Editorial

Zece filme despre Holocaust

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat această data ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Folosesc acest prilej pentru a trece în revistă zece dintre creațiile cinematografice care oglindesc direct sau indirect această perioadă abisală din istoria omenirii. Chiar dacă filmele nu pot reproduce în totalitate și intensitate grozăvia celor petrecute, ele pot păstra vie amintirea evenimentelor și a experiențelor umane ale acestei lecții a istoriei care nu trebuie uitată.

1. Shoah – Claude Lanzmann, 1985

Mulți dintre supraviețuitorii Holocaustului au tăcut multă vreme după război. Au încercat să scape de coșmaruri, au încercat să-și refacă viețile. Nu au fost făcute nici prea multe filme documentare, și când negaționiștii Holocaustului au încercat să folosească uitarea a fost nevoie că mărturiile lor să fie adunate, inclusiv folosind mijloacele filmelor documentare. Așa s-a născut proiectul ‘Shoah’ (‘Holocaust’ în ebraică). Regizorul Claude Lanzmann a petrecut 11 ani pregătind acest extins documentar despre Holocaust, realizând interviurile și refuzând să folosească un singur cadru de imagini de arhivă. Împărțind martorii Holocaustului în trei categorii – supraviețuitorii, martorii și făptașii – Lanzmann prezintă mărturii ale supraviețuitorilor lagărului de concentrare de la Chelmno, ale unui evadat de la Auschwitz și ale martorilor răscoalei ghetoului din Varșovia, precum și o îngrozitoare relatare despre camerele de gazare a unui ofițer SS de la Treblinka. Prin simplitate și autenticitate ‘Shoah’ este poate cel mai bun documentar despre Holocaust și o referință în istoria filmelor documentare.

2. Judgment at Nurenberg – Stanley Kramer, 1961

‘Judgment at Nurenberg’ (‘Procesul de la Nurenberg’) este poate până astăzi cea mai serioasă confruntare a marilor studiouri de la Hollywood cu tema Holocaustului. Filmul se concentrează pe procedurile tribunalului militar condus de judecătorul-șef Dan Haywood (intepretat de Spencer Tracy), în fața căruia patru judecători și procurori germani (față de cei 16 inculpați din procesul real) au fost acuzați de crime împotriva umanității pentru implicarea și complicitatea în atrocitățile comise sub regimul nazist. Filmul tratează crimele de război împotriva populațiilor civile necombatante și Holocaustul, și examinează complexitatea geopolitică proceselor de la Nürnberg în contextul Germaniei de după al doilea război mondial. În afară de Spencer Tracy mai apar în filmul lui Stanley Kramer mari vedete ale ecranului ca Marlene Dietrich, Burt Lancaster, Richard Widmark, Judy Garlant.

3. Schindler’s List – Steven Spielberg, 1993

‘Schindler’s List’ (‘Lista lui Schindler’) este cel mai personal film al lui Spielberg, fiu al unor supraviețuitori ai Holocaustului refugiați în Statele Unite. Ecranizarea romanului documentar al scriitorului australian Thomas Kenneally aduce pe ecran figura luminoasă a unuia dintre ‘drepții între popoare’, Oskar Schindler, un industriaș german care, împreună cu soția sa, Emilie Schindler, a salvat cu riscul propriilor vieți mai mult de o mie de refugiați polonezi-evrei din Holocaust, angajându-i în fabricile sale în timpul celui de-al doilea război mondial. În rolurile principale apar Liam Neeson, Ralph Fiennes și Ben Kinsley.

4. The Pianist – Roman Polanski, 2002

Dacă Spielberg aparține primei generații de după război, pentru Roman Polanski Holocaustul a fost o experiență directă, el trăind și supraviețuind copil evreu fiind în Polonia în timpul războiului. ‘The Pianist’ (‘Pianistul’), o poveste de supraviețuire bazată pe biografia pianistului și compozitorului Wladislaw Szpilman, reflectă și experiența personala a regizorului. Filmul relatează felul în care Varșovia se schimbă treptat la începutul celui de-al doilea război mondial. Szpilman, interpretat Adrien Brody, este închis în ghetoul din Varșovia și separat de familia sa. Filmul, impresionant pentru descrierea condițiilor din ghetto, a viețillor sub opresiune și a felului în care poate fi pierdută libertatea a primit trei premii Oscar (regie, scenariu, actor principal).

5. La vitta e bella – Roberto Benigni, 1997

‘La vitta e bella’ (‘Viața este frumoasă’) a italianului Roberto Benigni a stârnit controverse prin îndrăznela de a folosi umorul în abordarea temei Holocaustului. A făcut-o însă, în opinia mea, într-un mod uman și perfect justificat artistic. Atât regizorul Roberto Benigni (care a co-scris scenariul), cât și personajul său de pe ecran au o poftă de viață nelimitată, care dă farmec filmului care evoluează treptat de la romantism fermecător la o dramă despre Holocaust, oferind, de la început până la sfârșit, o demonstrație a forței spiritului uman.

6. Saul Fia – Laszlo Nemes, 2015

‘Saul Fia’ (‘Fiul lui Saul’) relateaza povestea tragică a lui Saul Auslander, un deținut evreu din Auschwitz forțat să lucreze în ‘Sonderkommando’, arzând cadavrele detinutilor asasinați. Povestea se bazează pe mărturii reale ale membrilor Sonderkommando. Auslander, interpretat de poetul maghiar Géza Röhrig din New York, înnebuneste treptat după ce i s-a ordonat să incinereze cadavrul unui băiat despre care crede că este fiul său. Regizat de László Nemes, filmul a câștigat aprecieri critice și numeroase premii, inclusiv Globul de Aur pentru cel mai bun film străin.

7. Denial – Mick Jackson, 2016

‘Denial’ (‘Negare’) al regizorului englez Mick Jackson se ocupă de fenomenul negaționismului, aducând pe ecran uimitoarea poveste adevărată a cazului Irving contra Penguin Books Ltd. Filmul o are ca protagonistă pe Rachel Weisz care o interpretează pe Deborah E. Lipstadt, profesoara americană de studii ale Holocaustul, care este hărțuita și ulterior data în judecată de David Irving, un expert al istoriei Germaniei naziste. Irving a dat-o în judecată pe Lipstadt pentru calomnie, pe motiv că l-a numit negaționist al Holocaustului. Pentru a câștiga cazul în instanță ea a trebuit să-și demonstreze afirmațiile că Irving a denaturat faptele pentru a se potrivi cu viziunea sa despre istorie, că afirmațiile acestuia erau într-adevăr false și că Holocaustul s-a petrecut.

8. Călătoria lui Gruber – Radu Gabrea, 2008

A trebuit să așteptăm până în anul 2008 pentru a vedea apărând pe ecrane o primă abordare frontală, curajoasă, și la nivel cinematografic corespunzător a temei Holocaustului într-un film artistic românesc. Regizorul Radu Gabrea deja abordase perioada și subiectul în documentarul ‘Struma’ difuzat în 2001. În ‘Călătoria lui Gruber’, el se ocupă de unul dintre cele mai sângeroase episoade din această perioadă, pogromul și masacrul la Iași a peste 13.000 de evrei în primele zile ale participării României în război. Gabrea se bazează pe premize foarte solide, folosind amintirile scriitorului italian Curzio Malaparte care, în calitate de corespondent de război, a vizitat orașul imediat după evenimente și le-a menționat în romanul lui ‘Kapput’. Filmul care începe într-un registru comic unde scriitorul inocent italian se întâlnește cu România veșnică a eroilor lui Caragiale, se transformă într-o confruntare dramatică cu ororile crimelor de război.

9. Europa Europa – Agnieszka Holland, 1990

Acest film regizat de Agnieszka Holland, se bazează pe autobiografia publicată în 1989 a lui Solomon Perel, un băiat german evreu care a supraviețuit în timpul Holocaustului dându-se drept german „arian”, devenind interpret și apoi erou de război fără voie. Înșelăciunea să devine din ce în ce mai dificil de ascuns după ce se alătură tineretului hitlerist și se îndrăgostește de o fată care este o ferventă antisemită. Este  o poveste captivantă care a câștigat meritat Premiul Globul de Aur din 1992 pentru cel mai bun film într-o limba străină.

10. The Diary of Anne Frank – George Stevens, 1959

Jurnalul adolescentei evreice olandeze Anne Frank, care s-a ascuns împreună cu familia sa vreme de doi ani într-o casă din Amsterdam, pentru a fi apoi denunțată, deportată și asasinată la Auschwitz, rămâne până astăzi unul dintre documentele cele mai cutremurătoare despre Holocaust. Cartea a avut parte de mai multe versiuni pentru marele ecran și pentru televiziune. Cea mai reușită este în opinia mea cea din 1959 regizată de George Stevens, care a obținut trei premii Oscar. Inițial rolul Annei Frank urma să fie interpretat de Audrey Hepburn la rugămintea lui Otto Frank, tatăl Annei, dar actrița americană a refuzat în final distribuirea considerându-se prea vârstnică pentru rol.

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Vârful unui val: À bout de souffle (1960)

Dan Romascanu

Zburând spre libertate: Ballon (2018)

Dan Romascanu

Lumea subterană alternativă: Subway (1985)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult