Editorial Recomandat

Avanpremieră editorială: ”America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac

America de peste pogrom-CR-aFilme-cărți.ro vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul ”America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, în curs de apariţie la Editura Cartea Românească. Iată, la început, câteva amănunte despre această carte:

America de peste pogrom evoluează pe două mari planuri aparent divergente. Primul, situat în România interbelică şi bazat pe documente istorice şi pe mărturii de arhivă secretă din epocă, face dezvăluiri senzaţionale despre viaţa social-politică şi convulsiile interetnice din acea perioadă. Al doilea plan este construit în jurul unei familii de evrei americani din anii 2000, specializată în comerţul cu mărfuri second-hand. O familie fără trecut, în aparenţă, ai cărei membri sînt ghidaţi doar de pragmatismul vremurilor noastre, unde totul – de la haine pînă la idei şi chiar nostalgii – este „la mîna a doua”. Două femei cu personalităţi excepţionale vor uni cele două planuri, iar cheia poveştii lor, aflată sub semnul unei memorii prodigioase, care aparţine atît raţiunii, cît şi inimii, va fi găsită la final, cînd trecutul se dizolvă miraculos în prezent. Cătălin Mihuleac reuşeşte să impună atenţiei publice evoluţia acestui „dosar de existenţe” internaţional, ale cărui file, redate prin tensiunea şi culoarea decupajului filmic, uimesc şi emoţionează pe întreg parcursul lecturii. Noul său roman pledează pentru reconcilierea cu ceilalţi, dar, în primul rînd, pentru reconcilierea cu tine însuţi. Este o invitaţie la înţelegere şi toleranţă, care leagă ingenios sute de destine şi trei oraşe cu istorii fabuloase: Iaşi, Washington D.C. şi Viena.

”Se întâmplă într-o dimineaţă, chiar sub ochii mei. Fetele din hală împerechează încălţămintea. Stângul lângă dreptul, mărimea 7,5 lângă mărimea 7,5. Elisa mă cheamă:

-Señora, veniţi puţin!

Una dintre fete scoate ceva, dintr-un toc de cizmă ascuţită, de cowboy. Cum poartă americanii care-s mai americani. E un şomoiog verde. Nu de iarbă, ci de dolari. Numai hârtii de 100. Degetele îi tremură. 7.700, suma totală. Ce de bani! Adunaţi şi ascunşi la loc sigur, în seiful din toc.

Interpretez harta cizmei, reconstitui din ochi piciorul. Avea un mont respectabil. Încălţarea aparţinuse unui bărbat trecut bine de 70. Mediu de înălţime, vânjos. Murise subit. Atac cerebral, infarct? Iar moştenitorii, grăbiţi, au debarasat repede. Au strâns tot ce nu avea valoare. Şi au donat, cum toată America o face. Pentru a obţine chitanţa de 500 de dolari, pe care şi-i deduc din taxe. Câştigaseră 500 de dolari, dar rataseră 7.700. Neimpozabili.

Îi putem găsi pe cei care au donat cizmele. Cu un mic efort, cu un mic telefon. Putem să le restituim banii. N-ar fi corect. Bătrânul i-a ascuns de lăcomia lor tânără şi fără milă. Dar dacă îi dosise de nevastă? Posibil. Rabinul le recomandă soţului şi soţiei să fie un singur trup şi un singur suflet. Nu şi un singur salariu.

Cine ştie la ce visase bătrânul să-şi folosească economiile. Poate la o ultimă escapadă amoroasă în Europa. Cu o fată de lux din Italia, că tot are Italia formă de cizmă. O gondolă, o mandolină, un cer înstelat, o sticlă de vin roşu. Alături de americanul bătrân şi generos, şade o fată frumoasă, ieftină, dibace. Româncă, de ce nu. Are nevoie de bani, să-i trimită acasă. Familia nu se descurcă fără ei. Părinţi şomeri, fraţi mai mici. Necazuri.

Mă apucă furia. Poftim, ce făcuse lăcomia unor americani tineri! Furase pâinea de la gura unei familii necăjite de români.

Mă hotărăsc să nu dau înapoi nici un sfanţ. Opresc zece la sută din sumă. Partea mea, întrucât cizma îmi aparţine. Restul i-l dau Elisei, să-l împartă fetelor şi băieţilor din hală. O mică primă, de la mine pentru ei.

A doua zi, la prima oră, Elisa mă aşteaptă. Are în mână un plic şi o cutie de bomboane. Plicul debordează de bani, vreo 7.000-8.000 de dolari. Cutia nu conţine bomboane.

Rămân fără vedere, când o deschid. Înauntru sunt inele de aur, cercei cu diamant, un şirag cu perle. Şi dinţi de aur, mulţi dinţi de aur. Chiar şi un ceas, placat cu aur alb şi galben, marca Longines.

-Mi-ai adus un cadou anticipat de Ziua Recunoştinţei?

-Da, fetele vă sunt recunoscătoare. Aveţi aici zece la sută din tot ce au găsit în ultimii ani. Ieri şi-au dat seama că zece la sută vi se cuvine.

-Unde spui că au găsit toate astea?

-În încălţări, ascunse bine. În pantofi, în ghete, în cizme. În talpă sau în toc.

Fetele au metodă. Ciocănesc tocul. Privesc talpa, dacă a fost dezlipită şi lipită la loc. Ghicesc conţinutul, după sunet.

Rămân singură în birou. Mă gândesc că meseria lor nu e chiar anostă. Să te pândească o comoară, din fiecare pantof. În hala mea sunt mai multe şanse de câştig ca la loto. Privesc banii şi bijuteriile, încerc să le ghicesc povestea. E trist să-ţi ascunzi comoara de ai tăi. Dar dinţii de aur de unde vin? Dintr-o gură vie? Dintr-o gură moartă, încleştată în ultimul spasm?

Sunt singurul şef prezent la firmă. Ben se tăvăleşte în Bucureştii Vechi, fraţii lui umblă şi ei slobozi, mai ales că Bill s-a apucat serios de pictat nuduri. Joe şi Dora sunt în Franţa, la o degustare de vinuri pe Valea Loarei.

La o bucată de vreme, apare Takafumi. Omul potrivit, pentru marfa mea. Uitasem că trebuie să vină. Îi arăt dinţii de aur. Nici nu mai întreabă ce e cu ei, dă doar din cap. Îi cumpără pe loc. Apoi bijuteriile, una câte una. Ceasul Longines şi-l pune la mână. După ce îi citeşte anul de fabricaţie, 1943.

Abia la şiragul de perle, dă să deschidă gura. Aghiuţă îmi face semn cu ochiul. Trebuie să-i spun mai mult decât e pregătit să audă:

-L-am primit azi, la prima oră. A fost al Raisei Gorbaciova. E un secret care trebuie să rămână între noi!

Aveam să văd şiragul la gâtul doamnei Ligia Palade, cu prima ocazie. Ca o reparaţie istorică.”

Articole similare

Concurs: Câștigă una dintre cele trei cărți ”Călătorie magică în Oraşul Măştilor”, de Mary Hoffman! – ÎNCHEIAT!

Jovi Ene

Teatru: “Eu nu contez”, de Florin Coman

Andra Avram

Fragment: ”Freud Museum”, de Ioana Scoruş

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult