Carti Literatura romaneasca

Un roman ”erotic” despre satul românesc: ”8”, de Tudor Ganea

”8”, de Tudor Ganea
Editura Polirom, Colecția Ego. Proză, Iași, 2019

I-am citit lui Tudor Ganea toate romanele, care au apărut în patru ani succesivi la Editura Polirom: mai întâi, surprinzătorul roman ”Cazemata”, apoi ”Miere” și, anul trecut, ”Porci”. Autorul nu se îndepărtează nicăieri de problematica românească, cărțile sale tratează orașul în plină transformare sau satul care pare să nu se schimbe niciodată în substanță, pigmentându-le cu evoluții care duc spre fantastic tocmai pentru a le sublinia caracteristicile. Cel mai recent roman este ”8”, care mi s-a părut la fel de realist atunci când vrea să descrie satul românesc de la periferia unui mare oraș, aici Capitala, aflat într-o continuă transformare în ultima sută de ani, dar fără a-și pierde în mod esențial conștiința, substanța și ”obiceiurile”.

În prim-planul acțiunii se află familia Tanței, o fată crescută în condiții grele, pentru a deveni ea însăși, la maturitate, o femeie care a găsit subterfugiul perfect pentru a pica mereu în picioare, dincolo de bătăile zilnice de la soț și familia total nefuncțională: a devenit un fel de ”curva” satului, în ciuda defectelor fizice, în ciuda condițiile lipsite de igienă din casa sa. În jurul acestui personaj, de bună seamă pitoresc și destul de puțin verosimil în lumea reală, pendulează totul romanul, fiind analizate tot felul de întâmplări din viața satului de provincie.

Dar această provincie nu este una din munți sau pierdută printre dealurile Transilvaniei, ci o provincie aflată aproape de București: satul se află în apropierea aeroportului (același sat revine, de altfel, în romanele lui Tudor Ganea) și, pe măsură ce timpul trece, capitala atrage, fie prin deschiderea unor firme și firmulițe în localitate, fie printr-un fenomen invers, de plecare a ”elitelor” spre marele oraș. Apare apoi, ca un boom, un salon de masaj erotic, care schimbă cu totul viața oamenilor, fie că vorbim de bărbați (atrași iremediabil spre frumoasele fete de acolo, care oferă… totul) sau de femei (nevoite să găsească soluții pentru contrabalansare). Să nu mai vorbim de Tanța, rămasă definitiv fără pasiunea ei, sexul:

”La început, gruienii nu știură cum să interpreteze vecinătatea salonului de masaj erotic. Asemenea unor sălbatici pe cale să fie creștinați, se apropiau de conac stingheri, cu teamă, dar curioși în același timp, prefăcându-se că merg la pescuit, spre malul apropiat al lacului. Înrudirea vocabularului de arhitectură brâncovenească al conacului cu cel al bisericii din sat le făcu pe femei să blesteme acel loc deșănțat – al cărui proiectant comisese o blasfemie…” (pag. 132)

De altfel, putem considera ”8” ca fiind și un roman cu un puternic caracter erotic, sexul fiind cel în jurul căruia gravitează toate lucrurile: preotul din sat, cel care a adoptat pe Tanța, pasionat de un defibrilator, o duce în pragul morții clinice pe aceasta o dată pe lună, pentru a face apoi dragoste sălbatică cu ea, încă minoră; într-un apartament din București, se desfășoară orgii apocaliptice pe bază de afrodiziace, care se transferară apoi integral în satul nostru, Gruiu, spre femeile din fabrica din localitate; avem parte de primele masturbări, primele măsurări ale organelor, primele partide de sex ale unor copii, fie cu Tanța, fie cu țiganca din localitate; copiii gemeni ai Tanței nu pierd prilejul pentru o relație incestuoasă, singurul lucru pe care-l mai aude bunicul și care-i mai trezește acestuia erecții constante la vârsta a treia:

”Simfonia în surdină a incestului nepoților săi devenise singurul afrodiziac ce reușea să-i mai trezească din când în când bărbăția. Nu că ar mai fi avut nevoie de ea, dar erecția survenită în acele momente, pe lângă creșterea tensiunii arteriale, avea darul de a-l ține treaz, oferindu-i condițiile prielnice pentru inventarea fabulațiilor ce i le povestea a doua zi Sandei. Erotismul Tanței, cu care se impregnaseră pereții camerei de la stradă, arma nervii lui Gelu, iar bătăile încasate de femeia adulteră armau la rândul lor dragostea incestuoasă ale cărei vibrații abia perceptibile îi trezeau bărbăția și-i deschideau lui Ion Mocoiu pășunea imaginarului din care își culegea poveștile.” (pag. 116-117)

Dincolo de sex, deloc neverosimil (sexul a fost tabu în lumea satului românesc dintotdeauna, dar el a fost făcut de toată lumea cam în aceleași condiții ca aici), este un roman extrem de realist despre rural; nimic nu pare surprinzător, la prima vedere, în această lume imaginată de Tudor Ganea, mai ales dacă privim separat poveștile intercalate; avem parte de toată lumea satului, de personaje interesante (și cu nume predestinate), de bețivi și crâșme sătești, cu tot cu băutură pe datorie, de căsătorii și nunți care sfârșesc în bătăi generale, dar și de incursiuni ale orașului în viața de la țară, precum acei interlopi care văd aici un prilej de îmbogățire, dar și de putere ușor de obținut.

Apoi, tot timpul există o mică explozie, pentru că multitudinea de istorii întrețesute sau evenimente singulare fac ca realismul să fie învins de ceva extraordinar, lucru care te bulversează și te atrage și mai mult ca cititor. Cu fiecare pas, trecând prin istoria de multe decenii a satului, ne îndreptăm spre final, despre care nu pot spune decât că este… apoteotic.

Ceea ce este caracteristic romanelor lui Tudor Ganea este că ele se citesc cu plăcere, iar autorul nu complică inutil curiozitatea cititorilor cu filosofie și prea multe înflorituri. Poveștile sale înfățișează evenimente și personaje pe care le putem trăi sau întâlni și noi, la rândul nostru, în jur, iar această implicare în cuvintele sale ne determină să apreciem și mai mult ”scenariile” scrise. E cazul și în ”8”, un roman alert și vesel, care ne înfățișează cu zâmbetul pe buze o lume a satului românesc destul de reală, pe care cei mai mulți dintre noi au părăsit-o pentru totdeauna sau nu au cunoscut-o niciodată. Abia aștept viitorul roman al lui Tudor Ganea, sunt sigur că proiectul e deja pe masa lui de scris.

Puteți cumpăra cartea: Editura Polirom/Libris.ro/Elefant.ro.

Articole similare

Al dumneavoastră, irațional, de Dan Ariely

Jovi Ene

Textele scrise pentru blog de Jose Saramago reunite in volumul “Caietul”

Jovi Ene

Istorie și mister, într-o carte excelentă: ”1793. În umbra morții”, de Niklas Natt och Dag

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult