Filme Filme americane

Portret la patru mâini cu o coloană sonoră de milioane: The Sisters Brothers (2018)

The Sisters Brothers (2018) – Frații Sisters
Regia: Jacques Audiard

Cu: Joaquin Phoenix, John C. Reilly, Jake Gyllenhaal, Riz Ahmed

Așteptam cu mare interes acest film, descris drept western dark comedy, din două motive principale și complet independente unul de celălalt: de a-l revedea pe Joaquin Phoenix și de a lua pulsul unei ecranizări după un roman care s-a aflat pe lista scurtă pentru Man Booker Prize în 2011. Patrik deWitt este autorul canadian din spatele poveștii celor doi frați și asasini notorii și a unei urmăriri „ca în filme” din perioada celebrei și ingratei goane după aur.

Filmul a câștigat Leul de Argint pentru Cel mai bun regizor, în 2018, la Festivalul de la Veneția. Nici că se putea aștepta mai puțin de la Audiard, omul care ne-a dat, printre altele Și inima mi se opri în loc (2005), Rugină și oase (2012), sau Dheepan (2015), pentru a menționa doar câteva dintre capodoperele lui premiate.

Cu toate că majoritatea criticilor au avut numai cuvinte de laudă la adresa realizării și mai ales a interpretării și coloanei sonore, filmul a fost prost primit de public, având încasări de aproape 11 milioane de dolari față de cele 38 de milioane investite. Recunosc, coloana sonoră este marca Alexandre Desplat, deja premiat cu două Oscaruri pentru Hotelul Grand Budapest și Forma apei. Cu sau fără premii, omul este un geniu, și fiecare acord sau accent din coloana sonoră merită un loc aparte într-un hall of fame cu specific.

În schimb, intriga a lăsat de dorit. Acțiunea se petrece în 1851, când infamii pistolari Eli (John C. Reilly) și Charlie (Joaquin Phoenix) Sisters sunt angajați de un om înstărit, pe care toți îl știut drept Comodorul, să ucidă o persoană despre care pretinde că ar fi furat de la el. Hermann Warm (Riz Ahmed) nu este un căutător de aur obișnuit, ci pretinde că ar fi descoperit o formulă chimică pe baza căreia ar ști să separe grăunțele de aur din apă fără osteneala depusă de toți ceilalți. John Morris (Jake Gyllenhaal) este detectivul particular angajat de același Comodor pentru a-i da de urmă și a-l pasa fraților Sisters.

După un început promițător, care bucură inima și privirea cu primele acorduri ale lui Desplat și cu o cinematografie în clar-obscur, prima jumătate a filmului pare să treneze. Cei doi frați sunt urmăriți de ghinion în timp ce se deplasează spre locul de întâlnire, iar singurele momente interesante sunt cele de interacțiune, în care se mai dezvăluie câte un crâmpei din viața și gândurile lor. De cealaltă parte a baricadei, Warm și Morris dezvoltă o relație surprinzătoare, iar lucrurile devin alerte numai odată ce detectivul hotărăște că ar fi mai bine să-l salveze pe urmărit.

Numai după ce se avansează binișor în cea de-a doua oră a filmului, lucrurile încep să se precipite și capătă accente dramatice nebănuite. Dincolo de acțiunea tot mai alertă, care conduce spre un punct culminant uneori dificil de întrezărit, ce transpare din fiece moment este mai ales relația dintre protagoniști: patru bărbați, „grei” ai Vestului Sălbatic, sunt puși în situația de a conviețui și de a găsi o cale de înțelegere. Când vine ora confesiunilor, își gestionează cu greu emoțiile, iar amintirile care ies la iveală nu sunt deloc dintre cele mai plăcute.

Ultima parte explică mult din purtarea posomorâtă și din alegerile celor doi frați, însă reprezintă tot mai evident și contrastul dintre cele două duete ale filmului, contrast care anunță lumea care se dezvoltă. Mi s-a părut înduioșător gestul lui Eli de a-și cumpăra un prototip de periuță de dinți și praful de curățat însoțitor, convins de proprietarul magazinului că-i va păstra respirația proaspătă și dinții în gură. Tot el observă și că Morris deține și el o versiune de obiect, și, cu toate că fratele său este cel interpretat de unul dintre actorii mei preferați, candoarea și desele accese de bunătate ale lui Eli m-au făcut să îl simpatizez mai mult.

Și totuși, dacă nu v-am convins că, în ciuda poveștii uneori lente, filmul merită văzut (și ascultat!), mai pomenesc doar că infamul Comodor este nimeni altcineva decât Rutger Hauer. Poate așa vă veți urni să urmăriți unul dintre cele mai artistice western-uri din câte cunosc, un western-reflexie a lumii în schimbare și reflecție asupra celei care stă să piară.

Nota: 8/10

Articole similare

Un film, doua pareri: Das Leben Der Anderen (2006)

Jovi Ene

Baby Driver (2017)

Andra Avram

The Boy Next Door (2015)

Mihaela

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult