Recomandat Stiri

Concurs: Câștigă trei cărți ”Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus”, oferite de Editura Polirom! – ÎNCHEIAT!

Viata de zi cu ziNu mai este mult până la Paștele ortodox, așa că, alături de Editura Polirom, partenerul nostru tradițional, vă oferim o carte având în centru tematica religiei creștine:

Concursul ce începe astăzi constă într-o întrebare simplă, prin care puteți câștiga unul dintre cele trei exemplare din cartea ”Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus”, de Mihai Valentin Vladimirescu, apărută în 2013 în Colecția Plural M.

Despre carte:

Loc de intilnire intre civilizatia semitica si elenism, intre iudaism si politeismul greco-roman, Palestina este una dintre cele mai fasci-nante regiuni ale lumii antice. Pentru a intelege mai bine Noul Testament, unde exemplele din viata cotidiana a evreilor ocupa un loc important, este necesar sa cunoastem lumea in care a aparut mesajul lui Iisus. Volumul reconstituie cadrul istoric al scrierilor neotestamentare, peisajul vechiului Israel, viata economica, sociala si politico-religioasa a poporului evreu in secolul I d.Hr. Specialistii, dar si publicul larg interesat de istoria crestinismului sau a iudaismului au astfel prilejul unei incursiuni pe cit de bine documentate, pe atit de captivante in viata de zi cu zi a contemporanilor lui Iisus.
„Cercetatorii stiu cit de importanta este studierea vietii de zi cu zi in vremea lui Iisus pentru a intelege mai bine Evangheliile. E, prin urmare, un fapt fericit ca, astazi, Mihai Vladimirescu, un tinar exeget bine pregatit pentru acest tip de cercetari, realizeaza din nou un astfel de studiu, pe baza celor mai recente cunostinte biblice si istorice, si ca il ofera publicului romanesc. Cititorii isi vor putea da seama ca, privit in mediul sau istoric si cotidian, Iisus devine intr-adevar om printre oameni, «Dumnezeu adevarat si om adevarat», asa cum il proclama inca de la inceputuri credinta Bisericii.” (Adrian Schenker)
Din cuprins:

Lumea elenistica si lumea iudaica • Evreii si Imperiul Roman • Economia Israelului in vremea lui Iisus • Viata sociala • Locuintele si vestimentatia • Dreptul si sanatatea • Educatia • Templul si cultul sau • Clasa sacerdotala si Sanhedrinul • Grupari politico-religioase • Sinagoga

Pentru a castiga una dintre cele trei cărți, va rugam sa răspundeţi la următoarea întrebare:

Ce semnificații are pentru dvs. sărbătoarea de Paște?

Condiţii de participare :

  • folosiţi o adresă de e-mail validă;
  • lasati un SINGUR comentariu (de pe aceeași adresă de e-mail, de pe același IP, etc.);
  • cei trei câştigători vor fi desemnați, dintre cei care respectă condițiile de participare și răspund la întrebarea formulată, astfel: doi dintre ei – prin tragere la sorti prin intermediul Random.org și unul – pentru cel mai inspirat răspuns.

Asteptam comentariile dvs. pana joi, 2 mai 2013, inclusiv, iar castigatorii vor fi anuntati pe aceasta pagina si pe adresa de e-mail pentru comunicarea datelor personale, respectiv nume si adresa postala, unde vor primi fiecare cartea Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus.

Succes!

Concursuri Online

Later edit (7 mai 2013): Concursul s-a incheiat, multumim tuturor pentru participare.

Tragerea la sorti a avut loc astazi, doi castigatori fiind alesi prin intermediul site-ului www.random.org, iar unul pentru cel mai inspirat raspuns de catre echipa Filme-carti.ro. Am generat o secventa de la 1 la 68 (numarul comentariilor de la acest concurs), cu precizarea ca am asezat comentariile în ordinea cronologică, iar castigatoare sunt comentariile care au respectat condițiile de participare.

Iata castigatorii:

1

23

Cei doi castigatori prin Random.org sunt:

-comentatorul Alina. – ”Este sarbatoarea de suflet, o renastere anuala a sufletului propriu, o oportunitate de a ne incarca cu pace si de a darui mai multa iubire.”;

-comentatorul Cristina Alexandru – ”Este momentul in care simt ca totul renaste, ca este bucuria lumii de viata!”.

Cel mai inspirat raspuns:

comentatorul cristi n. – ”Dacă aș fi doar produsul cărților ce mi-au trecut prin mână, aș turna citat după citat și-aș înșira înțelepciune după înțelepciune, de-ați crede că scot salbe de mărgăritare pe gură.
Dar este vorba despre semnificația mea, nu de semnificația altora, iar eu sunt, parcă, oleacă mai mult decât ce am citit, chiar și numai pentru faptul că vreo 7 ani nu am știut buchea cărții.
1. Pantofi. Paștele înseamnă înnoire. Iisus învie, iarba înverzește, în ocol mieii copilăriei behăie subțire ”me-he-he!”, florile își pocnesc bobocii prin păduri și pe dealuri, țarinile, mai puțin cele cu grâu, îs negre în obraz așteptând sămânța. Banii s-au strâns unii peste alții, așteptând cuminți în portofele să vadă cum o să fie vremea de Florii. Stau așa, pentru că toată lumea știe, chiar și un dop de copil, că așa cum îi de Florii vremea, așa o să fie și la Paște. Și nu o fi sminteală, atunci, să cumperi haine pentru Paște, fără să vezi, mai întâi, cum e vremea de Florii? Și, iacă-tă!, că treceau și Floriile. Într-una din zilele de până la Paște, făceam ochi înguști ca tătarii și o porneam, de mână cu mama, la târg. Cu cât mi se făceau ochii mai mari și ziua se făcea mai luminoasă, cu atât mi se dezlega și limba. „Unde mergem?” „La magazin!” „Da’ de ce?” „Ca să-ți cumpăr haine”. „Frumoase?” „Ca de Paște!” Aha! deci frumoase!, îmi zic în gând. „Și-mi iei și pălărie?” „Da, îți iau dacă mi-ajung banii.” „Nu-ți ajung banii?” întrebam panicat. ”Ba mi-ajung, da’ stai să vedem dacă au!” Și tot așa dura-dura! 4 kilometri din satul meu până-n târgul meu. Unde, inevitabil se găsea cămașă – te stânge la gât? Ți-i largă la gât? Ți-i lungă în mâneci? Ți-i scurtă în mâneci? – pantaloni, oleacă mai lunguți că crește repede și umblă ca un cocostârc, cu ei deasupra oușoarelor!, explica mama vânzătoarei de ce cei potriviți de lungime nu îmi vin bine, burnuzul, la care mama se uita critic la lungimea mânecilor, iar eu la calitatea bumbilor și, inevitabil, pantofii. Inevitabil, pentru că de la an la an s-au întâmplat să lipsească ba burnuzul, ba pantalonii, ba cămașa, dar niciodată pantofii, luați și ei cu socoteala că trebuiau să-mi vină și-n toamnă, la școală.
Împopoțonat cu așa mândrețe de haine și fudul peste măsură, mă prezentam la Biserică în noaptea de Înviere. Nu stăteam până dimineața când se sfințeau panerele cu pască și ouă roșii, dar, dimineață, când mă trezeam aveam o grijă: să o aud pe mama povestind: „Și babele celea își dădeau cu cotul și întrebau „da’ a cui îi băietu ceala, că tare-i frumos și ghine îi mai șădi în hainele celea?” și eu m-am băgat în vorbă și le-am zis că-i al meu…” Trufaș, mai umblam gătit cu hainele de Paște câteva zile. Apoi, ele stăteau cuminți în dulap, iar eu țopăiam desculț peste dealuri, pe imaș, prin miriști, pe drumuri prăfuite.
Cât despre pălărie? Copilăria mea a rămas orfană de ea. Că doar nu aveam să stau cu pălărie pe cap, în Biserică, în noaptea Învierii…
2. Lege. Poate cea mai subtilă formă de trecere. Începând cu noaptea Învierii Legea cea veche a început să scârțâie. „Înaintea Domnului Nostru Isus Hristos, povestește bunica, legea nu era dreaptă. Înainte, dacă greșeai, vai-vai!, trebuia să tragi așa cum ai greșit!” „Adică???” și toată ființa mi-i întreit semn de întrebare. „Adică, dacă scoteai ochiul unui om, pac!, îți scotea și el ție ochiul… dacă furai, pac!, îți tăia mâna ca să nu mai furi, dacă omorai pe cineva, erai și tu omorât după aceea.” ”Și acuuum?” „Apoi, acum legea îi mai bună, te mai iartă, nu-i chiar ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ca înainte.” „Dar acum cum e?”, întreb încă nehotărât. „Acum trebuie să mai și iertăm. Că așa spui când seara zici Tata nostru – cum iertăm și noi greșiților noștri, nu?” Bunica tace, eu tac. O babă ce nu a fost o zi la școală și un copil ce nu știe încă să citească reflectează teologicește. „Și, apoi, cum s-o iert eu pe Coca dacă mi-a spart capul cu piatra?” „Uite așa, iart-o și-ai să vezi că o să-i crape obrazul de rușine. Ce, crezi că dacă îi spargi și tu capul o să-ți treacă ție belitura? De mâine să fiți iar prieteni! La ce să vă umpleți inimile cu venin, când puteți să vă împăcați și să vă jucați amândoi.” Seara îmi spun rugăciunea. Sunt un om bun. Am iertat pe un greșit de-al meu. Mâine o să ne jucăm împreună.
3. Curățenie. „Vaaaar! Avem vaaaar!” se aude de pe deal. Varul ajunge acasă în saci. Din aceștia e răsturnat în ciubăr. Apa îl face să bolborosească. „Parcă-i un vulcan!”, se extaziază soră-mea. Varul chiar scoate aburi ca un vulcan. Dacă nu-i suficient de ars, rămân pietre. Dar vărarii din acel an îs pricepuți și nu rămâne decât o pastă albă. Camerele sunt luate la rând. Apoi, sunt văruiți și pereții de afară. Casa e albă ca un bulgăre de omăt. Și miroase a curat și a sărbătoare. Hainele, țolurile, lăicerile, prosoapele de cânepă, pânza țesută, oghealuri și perne, toate stau întinse la soare ca să ia soare. Aerisite, își vor lua vechile locuri, așteptând să fie împănate care cu frunze de nuc, care cu naftalină, care cu sulfină. Pe la o anume zi, asemenea casei și sufletul meu trebuie să-și scoată din tainițe păcatele și să le pună în lumină. De dus înapoi nu mai trebuie să le duc că îmi vor fi iertate. „Ai grijă să le zici pe toate!” o aud pe bunica. Aud și cum șoptește mai departe „Că mari păcate mai ai și tu!”. „Canon ți-a dat?” e întrebarea de bine ai venit. „Nu, nu mi-a zis nimic să fac!” Bunica râde. ”Ai spus minciuni!!! Nu le-ai zis pe toate…” „Ba pe toate!” mă înfoi eu. Bunica, de parcă nu m-a auzit: „Să treci pe acasă să-ți ceri iertare de la soră-ta, de la tată-tu, să-ți ceri iertare de la copiii cu care te joci. Ai înțeles?” „Daaa!” zic eu încântat de atâta alergătură. ”Atunci zi-mi mie mai întâi: Iartă-mă!” Repet după dânsa și aud ”Dumnezeu să te ierte! Așa să zici și tu mâine în Biserică dacă ți-a zice vreo babă iartă-mă!”
A doua zi, sufletul meu e alb ca o casă dată cu var.
4. Mâncăruri. „De ce înroșești ouă?” sunt eu, tot, o întrebare „În ziua în care Domnul Isus Hristos a fost răstignit sub cruce a fost un coș de ouă. Vrem să ne aducem aminte de acele ouă și că El a înviat” răspunde bunica. „Și dacă n-ai vopsi ce ar fi?” ispitesc eu. ”Apoi, cred că s-ar înroși singure de ciudă și de rușine c-au fost ouate în ograda unei păgâne care nu vopsește ouă de Paște!” Mă furișez și fur un ou din cele fierte și nevopsite. Îl ascund cu grijă într-o lădiță purtată pe front de un cumnat al ei. Bunica își vede de-ale ei. În prima zi de Paște caut în lădiță. Din mijlocul comorilor mele – 5 nasturi, o bobină de sârmă de cupru, un brici ruginit și niște capete de sârmă de aluminiu – îmi zâmbește un ou roșu ce ceartă năstrușnic pe păgânul ce l-a furat.
„Ce faci acolo?” „Răcituri.” „Dar de ce?” „Așa se face!” ”Dar de ce?” revin eu ca o muscă fără odihnă. ”Apoi, se zice că după înviere când o auzit saducheii și fariseii că Domnul Isus Hristos a înviat, unul a zis că așa a înviat, cum o să învie cucoșul din borșul pe care îl aveau pe masă. Și să vezi numai că atunci cucoșul a început să bată din aripi și tot i-a opărit!” „Dar tu nu faci borș” mârâi eu. ”Apoi, nu fac borș. Că dacă cucoșul aista și-a aduce și el aminte ce a făcut strămoșul lui și a bate din aripi, ce ne-om face atunci? Așa o sta și el cuminte, prins în zeamă că oricum n-are motive să bată din aripi, fiindcă noi credem în Învierea Lui!”
Acesta e Paștele meu – înnoire, trecere/drum către bunătate și iertare, curățenie trupească și sufletească și aducere aminte. Dascălii mei, pe vremea când mi-am răspuns la ce-i Paștele, erau bărbați ce trudeau pământul și femei fără știință de carte, oameni ce vedeau un rost al lumii și un rost al lor pe care îl urmau. Mă rog Domnului pentru sănătatea celor care mai sunt printre noi, mă rog Domnului pentru iertarea păcatelor celor care au plecat.”

Felicitari!

Articole similare

Cinematograful poetic al lui Andrei Tarkovski

Jovi Ene

Câteva știri din lumea culturală românească (15 – 21 octombrie 2018)

Jovi Ene

Semnal TV filme: weekend 31 decembrie 2010 – 2 ianuarie 2011

Delia Marc

67 comments

Genoveva 25 aprilie 2013 at 11:44

Sfintele Sărbători de Paște, semnifică momentul în care Mielul Lui Dumnezeu, Mielul Pascal, a fost jertfit pentru păcatele lumii, astfel încât eliberarea din robia păcatului să fie posibilă iar mânia Lui Dumnezeu să nu pedepsească lumea pentru păcatele ei. Așteptarea Învierii.
Doamne ajută!

val 25 aprilie 2013 at 12:49

In copilarie Pastele inseamna un prilej de joaca cu copiii unchilor veniti in vizita si afirmarea superioritatii in ciocnirea oualelor. Cand am mai crescut am devenit mistic si marea mea dorinta era sa mi se aratae in vis Iisus sau vreun inger care sa-mi spuna care e rostul vietii. Dezamagit ca nu s-a intamplat asa ceva (acum ma bucur) m-am intors de la credinta si Pastele a devenit un prilej de bauta cu prietenii si de suparat bunicii si preotul cu intreabari coltoase despre religie. Acum, la incepututl maturitatii, Pastele inseamna un inceput, cateva zile de liniste si de introspectie. Poate voi deveni un om mai bun, nu numai acum, ci tot restul anului si tot restul anilor.

Cristina Alexandru 25 aprilie 2013 at 14:23

Paști ! Nu asa se spune corect ?

Este momentul in care simt ca totul renaste, ca este bucuria lumii de viata !

Jovi 25 aprilie 2013 at 14:30

Ambele forme sunt corecte, atât Paște, cât și Paști…
A spus-o chiar și George Pruteanu, intr-o explicație: http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis402pasti.htm

Iar ultimul DOOM spune asa:
DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), 2005:
!paște/paști (paine sfintita) s.n.pl.art. paștele/paștile
!Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

Cristina Alexandru 26 aprilie 2013 at 16:18

Multumesc! Mie asa mi-a ramas ca ar fi forma corecta, e-heei scoala veche 🙂

Simona T 25 aprilie 2013 at 15:34

Semnificatie religioasa.

Alexandra. 25 aprilie 2013 at 17:39

Pentru mine Pastele semnifica un moment de renastere si liniste sufleteasca ..

Cefalan Dragos 26 aprilie 2013 at 09:35

Pentru mine Pastele semnifica un moment de liniste sufleteasca

Alina Somesan 26 aprilie 2013 at 11:29

Pentru mine Pastele este sarbatoarea care aduna familia in jurul mesei incarcate de bunatati: oua rosii, pasca, drob si cozonac. Se asemenea, Pastele mai inseamna slujba din noaptea Invierii si cana cu pasti acoperita cu grija de a doua zi.

pauna oana 26 aprilie 2013 at 11:40

Perioada acestei sarbatori este momentul in care ma apropii mai mult de familia mea,invat sa iert si sa iau viata de la capat cu alte idei si sperante.

Bumbaru Daniel 26 aprilie 2013 at 15:44

Pastele este sarbatoarea Invierii, ziua in care credinta a triumfat in fata raului.Aceasta sarbatoare vine sa ne reaminteasca sa fim mai buni si mai darnici cu cei mai tristi.

Grosu Ioana 26 aprilie 2013 at 18:07

Sfintele Sărbători de Paște reprezinta pentru mine, un moment mai special in care sa-i multumim Domnului Isus pentru ca s-a rastignit pentru noi, pentru pacatele noastre, este o sarbatoare minunata, plina de sentimente frumoase pe care le impartim cu cei dragi 🙂

Fonodi Erika 26 aprilie 2013 at 20:29

Recunostinta si speranta.

Mihai T. 26 aprilie 2013 at 20:32

Sarbatoarea Pastelui este un prilej pentu mine, avand in vedere ca nu este o sarbatoare oarecare, ci este o sarbatoare in care se evoca sacrificiul fiului lui Dumnezeu pentru intreaga omenire.

gal diana cristina 26 aprilie 2013 at 20:48

Pentru mine sarbatoarea Pastelui este momentul in care lumea se bucura de o noua renastere prin patima,moartea si invierea lui Isus Cristos.Sarbatoarea Pastelui este sarbatoarea sarbatorilor,fundamentul credintei noastre .

Radu D. 26 aprilie 2013 at 20:59

Este momentul sa-mi indrept atentia sprea aceasta sarbatoare a Pastelui. Pentu mine Pastele inseamna momente de purificare a sufletului, momente de induiosare, iar acest lucru ma face sa ma gandesc mai mult la semnificatia acestei sarbatori. Cred ca ar fi bine sa renuntam in aceste momente la rautate si sa inlocuim acest lucru cu binele. As vrea sa fie totdeauna asa.

Adrian 27 aprilie 2013 at 00:03

Sfintele Pasti este pentru mine “Sfanta Zi, Una a sambetelor, Imparateasa si Doamna, Al praznicilor Praznic, si sarbatoare a sarbatorilor”, inceputul mantuirii noastre.

goleanu anisoara 27 aprilie 2013 at 05:36

Pastele mi se pare a fi si trebuie sa fie un moment de reinviere,de improspatare,de impacare cu semenii,de curatre sufleteasca.Din pacate,doar ceea ce ma doare pe mine-jertfirea mielului nevinovat- mai este un obicei pastrat cu sfintenie,mesele bogate,imbuibarea si nici vorba de curatarea sufletului,impacarea cu semenii.Nu accept jertfirea mieilor,sunt atat de frumosi si dornici de viata!…

Claudia Lungu 27 aprilie 2013 at 06:56

Sfintele Sărbători de Paști, semnifică cea mai mare sarbatoare crestina,bucuria Invierii Domnului,momentul de pace si armonie dintre oameni.

BORS IOAN 27 aprilie 2013 at 07:39

Pastele o zi a sperantei,renasterii morale si spirituale,a caintei si iertarii.

Ionescu Aneta 27 aprilie 2013 at 08:34

Sarbatoarea Pastelui semnifica pentru mine o noua renastere,bunatate,iertare,incredere in Hristos.

Mariana A. 27 aprilie 2013 at 08:53

Pentru mine inseamna o mica vacanta alaturi de familie si mancarea specifica sarbatorii. Mai mult de-atat nu pentru ca sunt atee.

Fanica S. 27 aprilie 2013 at 09:32

Invierea Domnului nostru Isus Hristos trebuie sa fie un moment de reinviere,de improspatare,de impacare cu semenii,de curatire sufleteasca si trupeasca. Din pacate sunt foarte multi semeni de ai nostri care nu tin seama de aceste lucruri foarte importante din viata noastra pamanteasca.

alex 27 aprilie 2013 at 11:48

Pastele reprezinta o mare sarbatoare, poate cea mai mare.

rosca raluca daniela 27 aprilie 2013 at 12:11

Sfintele Sărbători de Paște, semnifică momentul în care Mielul Lui Dumnezeu, Mielul Pascal, a fost jertfit pentru păcatele lumii, astfel încât eliberarea din robia păcatului să fie posibilă iar mânia Lui Dumnezeu să nu pedepsească lumea pentru păcatele ei. Așteptarea Învierii.

Anca 27 aprilie 2013 at 12:45

Miezul noptii este momentul in care ziua „cea veche” se termina pentru a lasa loc la o noua zi. Aceasta ora este de asemenea, pentru crestin simbolul timpului in care el traieste. Hristos se naste pentru ca omul sa devina dumnezeu dupa har, Hristos Inviaza pentru ca omul sa se inalte cu El la Cer pentru vesnicie.

Ursu George 27 aprilie 2013 at 13:35

Purificare…

Claudia Sandea 27 aprilie 2013 at 13:43

Noaptea in care aducem Lumina Invierii in casele noastre si in sufletele noastre, in care ne bucuram de tocanita de miel, alaturi de familie si toti cei dragi.

Arsene Grig 27 aprilie 2013 at 14:11

Pastele este pentru mine renasterea din cenusa trecutului,constientizarea iluziilor in care am trait si a cailor luminoase pe care putem merge…

Geticus Dacicus 27 aprilie 2013 at 17:23

Ce semnificatie are Pastele?? Daca as fi evreu (apartinator al religiei iudaice) ar reprezenta comemorarea libertatii, eliberarea de suferință și sclavie; sărbătoarea care îmi aduce aminte că Dumnezeul meu a infrant zeii si mândria egiptenilor sau a faraonului/zeu.
Dar … sunt CRESTIN ORTODOX, asa ca … ”Pastele” (pessah = trecere) – sărbătoare a libertății [din robia egipteana], pentru mine nu are nici o semnificație (nici religioasă, nici comerciala și nici politică).
Și totuși … ziua de 5 mai 2014, ziua Invierii Domnului (cred că pentru această zi este concursul) are o semnificație aparte, deoarece este ziua comemorării Invierii, este ziua care a schimbat cursul istoriei lumii, o zi unică în decursul unui an, așa cum unic a fost evenimentul pe care îl comemorăm. Astfel și azi rămâi uimit în față figurii istorice (nu poate fi contestată prezența istorică a Mântuitorului, in ciuda faptului că unii îi contestă divinitatea), care fără să fie împărat a pus ”bazele” celui mai mare imperiu, fără să fie doctor a alinat, alină și va alina suferințele a milioane de bolnavi și muribunzi, fără să fie profesor a educat și educă generații întregi. Este de necrezut cum un ”simplu tâmplar nazarinean”, un locuitor dintr-un oraș obscur, din o țără fără prea mare însemnătate, la vremea aceea, în aproximativ trei ani, produce ”un soc” social de neegalat, doar prin simplitate și altruism (sacrificiul de pe cruce).
Deci … este normal ca ZIUA INVIERII să aibă o semnificație aparte, pentru orice creștin ortodox, în detrimentul ”sărbătorii de Paști”, este normal să ne aducem aminte de impactul istoric și social universal, produs de ”tâmplarul din Nazaret” și în același timp să nu confundăm ziua eliberării evreilor (deci o sărbătoare specifică doar unei regiuni/popor) cu SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII !!!

Preda Nicolae 27 aprilie 2013 at 20:41

Sfântă sărbătoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii ortodoxe, pentru că atunci Domnul S-a răstignit pe cruce de bunăvoie(după cum spune rugăciunea de la icoana Mantuitorului s.a) pentru păcatele noastre, cu alte cuvinte El S-a jertfit pe Sine, Dumnezeu fiind, pentru noi

Preda Nicolae 27 aprilie 2013 at 20:46

Sfântă sărbătoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii ortodoxe, pentru că atunci Domnul S-a răstignit pe cruce de bunăvoie(după cum spune rugăciunea de la icoana Mantuitorului s.a) pentru păcatele noastre, cu alte cuvinte El S-a jertfit pe Sine, Dumnezeu fiind, pentru noi toţi oamenii. Noi îi datorăm lui Dumnezeu viaţa noastră, dar îi mai datorăm şi posibilitatea mânuirii noastre (de vrem). Învierea Domnului este sărbătoarea cu impactul cel mai mare în sufletele noastre…Ea reprezintă alături de fiecare Sf. Liturghie, o chemare la mântuire …o propunere nu o impunere …noi doar trebuie să ascultăm …

Janine Lazar 27 aprilie 2013 at 23:21

Inceputul unei Jertfe necontenite si neconditionate, Duminica de Duminica, Sarbatoare de Sarbatoare, Liturghie de Liturghie, peste tot in lumea asta, si astfel in fiece clipa, cu perseverenta, chiar si in noaptea Invierii, discretie, noblete si suferinta de neimaginat. Si toate astea pentru ca noi sa intelegem candva ce inseamna a fi om si sa putem trai pentru totdeauna.

Emanuel 28 aprilie 2013 at 00:07

Sarbatoarea Pastelui reprezinta un prilej ce ma indeamna sa fac o retrospectiva asupra semnificatiei acestei sarbatori. Este un singur moment in care trebuie sa fim mai buni, mai sinceri si mai darnici fata de cei nepastuiti. Din pacate, ne gandim la aceste lucruri doar acum, dar cred ca pana la urma se va schimba ceva si din atitudinea noastra.
Sarbatoarea Pastelui ne cheama pe fiecare dintre noi din zona putregaiului cu pas voios spre a lua parte la momente sacre ce amintesc de Isus Hristos care a inviat dupa lungi suferinte pantru ca noua sa ne fie bine si sa traim in liniste si pace. Cred ca sarbatoarea Pastelui nu trebuie sa se rezume la mese pline de bucate, ci la credinta si gand curat. Aceste momente de sarbatoare trebuie intampinate cu o lacrima sincera.

Taerel E. 28 aprilie 2013 at 00:21

Inseamna mult din punct de vedere sufleteste. Ma gandesc ca ar trebui sa dam dovada de mai multa intelepciune si sa ne inchinam celui care a facut posibila existenta noastra.

Paul Stefan 28 aprilie 2013 at 00:26

Aceasta sarbatoare trebuie sa insemne pentru fiecare dintre noi urmatorul lucru: inlocuirea meselor incarcate cu bunatati cu credinta si sa fim alaturi de cei cu care viata este dura.

Gica C. 28 aprilie 2013 at 00:30

Pastele inseamna momente de renastere si sensibilitate fata de cei din jur si sa ma gandesc cu adevarat la ceea ce a insemnat cu adevarat aceasta zi.

Monika Erzsebet 28 aprilie 2013 at 02:06

Invierea Domnului Isus Cristos, intrunirea familiei, prilej de bucurie

Petrache Rafael 28 aprilie 2013 at 03:28

Pastele reprezinta cel mai minunat si frumos act,acela ca Hristos a inviat iar daca El,Hristos,a inviat si noi vom invia
(ICor XV:20)iar daca exista Inviere,totul se schimba:si rostul vietii si sensul mortii si intelegerea universului.
Iar a sarbatorii Pastele inseamna sa traim invierea,sa fim “partasi ai Invierii lui Hristos”(Romani VI:5)in credinta,generozitate,comuniune,ingaduinta dar mai ales iubire.

Ruica Dragos Petre 28 aprilie 2013 at 16:57

Pentru mine Sfintele Pasti inseamna rememorarea drumului Crucii, suferinta, moartea si Invierea impreuna cu si in Hristos!!! Amin.

Ursu George 28 aprilie 2013 at 17:10

Cumulată întreaga îngăduință și frumusețe…

cristi n 28 aprilie 2013 at 19:05

Dacă aș fi doar produsul cărților ce mi-au trecut prin mână, aș turna citat după citat și-aș înșira înțelepciune după înțelepciune, de-ați crede că scot salbe de mărgăritare pe gură.
Dar este vorba despre semnificația mea, nu de semnificația altora, iar eu sunt, parcă, oleacă mai mult decât ce am citit, chiar și numai pentru faptul că vreo 7 ani nu am știut buchea cărții.
1. Pantofi. Paștele înseamnă înnoire. Iisus învie, iarba înverzește, în ocol mieii copilăriei behăie subțire ”me-he-he!”, florile își pocnesc bobocii prin păduri și pe dealuri, țarinile, mai puțin cele cu grâu, îs negre în obraz așteptând sămânța. Banii s-au strâns unii peste alții, așteptând cuminți în portofele să vadă cum o să fie vremea de Florii. Stau așa, pentru că toată lumea știe, chiar și un dop de copil, că așa cum îi de Florii vremea, așa o să fie și la Paște. Și nu o fi sminteală, atunci, să cumperi haine pentru Paște, fără să vezi, mai întâi, cum e vremea de Florii? Și, iacă-tă!, că treceau și Floriile. Într-una din zilele de până la Paște, făceam ochi înguști ca tătarii și o porneam, de mână cu mama, la târg. Cu cât mi se făceau ochii mai mari și ziua se făcea mai luminoasă, cu atât mi se dezlega și limba. „Unde mergem?” „La magazin!” „Da’ de ce?” „Ca să-ți cumpăr haine”. „Frumoase?” „Ca de Paște!” Aha! deci frumoase!, îmi zic în gând. „Și-mi iei și pălărie?” „Da, îți iau dacă mi-ajung banii.” „Nu-ți ajung banii?” întrebam panicat. ”Ba mi-ajung, da’ stai să vedem dacă au!” Și tot așa dura-dura! 4 kilometri din satul meu până-n târgul meu. Unde, inevitabil se găsea cămașă – te stânge la gât? Ți-i largă la gât? Ți-i lungă în mâneci? Ți-i scurtă în mâneci? – pantaloni, oleacă mai lunguți că crește repede și umblă ca un cocostârc, cu ei deasupra oușoarelor!, explica mama vânzătoarei de ce cei potriviți de lungime nu îmi vin bine, burnuzul, la care mama se uita critic la lungimea mânecilor, iar eu la calitatea bumbilor și, inevitabil, pantofii. Inevitabil, pentru că de la an la an s-au întâmplat să lipsească ba burnuzul, ba pantalonii, ba cămașa, dar niciodată pantofii, luați și ei cu socoteala că trebuiau să-mi vină și-n toamnă, la școală.
Împopoțonat cu așa mândrețe de haine și fudul peste măsură, mă prezentam la Biserică în noaptea de Înviere. Nu stăteam până dimineața când se sfințeau panerele cu pască și ouă roșii, dar, dimineață, când mă trezeam aveam o grijă: să o aud pe mama povestind: „Și babele celea își dădeau cu cotul și întrebau „da’ a cui îi băietu ceala, că tare-i frumos și ghine îi mai șădi în hainele celea?” și eu m-am băgat în vorbă și le-am zis că-i al meu…” Trufaș, mai umblam gătit cu hainele de Paște câteva zile. Apoi, ele stăteau cuminți în dulap, iar eu țopăiam desculț peste dealuri, pe imaș, prin miriști, pe drumuri prăfuite.
Cât despre pălărie? Copilăria mea a rămas orfană de ea. Că doar nu aveam să stau cu pălărie pe cap, în Biserică, în noaptea Învierii…
2. Lege. Poate cea mai subtilă formă de trecere. Începând cu noaptea Învierii Legea cea veche a început să scârțâie. „Înaintea Domnului Nostru Isus Hristos, povestește bunica, legea nu era dreaptă. Înainte, dacă greșeai, vai-vai!, trebuia să tragi așa cum ai greșit!” „Adică???” și toată ființa mi-i întreit semn de întrebare. „Adică, dacă scoteai ochiul unui om, pac!, îți scotea și el ție ochiul… dacă furai, pac!, îți tăia mâna ca să nu mai furi, dacă omorai pe cineva, erai și tu omorât după aceea.” ”Și acuuum?” „Apoi, acum legea îi mai bună, te mai iartă, nu-i chiar ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ca înainte.” „Dar acum cum e?”, întreb încă nehotărât. „Acum trebuie să mai și iertăm. Că așa spui când seara zici Tata nostru – cum iertăm și noi greșiților noștri, nu?” Bunica tace, eu tac. O babă ce nu a fost o zi la școală și un copil ce nu știe încă să citească reflectează teologicește. „Și, apoi, cum s-o iert eu pe Coca dacă mi-a spart capul cu piatra?” „Uite așa, iart-o și-ai să vezi că o să-i crape obrazul de rușine. Ce, crezi că dacă îi spargi și tu capul o să-ți treacă ție belitura? De mâine să fiți iar prieteni! La ce să vă umpleți inimile cu venin, când puteți să vă împăcați și să vă jucați amândoi.” Seara îmi spun rugăciunea. Sunt un om bun. Am iertat pe un greșit de-al meu. Mâine o să ne jucăm împreună.
3. Curățenie. „Vaaaar! Avem vaaaar!” se aude de pe deal. Varul ajunge acasă în saci. Din aceștia e răsturnat în ciubăr. Apa îl face să bolborosească. „Parcă-i un vulcan!”, se extaziază soră-mea. Varul chiar scoate aburi ca un vulcan. Dacă nu-i suficient de ars, rămân pietre. Dar vărarii din acel an îs pricepuți și nu rămâne decât o pastă albă. Camerele sunt luate la rând. Apoi, sunt văruiți și pereții de afară. Casa e albă ca un bulgăre de omăt. Și miroase a curat și a sărbătoare. Hainele, țolurile, lăicerile, prosoapele de cânepă, pânza țesută, oghealuri și perne, toate stau întinse la soare ca să ia soare. Aerisite, își vor lua vechile locuri, așteptând să fie împănate care cu frunze de nuc, care cu naftalină, care cu sulfină. Pe la o anume zi, asemenea casei și sufletul meu trebuie să-și scoată din tainițe păcatele și să le pună în lumină. De dus înapoi nu mai trebuie să le duc că îmi vor fi iertate. „Ai grijă să le zici pe toate!” o aud pe bunica. Aud și cum șoptește mai departe „Că mari păcate mai ai și tu!”. „Canon ți-a dat?” e întrebarea de bine ai venit. „Nu, nu mi-a zis nimic să fac!” Bunica râde. ”Ai spus minciuni!!! Nu le-ai zis pe toate…” „Ba pe toate!” mă înfoi eu. Bunica, de parcă nu m-a auzit: „Să treci pe acasă să-ți ceri iertare de la soră-ta, de la tată-tu, să-ți ceri iertare de la copiii cu care te joci. Ai înțeles?” „Daaa!” zic eu încântat de atâta alergătură. ”Atunci zi-mi mie mai întâi: Iartă-mă!” Repet după dânsa și aud ”Dumnezeu să te ierte! Așa să zici și tu mâine în Biserică dacă ți-a zice vreo babă iartă-mă!”
A doua zi, sufletul meu e alb ca o casă dată cu var.
4. Mâncăruri. „De ce înroșești ouă?” sunt eu, tot, o întrebare „În ziua în care Domnul Isus Hristos a fost răstignit sub cruce a fost un coș de ouă. Vrem să ne aducem aminte de acele ouă și că El a înviat” răspunde bunica. „Și dacă n-ai vopsi ce ar fi?” ispitesc eu. ”Apoi, cred că s-ar înroși singure de ciudă și de rușine c-au fost ouate în ograda unei păgâne care nu vopsește ouă de Paște!” Mă furișez și fur un ou din cele fierte și nevopsite. Îl ascund cu grijă într-o lădiță purtată pe front de un cumnat al ei. Bunica își vede de-ale ei. În prima zi de Paște caut în lădiță. Din mijlocul comorilor mele – 5 nasturi, o bobină de sârmă de cupru, un brici ruginit și niște capete de sârmă de aluminiu – îmi zâmbește un ou roșu ce ceartă năstrușnic pe păgânul ce l-a furat.
„Ce faci acolo?” „Răcituri.” „Dar de ce?” „Așa se face!” ”Dar de ce?” revin eu ca o muscă fără odihnă. ”Apoi, se zice că după înviere când o auzit saducheii și fariseii că Domnul Isus Hristos a înviat, unul a zis că așa a înviat, cum o să învie cucoșul din borșul pe care îl aveau pe masă. Și să vezi numai că atunci cucoșul a început să bată din aripi și tot i-a opărit!” „Dar tu nu faci borș” mârâi eu. ”Apoi, nu fac borș. Că dacă cucoșul aista și-a aduce și el aminte ce a făcut strămoșul lui și a bate din aripi, ce ne-om face atunci? Așa o sta și el cuminte, prins în zeamă că oricum n-are motive să bată din aripi, fiindcă noi credem în Învierea Lui!”
Acesta e Paștele meu – înnoire, trecere/drum către bunătate și iertare, curățenie trupească și sufletească și aducere aminte. Dascălii mei, pe vremea când mi-am răspuns la ce-i Paștele, erau bărbați ce trudeau pământul și femei fără știință de carte, oameni ce vedeau un rost al lumii și un rost al lor pe care îl urmau. Mă rog Domnului pentru sănătatea celor care mai sunt printre noi, mă rog Domnului pentru iertarea păcatelor celor care au plecat.

Lazar Adrian 28 aprilie 2013 at 23:53

Sfintele sarbatori de Pasti semnifica chemarea la credinta.

Bogdan - Stefan 29 aprilie 2013 at 00:04

Pastele, dupa cum si numirea o arata, este o trecere. O numire corecta, deoarece, asa cum pentru evrei Paste insemna o trecere pamanteasca (trecerea din robimea egipteana la taramul fagaduintei), pentru mine sarbatoarea Pastelui Ortodox insemneaza o trecere spirituala, duhovniceasca. Acest simbol este frumos oglindit si in irmosul catarii intai a canonului Pascal, unde numeste Pastile, ca fiind trecerea “de la moarte la viata si de pe pamant la cer”.
Este o trecere pe care Hristos ne-a aratat-o si ne-a demonstrat-o prin Invierea Sa, trecand de la pamantesc la spiritual, de la firesc la miraculos.
Pastele mai insemana si iertare, aplecare spre aproapele, deoarece nu putem trece din aceasta lume la cea de sus, la fagaduinta Raiului, daca nu iertam tuturor toate, dupa cum ne indeamna cantarea “Ziua Invierii”: “sa iertam toate pentru Inviere” ca astfel sa putem canta cu adevarat in Biserica slavei, unde “in cer ni se pare a sta”, “Hristos a inviat din morti” si a biruit moartea!
Prin urmare Pastele ramane pentru noi, crestinii ortodocsi, sarbatoarea marii treceri, prin iertare si credinta in Inviere, din viata acesata ce este “umbra si vis” la slavitul Rai al desfatarii!

Daniela Carmen 29 aprilie 2013 at 01:08

Scopul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hristos. Totuşi, minunea s-a întâmplat.

Vese Bogdan 29 aprilie 2013 at 10:20

Sarbatoarea invierii Domnului nostru Iisus Hristos inseamna pt. mine un moment de mare fericire si de curatare spirituala!

Bordei Alexandru-Ionut 29 aprilie 2013 at 10:57

Pastele, Invierea Domnului, reprezinta pentru mine punctul culminant al omului, prin care se poate mantui.

Mami de Rares 29 aprilie 2013 at 13:18

Invierea lui Iisus Hristos, triumful asupra mortii, triumf care a devenit triumful tuturor oamenilor care il primesc pe Iisus in viata lor.

Adela D 29 aprilie 2013 at 13:57

Un moment de regasire, de liniste sufleteasca

Ionutzk 29 aprilie 2013 at 18:06

Pentru mine Pastele semnifica dovada iubirii Domnului fata de noi, oamenii.

Caramida Alexandru 29 aprilie 2013 at 21:13

Pentru noi crestinii, Pastele reprezinta invierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a rastignit si a inviat pentru mantuirea oamenilor. Reprezinta si momentul din an in care se vopsesc oua rosii ( simbolizand sangele Mantuitorului )si se sacrifica mielul ( sacrificiu prezent in Vechiul Testament cat si in Noul Testament ) Pe langa valoarea spirituala foarte mare, Pastele reprezinta si unul din putinele momente ale anului de reintregire a familiei in care fiecare petrece alaturi de cei dragi. Paste fericit!

Raduta Bianca 29 aprilie 2013 at 21:36

Pentru mine Pastele semnifica un moment de liniste sufleteasca

Cupsa Gabriel 30 aprilie 2013 at 10:48

Pastele,cea mai mare sarbatoare a crestinatatii,trebuie petrecut precum se cuvine.Pentru mine simbolizeaza innoirea sperantei spre mantuire,iar nu doar un motiv in plus de a petrece cu egoism,distractie,imbuibare,pentru ca Iisus Hristos nu pentru asta a murit si inviat pentru noi!De aceea eu,inaintea praznicului,prin spovedanie si euharistie curat sufletul si-i fac loc si Mantuitorului sa vina sa ne lumineze,sa ne dea bucuria ce netrecatoare!
Sper sa castig aceasta carte pentru ca sunt un iubitor de literatura religioasa.
Sarbatori fericite tuturor!

ALEXANDRU FLORIN OCTAVIAN 30 aprilie 2013 at 10:59

Pastele este sarbatoarea Invierii lui Iisus Cristos. Pastele -moment unic de liniste sufleteasca alaturi de familie.
Traditii:oul vopsit rosu,masa incarcata cu bucate traditionale de paste(cozonac,pasca,miel),lumanarea de inviere.

lutic 30 aprilie 2013 at 11:42

INVIEREA LUI iISUS ESTE GARANTIA INVIERII NOASTRE A TUTUROR

Alina. 30 aprilie 2013 at 12:55

Este sarbatoarea de suflet, o renastere anuala a sufletului propriu, o oportunitate de a ne incarca cu pace si de a darui mai multa iubire.

Cobuz Victor 30 aprilie 2013 at 13:03

Pastele inseamna, pentru mine, o regasire dar si un nou inceput, o oportunitate dar si o introspectie.

Ignat Petra-Liliana 30 aprilie 2013 at 13:27

Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina, sarbatoreste invierea Domnului nostru Isus Hristos, simbolizeaza renasterea, bucuria invierii, a noului,a renasterii sperantei, este cea mai datatoare de speranta sarbatoare!

Spataru Andrei 30 aprilie 2013 at 14:05

Sarbatoarea de Pasti reprezinta dovada de dragoste nemarginita pe care Dumnezeu o are pentru noi, efemerii.

Monica Daliu 30 aprilie 2013 at 15:54

Paste inseamna liniste si pace, iubire si inca o oportunitate de a fi mai buni.

Marya I. 1 mai 2013 at 03:05

Sarbatoarea Pastelui simbolizeaza intelepciune, sensibilitate si sa ma gandesc mai mult la semnificatia acestei sarbatori care vine sa-mi aminteasca prezenta importanta in viata mea a mantuitorului Isus Hristos. Cred ca acest lucru trebuie practicat de toata lumea si sa ne propunem sa renuntam la mesele imbelsugate si sa ne hranim spiritual din paginile crestine ale Bibliei.

Miron Raluca 1 mai 2013 at 11:00

Sfintele Pasti sau Pastele este sarbatoarea Invierii lui Hristos, este trecerea omului din moarte la viata. Crestinii serbeaza Pastile in amintirea mantuirii din robia pacatului si a mortii, deci, nu are legatura cu Pastile iudaic. Pentru mine Pastele inseamna traditie..Ma pregatesc cu multa intelepciune pentru a serba cel mai important eveniment din an..Renunt la lucruri marunte cum ar fi certurile si incerc sa ma refugiez in rugaciune si post, pentru a simti cu adevarat sentimentul Pastelui..Este frumos, dar atunci cand sarabatoresti in familie este si mai frumos!..De aceea Pastele reprezinta un prilej de a ne apropia mai mult de cei dragi..

Eugenia 1 mai 2013 at 14:56

Un moment de regasire, de liniste sufleteasca

Urhut Mihaela 1 mai 2013 at 18:16

Este important sa cunoastem semnificatia religioasa,pentru a duce mai departe stiinta religioasa care se cunoaste de mii de ani.

Nicu Mihali 2 mai 2013 at 10:17

Paștele este o sărbătoare religioasă creștină anuală ce comemorează învierea lui Iisus Hristos – conform tradiției creștine – Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea.
Si printe multe altele Pastele ne vorbeste despre frumusete , despre rara frumusete a unei noi vieti.

Marina Mihai 2 mai 2013 at 10:19

aceeasi in fiecare an

ivascu silvia 2 mai 2013 at 23:21

imi amintesc ca trebuie sa-mi plec mai des genuchii spiritului in fata acestei jertfe ,pe care foarte putini dintre noi o meritam.

Comments are closed.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult