Filme Filme europene Recomandat

L’ordre et la morale (2011)

L’ordre et la morale (2011) – Rebellion

Regia: Mathieu Kassovitz
Distributia: Mathieu Kassovitz, Iabe Lapacas, Malik Zidi

Nimic mai simpatic decat traducerea americana a titlului filmului „L’ordre et la morale” care s-a transformat in limba engleza, pe celebrul site IMDb intr-un simplu si foarte concis „Rebellion”. Cam aceasta este si diferenta de perceptie intre cele doua mari culturi, cea franceza si cea anglo-saxona. Daca francezilor le place sa se complice cu concepte filosofice despre bine si rau, moral si imoral, americanii sunt mult mai concisi si directi.  Intr-un fel, americanii nu prea au dreptate, simplificand destul de mult, caci subiectul filmului istoric se concentreaza in jurul atacarii unei cazarme a Jandarmeriei Franceze din insula Ouvéa din apropierea Noii Caledonii de catre un grup independentist kanak. Dintr-o singura intorsatura de condei, am enuntat destul subiecte care pot fi total necunoscute publicului romanesc. Cine si unde este Noua Caledonie? Cine este desemnat cu acest termen exotic si ciudat, kanak?

Noua Caledonie este un arhipelag in Oceania, situat la 1500 de kilometri de Australia, 2000 kilometri de Noua Zeelanda si la 17.000 kilometri de Franta, cea care detine deocamdata suzeranitatea arhipelagului. Noua Caledonie are o larga autonomie, statut diferit fata de celelalte colectivitati de peste mari ale Frantei (celebrele DOM-TOM. Pentru mai multe amanunte privind ramasitele imperiului colonial francez, probabil cele mai insemnate urme ale unui imperiu colonial european se pot consulta articolele despre “Franta de peste mari“, respectiv despre “Franta coloniala“). Suprafata totala a acestui arhipelag este de 18.575 kilometru patrati, capitala administrativa situandu-se la Noumea, oras locuit de  97.579 de oameni, intregul arhipelag fiind locuit de 245.580 de oameni. Poporul kanak este cel originar din aceasta parte a Oceanei, autohtonii gasiti de exploratorii si cuceritorii europeni in aceasta parte indepartata a lumii.

In cadrul alegerilor prezidentiale pentru Presedentia Frantei din martie 1988, s-au infruntat Francois Mitterand, presedintele in exercitiu, reprezentand Partidul Socialist si Jacques Chirac, primul-ministru al Republicii Franceze, reprezentand dreapta franceza, formatiunea neo-gaullista, Rassemblement pour la Republique (RPR). In dimineata zilei de vineri, 22 aprilie 1988, cu doua zile inaintea primului tur de scurtin din Franta, militanti independentisti din cadrul FLNKS (Front de libération nationale kanak et socialiste) au luat cu asalt o cazarma a Jandarmeriei Franceze din Fayaoué, aflata pe insula Ouvéa. Inital, militantii independentisti doreau doar sa-i ia ostatici pe jandarmi pentru a atrage interesul lumii politice din Franta asupra revendicarilor nationaliste kanak, insa un ofiter francez a refuzat sa se predea si a inceput sa traga cu arma. Situatia a degenerat, trei rebeli kanak fiind raniti, iar 4 jandarmi francezi ucisi, restul micii garnizaoare fiind luata ostatica.

Filmul  L’Ordre et la morale (Franta 2011) dezvaluie implicarea capitanului Phillipe Legorjus, personajul principal, ofiter in cadrul Grupului de Interventie al Jandarmeriei Nationale (GIGN) o formatiune specializata in contra-terorism, care a fost imbarcata de urgenta din Paris si trimisa in arhipelag pentru a ajuta la rezolvarea crizei ostaticilor. Frictiunile intre Jandarmerie si Armata (frumoasa denumire in limba franceza l’Armée de terre care a deplasat  si ea, de urgenta, in zona Régiment d’infanterie de marine du Pacifique izoland insula, impiedicand accesul ziaristilor etc.) apar a fi evidente, exitand doua abordari distincte, una in forta si alta, difuzarea crizei prin negocieri. Capitanul GIGN, specialist in negocieri in situatii de criza este, evident, adeptul celei de a doua cai. Cei douazeci si sapte de jandarmi mobili luati ostatici au fost separati in doua grupuri distincte, unul fiind deplasat in sudul insulei unde, dupa doar trei zile, au fost eliberati. Cel de al doilea grup de 17 ostatici a fost dirijat de liderul rebelilor, Alphonse Dianou, fost seminarist, catre o groata din nordul insulei. Armata franceza a avut dificultati in a repera grota chiar daca insula era relativ modesta ca suprafata. Pentru a o descoperi s-a facut apel si la vechea metoda coloniala a interogatoriilor in forta la care a fost supusa populatia kanak dintr-un sat aflat in apropierea grotei. Avand in vedere importanta acestor evenimente pentru viata politica din Metropola, atat Mitterand, cat si Chirac au incercat sa foloseasca criza pentru a-si spori popularitatea in vederea celui de al doila tur al alegerilor.

Cunoastem recent din viata politica romaneasca dificultatea coabitarii intre un presedinte de o alta orientare politica decat Parlamentul si Guvernul pentru ca, nu trebuie sa uitam, Constitutia Romaniei din 1991 a urmat prostul model francez. Puterile presedintelui francez sunt insa incomparabil mai mari decat ale celui roman. Filmul prezinta aceste disensiuni, oamenii premierului de dreapta avand o abordare mai dura, spre deosebire de cei ai presedintelui socialist, mai apropiat de miscarea socalista kanak. Pana la urma, si Presedintele Mitternad si-a dat acordul pentru  luarea cu asalt a grotei. Saptezeci si cinci de militari si jandarmi au luat parte la aceasta operatiuni care a dus la eliberarea francezilor luati ostatici cu pretul a doi militari decedati, dar si a nouasprezece rebeli kanak care au fost impuscati in timpul luptelor. Se pare ca unii dintre ei au fost capturati in viata, fiind ucisi sau lasati sa moara fara a li se asigura ingrijire medicala. Cert este ca seful grupului, Alphonse Dianou, ranit la genunchi, a fost lasat cateva ore sa sangereze pana cand a murit. In ciuda acestei crize, efectul ei asupra alegerilor din Metropola a fost modest, Mitterand castigand un al doilea mandat de sapte ani, obtinand 16.704.279 de voturi spre deosebire de Jacques Chirac care a strans „doar” aproximativ 14 milioane. Chirac a trebuit sa se resemneze si sa mai astepte sapte ani pentru a deveni, in sfarsit, Presedintele Frantei, pentru doua mandate, unul de sapte ani 1995-2002 si altul de doar cinci ani 2002-2007. Capitanul  Phillipe Legorjus, dezamagit de felul cum au decurs evenimentele, si-ar fi dat demisia din Jandarmeria Franceza.

Cert este ca violentele din 1988, totusi, de o intensitate foarte redusa fata de alte conflicte coloniale cunoscute si in care Franta s-a implicat pana in gat, precum cel din Indochia (1946-54) sau Algeria (1954-62, vezi articolul “Misterioasa disparitie a Algeriei“) cu sute de mii de victime de o parte si de alta au condus la semnarea Acordurilor de la Matignon din 1989, urmate de cele de la Noumea din 1998, care prevad organizarea unui referendum pentru ca populatia sa poate decide viitorului arhipelagului in orizontul temporal 2014-2018. Exista mai multe variante constitutional-administrative care vor fi supuse aprobarii democratice, Franta fiind gata sa ofere toate prerogativele cu exceptia celor din domeniul apararii, justitiei si finantelor care ar ramane in competenta Guvernului Republicii Franceze. Ambele acorduri au fost ratificate in urma unor referendumuri organizate in Metropola la care au participat foarte putin francezi ceea ce vine sa demonstreze interesul scazut al francezilor metropolitani pentru niste teritorii idilice, dar aflate totusi la capatul lumii. Totusi, populatia kanak a arhipelagului este de pana in 100.000 de oameni (populatia totala invartaindu-se in jurului unui sfert de milion) ceea ce inseamna ca obtinerea independentei nu este neaparat dorita de o mare majoritate ca sa nu mai vorbim de unanimitatea populatiei Noii Caledonii avand in vedere si avantajele pe care le au totusi acesti cetateni francezi. Titlul filmului ramane interesant si de actualitate. Ce este de preferat: ordinea sau morala caci vedem foarte bine, poate exista si ordine fara morala si morala fara ordine ?

Nota: 8,5/10

Articole similare

Marti, dupa Craciun (2010)

Delia Marc

Revista presei culturale (14 – 20 februarie 2014)

Jovi Ene

Croitorul hainelor împăratului: Phantom Thread (2017)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult