte din liga selectă a regizorilor capabili de sofisticarea funcţională a unor francize aflate în impas, dovadă că până se preia următorul Bond, Nolan a pus umărul la resuscitarea altui super-erou iconic, Superman. Bun, să nu se înţeleagă că îi fac vreun proces de intenţie. Repet: omul e profi, din ce în ce mai profi în action-uri care solicită nu doar nervul optic, ci şi muşchii intelectuali. Şi dacă mutantul ăsta aduce bani, foarte mulţi bani, e cu atât mai bine.”

-Adina Chitu raspunde la intrebari, intr-un frumos interviu gazduit de Cinemateca Trisk. Cine este ea: “Despre mine aș putea încropi un soi de montaj a la Amelie al cărui patetism mi-l asum: sunt o cinefilă autodidactă, îmi place să sparg crusta cremei de zahăr ars cu lingurința, mă uit la filme cu sufletul, cu trecutul, cu prezentul și cu ochiul critic, uneori exagerez subconștient o părere sau o hiperbolizez lingvistic, but hey totul e permis în critica de film (atât amatoare cât și avizată), din păcate…poate.” Adica Adina de la Buticul cu filme si carti.

(Jovi)

-Sub titul ‘CatasTIFF 2012’ Florian-Rares Tileaga aduna notite de la vizionarile sale la festivalul TIFF care a avut loc in luna iunie: ‘Trei zile până la Crăciun (Ultimele zile din viaţa Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu) (r. Radu Gabrea, România, 2012). Cu toate că mă îngrijora titlul, am intrat la noul film al lui Gabrea în ideea că, probabil, e altceva decât ce ne-a prezentat în ultimii ani, inclusiv la TIFF. Aşa a şi fost, deşi opţiunea pentru subiectul istoric e aceeaşi. Trei zile până la Crăciun… e diferit prin aceea că, fiind un reenactment al ultimelor zile din viaţa Ceauşeştilor, renunţă la ambiţia unei ficţiuni bine ticluite şi a unui discurs vizual studiat, pentru a pune accent pe istorie. Nimic de obiectat, mai ales că intervenţia documentaristului e discretă. În plus, filmul deschide un capitol la care românii n-au avut acces până acum şi care, în puzzle-ul Revoluţiei, era o piesă lipsă: destinul cuplului dictatorial între zborul elicopterului de pe sediul CC şi execuţia de la Târgovişte. Este un episod spectaculos, grotesc, trist, aproape greu de crezut, de-a dreptul cinematografic ca evoluţie, care pare să ţină mai mult de Caragiale sau Eugen Ionescu, decât de istorie.’

-Daca vreti sa aflati despre plagiate, nu cele din lumea politica ce din lumea filmului puteti citi relatarea din Marele Ecran, care mentioneaza clasamentul Top 50 publicat (in engleza) de Total Film: ‘Însuşirea ideilor altora nu a ferit lumea filmului, încă de la începuturile sale. Germanul Friedrich Murnau a fost acuzat de moştenitorii lui Bram Stoker că Nosferatu (1922) e inspirat din romanul Dracula. Din fericire pentru cinema, o singură copie a supravieţuit ordinului curţii de ardere a peliculei.’

-Iata si opinia lui cinesseur despre recentul ‘The Dark Knight Rises’: ‘Nolan e un cineast obsedat de ideea de a provoca emoţie spectatorului. Problema majoră e că în acest demers mizează preponderent pe montaj, capital flotant ce şarjează în permanenţă “modelul actanţial” al lui Greimas, adică acea reţea simplă de funcţii dramatice care explică structura de bază a celor mai multe povestiri. S-a întâmplat în Inception, se întâmplă şi în The Dark Knight Rises. Cel mai important numitor comun al ambelor producţii este incoerenţa fuselajului epic, stufos şi dezarticulat, ori carenţa asta nu se poate remedia sau acoperi prin artificii sau tăieturi de tip “uite-o, nu-i”. Cu timpul, trucul devine obositor şi prolix, mai ales dacă ne gândim că decupajul şi gama de mişcări ale camerei de filmat au sens doar în relaţie cu efectele narative şi cu înţelegerea acestora de către spectator. Care, în cele din urmă, contrar intenţiilor iniţiale, va fi surprins doar fizic, deoarece conexiunile logice ale textului sunt permanent bruscate prin schimbări de direcţie intempestive şi intervenţii succesive din montaj.’

(Dan)

Contributori: Jovi, Dan.

Articole similare

10 lucruri interesante despre cultura Japoniei moderne

Jovi Ene

Revista presei culturale (4 – 10 iulie 2014)

Jovi Ene

Să râdem cu doctorii! – ”De gardă-n noaptea de Crăciun”, de Adam Kay

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult