Filme Filme europene Recomandat

Katyn (2007) – II

Katyn (2007) – Padurea Katyn
Regia: Andrzej Wajda
Actori: Andrzej Chyra, Maja Ostaszewska, Artur Zmijewski, Danuta Stenka, Jan Englert

Katyn al lui Wajda incepe si se termina cu doua scene care vor fi imposibil de uitat pentru cei care vor vedea filmul. Scena de la inceput se petrece pe un pod, undeva in Polonia in septembrie 1939. Din ambele parti ale podului valuri de refugiati fug in directia opusa. Dintr-o parte fugariti de nemti, din cealalta de rusi. Metafora superba a unei tari tradate de istorie, a unor oameni care nu au unde sa fuga si nu au unde sa se ascunda.

Ceea ce urmeaza dupa aceea este povestea unuia dintre cele mai cumplite si mai cotroversate crime din istoria celui de-al doilea razboi mondial si a incercarilor celor doua dictaturi totalitare – nazista si comunista – de a arunca responsabilitatea unii asupra altora. Dupa impartirea teritoriului polonez intre rusi si germani, un mare numar de ofiteri polonezi sunt tarati in prizoinierat de sovietici (cu care Polonia nu era nici macar in razboi) si apoi asasinati si inmormantati in gropi comune in padurea de la Katyn. Dupa inceperea razboiului intre germani si rusi germanii deschid o ancheta in legatura cu aceste evenimente cu scopul de a le folosi ca propaganda anti-sovietica. Cand soarta razboiului se intoarce noii ocupanti rusi vor redeschide dosarul invinuindu-i pe germani de crima, falsificand datele si lichidandu-i pe putinii martori ramasi si pe cei care incearca sa dezvaluie adevarul.

Katyn

Istoria acestui episod va ramane falsificata si ingropata pentru toata perioada regimului comunist. Rusia de dupa comunism nu si-a asumat nici pana astazi complet responsabilitatea pentru cele petrecute, nimeni nu a fost judecat si condamnat pentru crime de razboi. Pana astazi guvernele polonez si rus sunt in litigiu in legatura cu anchetarea evenimentelor si dezvaluirea adevarului istoric complet.

Majoritatea filmului se ocupa de cateva familii care incearca la inceput sa-i gaseasca si sa-i salveze pe cei plecati la razboi (unii ofiteri de profesie, altii specialisti civili recrutati in efortul de razboi) si apoi sa afle adevarul si sa-l pastreze in pofida presiunilor tuturor dictaturilor. Nu este cea mai buna creatie a lui Wajda dupa opinia mea. Maestrul polonez a dorit multa vreme sa faca acest film, sa spuna un adevar important pentru el si pentru Polonia. Daca cele scrise intr-unul din comentariile de pe IMDB sunt exacte, tatal sau a fost unul dintre cei asasinati la Katyn.

Nu i se pot reprosa in aceasta conjunctura unilateralitatea viziunii, idealizarea personajelor principale, simplificarea pana la caricatura brutala a dusmanilor. S-a pierdut insa aici cred ocazia unui film urias despre dorinta de a face adevarul sa supravietuiasca chiar in pofida propriei supravietuiri fizice a personajelor. Mai multa profunzime in abordarea psihologica ar fi dus la reusita si Wajda este sigur capabil de asta. Dar nu a putut probabil. Important pentru el a fost sa spuna pana la capat povestea, in mod simplu si direct. Nu este o redare artistica, este o marturie la tribunal.

Scena finala este cutremuratoare. Un jurnal tinut de unul dintre ofiteri este pretext pentru reconstituirea pe ecran a ororii. Transportati in vagoane de vite si in camioane ofiterii polonezi sunt adusi la locul executiei. Unul cate unul, in subsoluri intunecate, sau pur si simplu langa gropile comune sunt ucisi de catre soldati rusi cu cate un glonte in cap, de la spate. Apuca doar, unii dintre ei sa spuna cate o rugaciune. Apoi, peste groapa comuna un buldozer asterne un munte de tarana. La fel ca in arhicunoscuta scena a dezgroparii cadavrelor din groapa comuna de la Auschwitz (prezenta si in Procesul de la Nurenberg al lui Kramer) doar ca aici cadavrele sunt proaspete, cu sangele inca scurgandu-se. Ecranul apoi se intuneca si urmeaza un minut de bezna si tacere. Dupa care incepe sa ruleze post-genericul in sunetele unei muzici memoriale. Tacerea si intunericul s-au asternut pentru o vreme. Dar pentru cei care au vazut filmul nu mai este posibila uitarea.

Nota: 8/10

Articole similare

Istoria Poloniei. Terenul de joacă al lui Dumnezeu, de Norman Davies (II)

Codrut

Reconstituirea (1968)

Dan Romascanu

Punctul de plecare al câtorva cariere frumoase: Rendez-vous (1985)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult