Filme Filme americane

Lumea are nevoie de eroi: Zack Snyder’s Justice League (HBO, 2021)

Zack Snyder’s Justice League, SUA 2021, producție Warner Bros.
Regie: Zack Snyder
Distribuție: Henry Cavill, Ben Affleck, Jason Momoa, Ezra Miller, Gal Gadot, Ray Fisher, Jeremy Irons, Amy Adams, Diane Lane, Connie Nielsen, Willem Dafoe, Harry Lenix, Amber Heard, Jared Leto, Jesse Eisenberg

Trăim vremuri atât de tulburi, încât oamenii au început să caute sanctuar în cele mai obscure colțuri și în cele mai ciudate și neașteptate metode de divertisment. Vrem să râdem, vrem să ne simțim bine. Ne-a ajuns moartea, boala, îngrijorarea, nu mai vrem drame, tragedii, sânge nerăzbunat și alte asemenea lucruri întunecate. De mult timp spun și repet că e frumos, e bine să citești filosofie, să te adâncești în marile întrebări legate de soartă și destin. Dar nu poți să te închizi într-o catedrală impenetrabilă de piatră și oțel, din care riști fie să nu mai ieși, fie să scapi fără nici urmă de simț al umorului. Trebuie, din când în când, să scoți capul la suprafață, să faci din nou cunoștință cu o porție zdravănă de râs, de superficialitate, de divertisment (aici, într-adevăr, se poate cerne cel adevărat de cel fake), de bucurie, pur și simplu.

Ei bine, pentru mine, există anumite zone culturale și artistice care-mi servesc adeseori drept refugiu în această lume nebună, asezonată cu goana la fel de disperată după zâmbete. Printre acestea, sunt și filmele cu supereroi. Da, urmăresc cu bucurie și liniște interioară orice are legătură cu universurile Marvel și DC. Până la urmă, ele fac parte din moștenirea entertainment-ului copilăriei mele. Am crescut cu desene animate inspirate din comics-urile lui Stan Lee, am fost modelat oarecum de ideile de dreptate și justiție promovate de Batman și Superman. Și nu mi-e rușine să recunosc asemenea lucruri, căci ele fac parte din trecutul meu și asta ar însemna să mi-l neg tocmai pe acesta. Mai mult, continuând pe același fir, și astăzi am aceeași tresărire internă când aflu că va avea premiera un nou film care aduce în prim-plan supereroii și antieroii mei preferați. Așadar, nu cred că va mira pe nimeni când voi spune că am fost mai mult decât entuziasmat să aflu că pot vedea premiera oficială digitală a blockbuster-ului Zack Snyder’s Justice League, o revenire la forma inițială pe care trebuia să o aibă insuccesul de casă care a fost Justice League în 2017.

Iată că, după mai bine de 4 ani și după rugămințile fierbinți ale fanilor care și-au dorit cu ardoare continuarea demersului inițial al regizorului și producătorului Zack Snyder, care plănuise realizarea unui film uriaș în 2 părți. Din cauze legate de o pierdere personală suferită, artistul s-a retras de la cârma acestei viitoare capodopere și a lăsat frâiele unui regizor mai puțin experimentat, Joss Whedon, care a considerat de cuviință să folosească doar jumătate din materialul deja filmat, creând un film extrem de slab, cu o durată de doar două ore, foarte fragmentat și dezlânat (în ciuda lungimii nu foarte mari). Ei bine, în tot acest timp, după premiera insuccesului menționat, fanii nu s-au lăsat complet dezamăgiți, știind că Snyder și-ar fi dorit ca opera finală să arate cu totul altfel, așadar au făcut petiții peste petiții, au scris nenumărate rugăminți către Warner Media pentru a reface pelicula în modul original în care își dorise Snyder. Și astfel, după 4 ani de demersuri venite din mai multe părți, uriașa firmă producătoare de filme a fost de acord să-i acorde o nouă șansă atât lui Zack Snyder, cât și poveștii acestuia despre dreptate, justiție și supereroi. Regizorul s-a pus din nou pe treabă, a folosit uriașul material filmat pe care îl avea deja, a mai produs câteva scene în octombrie 2020, a pus totul cap la cap și a ieșit un film de aproape 4 ore care face dreptate viziunii enorme pe care a avut-o Snyder.

Poate nu este o capodoperă cinematografică, la modul obiectiv, dar este una a genului superhero movie, cu siguranță. Este un absolut deliciu pentru minte și suflet să urmărești 240 de minute de dialoguri, aventuri, cadre explozive, lupte terifiante și altele asemenea. Poate că nu fiecare minut din film este reușit. Poate că, într-adevăr, Ben Affleck este cam în vârstă să apară iar ca Batman (și nu este nici foarte convingător, deseori fiind șters din punct de vedere al personajului) sau poate că, în ciuda celor 4 ore, sunt atât de multe personaje de urmărit, încât niciunui nu i se oferă îndeajuns de multă atenție. Totuși, să nu uităm, că vorbim despre un efort de grup, despre o poveste în care nu individualul este important, ci generalul și echipa. De altfel, acesta era și motto-ul variantei din 2-17: „Nu poți salva lumea singur!”. Așadar, nu trebuie să aveți mari așteptări de la o evoluție și o caracterizarea prea detaliată a fiecărui personaj în parte. Veți aprecia, totuși, o privire mai atentă asupra a două noi caractere care, până acum, nu au beneficiat de pelicule de sine stătătoare: Victor Stone/Cyborg și Barry Allen/The Flash.

Fiecare dintre cei doi au momente cu mult mai bine gândite și plasate în contextul acestei aventuri epice à la Lord of the Rings, iar actorii cărora le-au fost încredințate rolurile (Ray Fisher-Cyborg și Ezra Miller-The Flash) fac mai mult decât să se achite de o datorie artistică, dându-le profunzime spirituală și chiar un umor subtil și bine echilibrat. Mai mult, am reușit să văd acum toți acești supereroi din cu totul alt punct de vedere, făcând legături între poveștile lor individuale și sursele de inspirație care au stat la baza construirii lor. Amintesc aici doar Frankenstein, care constituie scheletul istoriei lui Cyborg, mitologia greacă pentru povestea Dianei Prince/Wonder Woman sau fascinanta lume a Atlantidei, prezentă prin Arthur Curry/Aquaman și regatul său acvatic. Evident, există numeroase trimiteri în istorie și mitologie în cadrul universului DC Comics, ceea ce cred că-l face special și ceva mai valoros decât Marvel Comics, unde e adevărat că există o înclinație mai mare spre comedie și ironie, dar unde personajele parcă nu sunt chiar atât de înrădăcinate în conștientul colectiv.

Din punct de vedere artistic, Zack Snyder’s Justice League nu este o capodoperă. Totuși, distribuția mai mult decât sonoră a filmului va trezi cu siguranță interesul multor iubitori de cinematografie de calitate. După cum am amintit deja, Ben Affleck nu se mai află în postura potrivită pentru a-i da viață lui Bruce Wayne/Batman, în timp ce Henry Cavill nu m-a convins în niciuna din peliculele în care l-a interpretat pe Clark Kent/Superman. Parcă i se potrivește mai bine rolul din The Witcher, unde poate să-și pună în valoare și talentul actoricesc, nu doar fizicul foarte atrăgător. Mai devreme, vorbisem și despre Ray Fisher (Cyborg) și Ezra Miller (The Flash) care aduc pe ecran două personaje lucrate cu atenție și foarte atractive din punct de vedere psihic și spiritual. Pe lângă aceștia, pot spune cu mâna pe inimă că cele mai interesante apariții și creații actoricești au fost cele ale lui Gal Gadot (Diana Prince/Wonder Woman), care aduce mereu o doză puternică de umanism și frumusețe interioară alăturată unui talent excepțional, și culmea, a lui Ciarán Hinds care, în ciuda faptului că este prezent doar prin voce, realizează o caracterizare a personajului său, Steppenwolf, de excepție. Nu e de mirare, considerând că este unul din marii actori ai Marii Britanii și care, în orice rol ar evolua, o face cu asumare, seriozitate și eleganță.

Pentru că vorbim despre Steppenwolf, nu pot să nu subliniez că printre marile schimbări vizibile în noul director’s cut pentru Justice League este și cea a modului în care arată acest uriaș personaj negativ al cărui aspect oarecum primitiv din varianta 2017 a filmului a fost acum îmbunătățită spre a se apropia de ceea ce ar fi trebuit să fie, bazat pe comics-urile originale. Adăugați la asta și apariția lui Harry Lenix (cine urmărește The Blacklist pe Netflix, știe despre cine vorbesc) în rolul lui Martian Manhunter, precum și dezvăluirea, pentru prima oară în universul filmelor DC a marelui antagonist al lui Superman, Darkseid, și aveți un corn al abundenței, un coș cu flori și surprize pline până la refuz, dar fără să dea senzația de saturație nicio secundă.

Și ca să mențin linia titlului acestei recenzii, trebuie și vreau să reamintesc faptul că în vremurile tulburi pe care le traversăm, noi, oamenii, avem nevoie mai mult decât niciodată de eroi, de supereroi și de credință în ceva mai puternic decât propria persoană. Din nou, ca o legătură cu marile legende, personajele din filmele Marvel și DC apar ca niște supraoameni, exact ca marii eroi din tragediile antice și din mitologiile străvechi, acele personaje cu care ne putem identifica ușor din punct de vedere al personalității și al defectelor, dar care ne sunt, totuși, îndepărtate prin acțiunile, deciziile și puterile lor care întrec universul fizic pământean.

Așa cum publicul din Grecia Antică îl privea pe Oreste omorându-și mama, dar răzbunând memoria tatălui său ori cum Hercule înfrunta cu un curaj nebun și o forță divină cele douăsprezece munci, tot astfel spectatorul modern are trebuință de existența unor personaje precum Batman, Superman, Wonder Woman, The Flash, Dardevil, Aquaman, Spiderman și alții asemenea, pentru a se reasigura pe sine însuși că omul, dacă va căuta în sine, va găsi puterea necesară de a îndura și înfrunta vicisitudinile vieții, dar și ca să-și confirme aspectul unei judecăți finale supreme ce nu-i stă în putință, dar există cu siguranță. Nu în ultimul rând, în afară de aceste profunzimi mai mult sau mai puțin generale, mai mult sau mai puțin individuale, amintesc nevoia fiecăruia dintre noi de divertisment, de acel entertainment în forma lui pură, ceva mai superficială, care să ne aducă un zâmbet pe buze și o rază de soare și una de speranță în suflețel.

Din 18 martie, pe HBO Go.

Nota: 8/10

(Surse foto: https://imgur.com/, www.imdb.com, https://screenrant.com/, www.heyuguys.com)

Articole similare

The Great Gatsby (2013): un film, două păreri

Delia Marc

Prețul unei vieți de soldat: The Monuments Men (2014)

Dan Romascanu

La discuție cu Hugo. Despre artă, gust, frumos și alte nimicuri: ”Autobiografia mea intelectuală”, de Victor Hugo

Tudor-Costin Sicomas

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult