The Social Reckoning (2026)
Regia: Aaron Sorkin
Distribuția: Jeremy Allen White, Mikey Madison, Jeremy Strong
Aaron Sorkin este unul dintre puținii regizori americani care nu face compromisuri atunci când vine vorba de filmele lui. Precizia cu care prezintă poveștile sale este indubitabilă, făcându-l unul dintre cei mai originali și ingenioși scenariști, după cum a demonstrat-o deja în repetate rânduri, de la A Few Good Men (1992), Molly’s Game (2017) și până la The Trial of the Chicago 7 (2020).
The Social Reckoning este cel de-al patrulea lungmetraj al regizorului, realizat la o distanță de 16 ani de la lansarea în cinematografe a filmului fenomen The Social Network (2010), în regia lui David Fincher, pentru al cărui scenariu Sorkin a câștigat un premiu Oscar.
Filmul se bazează pe evenimentele care au avut loc între 2019 și 2021, urmărind îndeaproape, fără menajamente, declinul Facebook și decizia companiei de a-și schimba numele în Meta, drept consecință a șubrezirii imaginii sale publice în urma scandalului mediatic cunoscut sub numele de „Dosarele Facebook” ( The Facebook Files).
Sorkin alege varianta prezentării etapizate a evenimentelor, pas cu pas, perspectivele tuturor celor implicați fiind expuse pe rând.
Frances Haugen (Mikey Madison) , angajată a companiei Facebook, ia legătura cu Jeff Horwitz (Jeremy Allen White), jurnalist de investigații pe zona politică, proaspăt angajat al prestigiosului ziar The Wall Street Journal, prin intermediul unei rețele securizate care permite utilizarea mesageriei criptate.
În centrul poveștii se află conexiunea acestor două personaje ( fiecare reprezentând o altă instituție), dar a căror interese se întâlnesc undeva la mijloc.
Frances se declară o utilizatoare activă a Instagram și Whatsapp, care este dispusă să ofere „un subiect picant” de presă. Ea decide să vorbească în ciuda “regulilor și procedurilor interne” ale companiei.
Jeff este mai mult decât un alt jurnalist avid de “senzațional”, el este un vînător în căutarea adevărului (ascuns în detalii).
Una dintre replicile dintre cei doi se referă la meritocrație și la faptul că nu toți ajung să scrie pentru The Wall Street Journal sau să lucreze pentru Facebook.
Madison nu reușește să convingă în acest rol, după ce face trecerea de la lucrătoarea sexuală din Anora (2024), care i-a adus un premiu Oscar, la o lucrătoare din cadrul companiei Facebook.
Impactul rețelelor sociale asupra omenirii reprezintă miezul scenariului lui Sorkin.
Expunerea publică prin postări „aparent nevinovate” are drept obiectiv întoarcerea narativului în favoarea așa- zisei “victime” și încurajarea abuzului, discriminării, rasismului și încălcării legii. În era tehnologiei, orice incident (altercație cu autoritățile) poate fi filmat și postat pe rețelele sociale, cu scopul unei expuneri publice imediate, rezultatul fiind : în marea majoritate a cazurilor încingerea spiritelor.
Este presa aliatul sau dușmanul Facebook? Cine gatantează siguranța utilizatorilor?
Jurnaliștii reprezintă un pericol pentru organizația din spatele rețelei sociale, aceștia nu doresc să fie luați la întrebări, declanșând în felul acesta un „război ascuns”, nedeclarat pe față.
În film, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg (Jeremy Strong) este prezentat din perspectiva înverșunării sale împotriva presei, fără de care, rețeaua sa ar intra în colaps. Este foarte bine documentat declinul rețelei care părea până nu demult “fără pată”, fără probleme.
Libertatea de expresie este deviza după care continuă Zuckerberg să se ghideze, dar și cea care atrage utilizatorii să rămână fideli și interconectați platformei de socializare.
Totodată este prezentat impactul MSI (Meaningful Social Interactions) și schimbările pe care le-a produs această nouă opțiune în cadrul algoritmului.
Curajul lui Frances Haugen sau poate nesăbuința ei de a da în vileag o parte dintre “fisurile interne” ale colosului condus de Zuckerberg și echipa lui scoate la iveală un adevăr dureros : pentru unii nimic nu pare a se fi schimbat în ceea ce privește politica internă promovată. În centru se află monopolul pe care îl exercită rețeaua. Specularea interesului de a scrolla și a rămâne „aservit” ideii de like-uri, o capcană care are drept finalitate crearea unei dependențe, de a ține oamenii captivi. Repercursiunile, efectele negative ale utilizării îndelungate a Facebook-ului fiind dezinformarea, manipularea, instigarea la violență nejustificată. Filmul marșează pe incapacitatea lui Zuckerberg de a accepta realitatea.
Un alt aspect pe care The Social Reckoning îl tratează îndeaproape este propagarea hate-ului online și a bullying-ului, un subiect care deși sensibil a devenit din ce în ce mai răspândit în ultimii ani printre utilizatori, indiferent de background-ul sau statutul social din care provin.
Defăimarea, prin distrugerea imaginii publice a unei persoane, fără dovezi reale cu privire la veridicitatea informațiilor care se propagă (cu repeziciune) în mediul online, fiind nu doar absorbite (asimilate) de către oricine dar și reinterpretate, “măsluite” la bunul plac al utilizatorului pe mâna căruia încap aceste informații. Totodată, conturile false contribuie activ la propagarea în masă a fake-news-ului, ridicând un semn de întrebare cu privire la utilitatea lor în interiorul acestei rețele. De ce nu se operează la verificări amănunțite care să ducă la interzicerea lor?
Atmosfera care se creează în film prin intermediul legăturii dintre Frances și Jeff, seamănă cu aceea dintr-un film noir vechi , în ciuda subiectului de interes bine ancorat în actualitatea imediată a secolului 21. Acest lucru este întărit și de câteva referințe pe care Jeff le pomenește la două dintre filmele lui Frank Capra : Lost Horizon (1937) și Arsenic and Old Lace (1944).
Filmul lui Sorkin ne privește pe toți într-o măsură mai mică sau mai mare.
De la pledoaria lui Zuckerberg din care aflăm că pentru el Facebook este o afacere și acesta este singurul mod în care a ajuns să se raporteze la rețea și până la faptul că nu vrea să accepte că uriașa „mașinărie” creată de el pornind de la un vis, a scăpat complet de sub control devenind un instrument din ce în ce mai periculos, The Social Reckoning acordă atenția cuvenită aducerii la suprafața a anumitor dedesubturi, a lipsei de respect față de utilizatori. Prin încercarea de a distinge adevărul de minciună din “spatele ușilor închise ”, filmul amintește de multipremiatul Spotlight (2015), în regia lui Tom McCarthy.
Odată cu articolul publicat în The Wall Street Journal având un titlu catchy : “Algoritmul Facebook instigă la ură”, s-a dezamorsat o bombă mediatică, care îndreaptă reflectorul asupra „integrității” rețelei sociale.
Cu toate acestea filmul lasă intenționat în urmă câteva întrebări rămase fără răspuns cu privire la viitorul Facebook.
