Carti Carti de istorie

Povestea salvatorilor este unul dintre putinele aspecte pozitive ale Holocaustului: Ceilalți Schindleri, de Agnes Grunwald-Spier

”Ceilalți Schindleri. De ce unii oameni au ales sa salveze evrei in timpul Holocaustului”, de Agnes Grunwald-Spier
Editura Meteor Press, București, 2019
Traducere din limba engleza de Corina Tanase

Revin asupra unei sublinieri pe care am facut-o cu ocazia recenziei volumului “Evadare de la Auschwitz” – Joel C. Rosenberg, unde spuneam ca pentru comemorarea anuala a Yom haShoah, Ziua Shoahului, in amintirea celor 6 milioane de evrei care au pierit in Holocaust, m-am documentat si am pregatit material pe tematici referitoare la copii, la scriitori-muzicieni-artisti care si-au pierdut viata la lagarele naziste. In anul 2019 tematica a fost “Salvatorii”, pentru ca au existat multi dintre acestia – diplomati, oameni de afaceri, oameni simpli, slujitori ai lui Dumnezeu etc, care au actionat din interior sau din exterior intru salvarea a cat mai multor evrei din ghearele nazistilor. Si am mai spus ca in anul 2019 am mers pentru a doua oara la Auschwitz. Am participat in luna mai 2019, la Marsul Memoriei, un pelerinaj dedicat comemorarii implinirii a 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Am fost 75 de pelerini din Comunitatile Evreiesti din Romania, in memoria rudelor noastre din Transilvania si nu numai. Si pentru prima oara am vazut oameni, rasfoind cu mainile tremurande marea carte a numelor celor pieriti la Auschwitz si care au regasit nume ale membrilor familiei lor.

Volumul “Ceilalti Schindleri” reprezinta munca  extraordinar de determinata a unui personaj complex. O personalitate prezentata succint, dar cu multa consideratie si emotie stapanita, de catre Sir Martin Gilbert (23 oct. 1936, Londra – 3 febr. 2015, Londra) – istoric britanic – Hon Fellow of Merton College – University of Oxford.

Agnes Grunwald-Spier s-a nascut in Budapesta pe 14 iulie 1944, fiind fiica Lonei si a lui Philipp Grunwald. Cand era doar un mic copil, Agnes si mama ei au fost salvate de la deportare de un ofiter necunoscut. In noiembrie 1944, acestea au fost trimise in ghetoul din Budapesta, de unde au fost eliberate pe 18 ianuarie 1945. Familia a plecat in Anglia in mai 1947. Tatal ei, care a fost arestat de fascistii maghiari si trimis la munca silnica, s-a sinucis in iunie 1955.” (Biografia autoarei, semnata de Sir Martin Gilbert – 10 martie 2010, dimpreuna cu enumerarea titlurilor sale onorifice ale acesteia: “MBE (Member of the British Empire) – Membru al Imperiului Britanic, IP – Justice of the Peace, MA – Master (of Arts) – master in litere si filosofie, Hon d’Art – Honorary Doctor of Arts – doctor onorific in litere si filosofie, Hon. Litt D. – Honorary Doctor of Letters – doctor onorific in litere”).

Se pune intrebarea: cum si de ce au existat in acele conditii dramatice, salvatorii?

Si de ce nu toti acesti oameni deosebiti, care si-au riscat viata lor si a membrilor famiilor lor, inca nu sunt toti cunoscuti si de ce nu si-au primit recunoasterea oficiala ca “Drepti intre Popoare”?

Aflam tot de la Sir Martin Gilbert, in Cuvant inainte la volumul de fata ca “Au fost sute, poate chiar mii de tentative de salvare care au esuat, de cele mai multe ori din cauza tradarilor din partea vecinilor sau a colaboratorilor locali, despre care nu a ramas nicio marturie: indivizi sau chiar familii intregi au fost ucise pentru ca au fost prinse salvand evrei.(…) Documentele scrise despre Polonia sub ocupatie germana arata cat de raspandite erau aceste represalii prin crima.” Si ne spune autorul acesui cuvant inate ca “Agnes Grunwald-Spier a scris o carte care ne poate oferi o raza de speranta pentru omenire, un manual modern pentru un cod de conduita care contrasteaza si poate compensa impulsurile egoiste, negative si distructive ce exista si in ziua de azi in mult prea multe zone ale globului”.

De altfel, in introducerea lucrarii sale, Agnes Grunwald-Spier ne aduce de la bun inceput cateva raspunsuri la intrebari pe care oamenii si le-au pus si continua sa si le puna si ridica perdeaua care inca mai ascunde multe dintre tulburatoarele comori de omenie care au contribuit la salvarea unora dintre posibilele victime in vremuri de restriste.

Actiunea salvatorilor din perioada Holocaustului sunt cu adevarat raze de lumina intr-o mare de intuneric – multi dintre acesti salvatori zac intr-adevar in morminte <necunoscute>, nerecunoscute de Yad Vashem sau de multi altii. Amintirea curajului lor nu va dainui dupa moartea celor pe care i-au salvat, din cauza trecerii timpului sau chiar din cauza faptului ca incercarea lor de a salva pe cineva a esuat si rezultatul a tragic pentru toti cei implicate. Aceasta carte isi propune sa consemneze curajul acestora si sa inteleaga motivele celor care au stiut sa distinga binele de rau si au avut curajul sa o faca, indiferent de riscurile personale.”

Metoda de lucru prin care autoarea abordeaza scopul lucrarii sale, este una stiintifica, datorata formatiei sale profesionale. Mai intai se documenteaza temeinic, cautand persoanele salvate si pe salvatorii lor, in masura in care acestea mai sunt in viata. Metoda interviului direct cu aceste persoane, amintirile lor tulburatoare si consultarea documentelor pe care acestea le aveau in posesie este una dintre caile celor mai bogate surse de documentare. Iar acolo unde nu a mai fost posibila intalnirea directa cu aceste persoane (salvatori si salvati), autoarea a mers pe firul biografiei acestora, intalnind membrii ai familiilor pe care au reusit sa si le formeze cei salvati si pe urmele familiilor salvatorilor, dupa traversarea si supravietuirea experientei de cosmar a anilor Holocaustului.

Strabatand mapamondul, Agnes Grunwald-Spier s-a incarcat cu biografiile dureroase si ale victimelor salvate, dar si ale salvatorilor lor.  Si nu numai atat, autoarea si- a organizat materialul lucrarii in capitole care incearca sa raspunda intrebarii: ce i-a determinat pe salvatori sa actioneze, “intr-o perioada in care standardele normale ale vietii democratice fusesera sistate de nazism”.

Si mai apeleaza la o metoda de impartasire a materialului acumulat, anume aceea a intercalarii unor citate extrase din marturii directe si din documente ale vremii, intretesute printre propriile povestiri privind munca sa, calatoriile intreprinse prin lume, discutiile avute cu institutii si persoane calificate in domeniu si propriile sale judecati pline de empatie si simt psihologic. Autoarea subliniaza faptul ca “multi salvatori au parut surprinsi ca ceea ce au facut prezinta interes pentru oricine altcineva. Apar destul de des expresii modeste precum <ceea ce au facut este normal si oricine ar fi facut la fel>”.

Agnes Grunwald-Spier si-a ordonat materialul  sub capitole care incearca sa justifice si sa analizeze resortul care a declansat la salvatori actiunile lor umanitare. Astfel avem capitolele “ Salvatori din motive religioase”, “Salvatori din motive umanitare”, “Salvatori din alte motive” si trebuie sa recunosc ca fiecare nume si fiecare fapta prezentate in aceste capitole reprezinta un univers extraordinar de comori de suflet si de gandire. Desi am citit mult si m-am documentat serios, am intalnit in aceasta carte pentru prima oara o serie de nume despre nu stiam nimic, alaturi de binecunoscutii Varian Fry, Carl Lutz, Klerk, Aristides  de Sousa Mendes, Schindler, etc. De exemplu, americanul Charles Fawcett, care impreuna cu contesa Lily Pastré, care infiintase o organizatie Pour que L’Esprit Vive, i-au protejat pe Clara Haskil (pianista), Lily Laskine (harpista), Monique Haas, Rudolf Kundera, etc.

In capitolul final, Concluzii, autoarea ne spune “acum ca am vazut povestile de viata ale salvatorilor si oamenii pe care i-au salvat, in aceasta parte a lucrarii as vrea sa fac o comparatie intre salvatori, sa vorbesc despre actiunea de a salva, in general, si de asemenea sa arat relevanta curajului lor in lumea in care traim in prezent.

Foarte interesante analizele privind “comparatia intre salvatori”, edificator fiind faptul ca acestia “au facut lucruri care li se pareau naturale”. Acest subcapitol al Concluziilor este bogat documentat si prin interventia altor cercetatori, care se refera la faptul ca “salvatorii au fost motivati atat de diferitele influente pe care le-au avut, cat si de un simt al justitiei mostenit (…) multi au declarat ca ceea ce au facut este normal – orice ar fi facut asta – cu toate acestea, statisticile arata altceva – multi oameni de fapt nu au facut asta. Daca ar fi facut, nu ar mai fi existat nci Holocaustul iar eu nu as mai fi scris aceasta carte”, conchide autoarea.

Un alt subcapitol al Concluziilor se refera la “Conteaza micile gesturi de rezistenta suficient cat sa salveze vieti?”, alt subcapitol se intituleaza “Spectatorii” si citind acest volum, veti intelege ca si pasivitatea si indiferenta autoritatilor si populatiilor au contribuit la tragedia generala.

Un subiect bogat pentru antropologi si autoarea face referire aici la dr. Frances Henry, care a facut in anii ’80 o cercetare intr-un orasel din Germania, care avea  4000 de locuitori in 1933. Dintre care 150 erau evrei si a scris cercetatoarea ca “mai mult decat orice, dorinta oamenilor de a-mi vorbi mi s-a parut aproape demna de mila – de parca nu ar fi putut sa vorbeasca despre<acele timpuri groaznice> cu nimeni pana atunci”.

La fel de frisonant este si subcapitolul “De ce spectatorii au fost majoritari?” si ce au facut acestia! Analize psihologice si antropologice de mare subtilitate si interes pentru cititor.

Indiferenta”, iata inca un subcapitol, care vine sa sublinieze faptul ca indiferenta poate ucide si indiferentul poate fi mana criminala.

Decizia de a salva”, subcapitol in care aflam ca “J.D. Salinger, autorul cartii <De veghe in lanul de secara> a fost unul dintre eliberatorii lagarului Dachau, lucru ce a avut un impact profund asupra lui. Margaret Salinger isi aminteste ca spunea <oricine putea fi nazist – vecinul tau, bona ta, functionarul de la posta – oricine. Si oricine putea fi un erou; nu stii niciodata cine poate fi un erou si cine poate fi un las sau un tradator,>” 

Exista in acest subcapitol o fraza amara a autoarei: “multe dintre lucrurile pe care le-am aflat sunt prea infioratoare pentru a fi reproduse”..

Va mai specific si subcapitolele “Holocaustul, Rwanda si Darfur”, cele doua tragedii creandu-si “de asemenea proprii salvatori (…) In 2005, Ziua Memorialului Holocaustului (27 ianuarie) a fost sarbatorita in Kigali, Rwanda.”

Si in final, subcapitolul la Concluzii este “Indiferenta fata de suferintele din zilele noastre”, debutand cu urmatoarele cuvinte: “Stim cu totii ca si in vietile noastre de zi cu zi trebuie sa facem alegeri care tin de moralitate. Uneori oamenii se simt coplesiti de aceasta problema si de propia lor insignifianta – dar daca nimeni nu face nimic, nimic nu se va schimba.”

Anexa 1 a volumului cuprinde un material despre Yad Vasem si “Drepti intre popoare”, iar Anexa 2 cuprinde:

Tabelul 1 –Detalii despre salvatori si informatori din paginile cartii,

Tabelul 2 – “Drepti intre Popoare”pe tari, fata de populatiile nationale

Tabelul 3 – Detalii despre salvatori si persoanele salvate

Volumul prezinta si cateva fotografii graitoare.

“…o carte inspiratoare, care ne ajuta sa punem cap la cap un portret al exemplelor de curaj si moralitate din perioada Holocaustului, precum si a motivatiei lor” – Jewish Book World.

Pentru incheiere, va atrag atentia asupra  “indiferentei”. Autoarea ne spune:

Este un domeniu vast de cercetare pentru psihologi: Charles Garfield de la Universitatea San Francisco afirma: <Spectatorul (bustander) este un arhetip modern, care poate fi gasit de la Holocaust pana la genocidul din Rwanda, pana la criza actuala a mediului inconjurator. De ce unii oameni reactioneaza in aceste momente de criza, iar altii nu. Kristen Monroe, specialist in stiinte politice, a definit termenul <Oamenii lui John Donne>, bazandu-se pe scrierile lui, Devotions XVII: <Niciun om nu este izolat precum o insula, pentru sine insusi; orice om este o bucata de continent, o parte din intreg… Moartea oricarui om ma imputineaza, pentru ca fac parte din intreaga Omenire; asa ca nicio data nu trimite sa afli pentru cine bat clopotele; bat pentru tine>”.

Materiale informationale: Link1, Link2.

Puteți cumpăra cartea: Editura Meteor Press/Libris.ro/Elefant.ro.

(Sursă fotografii: MeteorPress.ro, TheHistoryPress.co.uk, Hamhigh.co.uk)

Articole similare

Lansare de carte „Ministerul Lucrarilor Publice 150 de ani”

Delia Marc

10 remedii istorice pentru depresie, melancolie și nebunie

Jovi Ene

Zen și arta reparării motocicletei, de Robert M. Pirsig

Delia Marc

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult