Young Frankenstein (1974)
Regia: Mel Brooks
Distribuția: Gene Wilder, Madeline Kahn, Marty Feldman
‘Clubul filmelor trăsnite’ este numele ciclului în cadrul căruia cinemateca noastră locală a proiectat filmul ‘Young Frankenstein’ al lui Mel Brooks. Cred că este un cadru foarte potrivit pentru personalitatea creatorului de comedii născut în Brooklyn, deși filmul acesta este unul dintre acelea mai ‘cuminți’ din cariera sa de autor și regizor de comedii și parodii pe marile ecrane. Totul este însă desigur relativ, căci avem de-a face cu Mel Brooks.
După ce reușise la sfârșitul anilor ’60 să-și facă un nume cu ‘The Producers’, anii ’70 au fost pentru Mel Brooks anii consacrării. Majoritatea filmelor sale din această perioadă au fost parodii ale genurilor clasice ale cinematografiei americane, sau cu alte cuvinte ‘Hollywood-ul parodiază Hollywood-ul’. Ceea ce îl deosebește pe Mel Brooks de alți realizatori de parodii care l-au urmat (și imitat) este îndrăzneala de a sparge convențiile cinematografice și de cenzură ale Hollywood-ului, dar mai ales cunoașterea profundă și respectul față de genurile cinematografice pe care le parodiază. Respect a la Mel Brooks, desigur.
În cazul lui ‘Young Frankenstein’ sunt preluate liniile poveștilor originale din romanele lui Mary Shelley și ale filmelor clasice de gen ‘horror’ din anii ’30. Filmul este realizat cu peliculă alb-negru, Mel Brooks fiind unul dintre primii regizori care au înțeles valoarea stilistică a lucrării cinematografice cu mijloace tehnice ‘de epocă’. Au fost chiar refolosite și decoruri din filmele clasice cu Frankenstein realizate cu 40 de ani înainte. Peste toate acestea însă, se adaugă doză de trăsneala marca Mel Brooks.
Câteva idei comice și multe gaguri sunt memorabile. De la un moment încolo actorii au improvizat, și fiind vorba despre excelenți actori de comedie, rezultatul este că ei s-au distrat și ne distrează și pe noi, spectatorii. Gene Wilder (care a și participat la scrierea scenariului) este perfect în rolul tânărului Frankenstein care călătorește în Transilvania pe urmele celebrului și controversatului său bunic, reluându-i experiențele și aventurile comico-înspăimântătoare. Marty Feldman este un partener pe măsură, cu un simț comic ieșit din comun. M-a impresionat mai puțin Peter Boyle care nu l-a putut face uitat în niciun moment pe Boris Karloff, în schimb m-am delectat cu Gene Hackman, actor pe care îl apreciez în mod deosebit, într-un rol episodic de compoziție. Chiar dacă nu atinge nivelul maxim de intensitate comică al celor mai bune filme ale lui Mel Brooks, ‘Young Frankenstein’ rămâne și astăzi un divertisment de calitate.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: Crypticrock.com, IMDb.com)
