Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (23 – 29 martie 2015)

Premiile radioȘtirile săptămânii: Nora Iuga şi Miruna Vlada, laureate ale Premiilor Radio România Cultural; Oriunde ma duc, numai de mine dau, de Valentin Nicolau – spectacol lectura in regia lui Victor Ioan Frunza si lansarea volumului omonim; A zecea carte cu povesti din Bucuresti a Victoriei Dragu Dimitriu; Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance; Dan C. Mihăilescu, Denisa Comănescu şi Andreea Răsuceanu despre „Memoriile lui Hadrian“ de Marguerite Yourcenar, la Librăria de la Cişmigiu; Liniște, copiii citesc! Litera sărbătorește Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret; Noi traduceri ale cărților lui Filip Florian.; „Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia Bei”, antologie de articole de D. Caselli-Editura Vremea; Lansarea romanului ”Vremea Moroiului”, de Viorica Răduță-2 aprilie.

Nora Iuga şi Miruna Vlada, laureate ale Premiilor Radio România Cultural

Luni, 23 martie 2015, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon din Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a XV-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Nora Iuga a obţinut Premiul pentru Proză pe anul 2014 pentru romanul Harald şi luna verde, apărut la Editura Polirom.

Gravitînd în jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori şi fragmente de jurnal, care, împreună, creează o poveste captivantă şi cutremurătoare ce se întinde de-a lungul întregului secol XX. Pendulînd neîncetat între diferite planuri temporale, naraţiunea se fărîmiţează într-o multitudine de cioburi care oglindesc faţa fascinantă şi în acelaşi timp hidoasă a lumii în care trăim.

Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II-a, 2000), Piaţa cerului (1986), Cîntece (1989), Petrecere la Montrouge (Cartea Românească, 2012), Cîinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013) – şi de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II-a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara şi tînărul (ed. I, 2000; ed. a II-a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Lebăda cu două intrări (2004), Hai să furăm pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010) – , precum şi a poemului-roman Fetiţa cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi.

Premiul pentru Poezie pe anul 2014 i-a fost acordat Mirunei Vlada pentru volumul Bosnia. Partaj, apărut la Editura Cartea Românească. Acelaşi volum a fost nominalizat la secţiunea Poezie a Premiilor revistei Observator cultural 2015.

Volumul de faţă marchează 10 ani de la debutul Mirunei Vlada în poezie, dar şi 100 de ani de la Atentatul de la Sarajevo. Poeta revine cu un nou suflu, raportat la debutul ei – deşi la fel de frustă, dar cu mai mult accent pe vulnerabilitate şi o resemnare tensionată.

Bosnia. Partaj e o carte-puzzle. Conţine texte dinăuntrul şi din afara Bosniei, despre tot ceea ce o femeie îşi refuză, ca mai apoi să îşi interiorizeze, după un război, după o despărţire. Bosnia-Herţegovina din aceste versuri nu este ţara cu acelaşi nume, ci este un teritoriu de spaimă şi gingăşie, este o scrisoare de dragoste ruptă şi făcută bucăţi. Poeta îşi găseşte în Bosnia un fel de patrie adoptivă, care îi reflectă ca o oglindă propriile nelinişti şi crispări interioare şi poate spune cu îndreptăţire, în această carte de maturitate, Bosnia bin ich.

Miruna Vlada s-a născut pe 17 august 1986 la Bucureşti. Formată la Cenaclul Euridice, coordonat de Marin Mincu, a debutat în 2004 cu volumul Poemextrauterine la Editura Paralela 45, cu o prezentare de Angela Marinescu şi prefaţă de Octavian Soviany. Cartea a primit cîteva premii naţionale pentru debut în poezie. În 2007 a publicat la Editura Cartea Românească volumul de versuri Pauza dintre vene, însoţit de un CD în lectura autoarei.

Selecţii din poezia ei au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, sîrbă, germană, italiană şi polonă. Este prezentă într-o serie de antologii, alături de cei mai buni poeţi ai anilor 2000. A studiat ştiinţele politice la SNSPA Bucureşti, iar din 2013 este doctor în relaţii internaţionale cu o cercetare despre europenizarea Bosniei-Herţegovina. Poze, videoclipuri şi confesiuni ale autoarei despre carte pot fi găsite pe Facebook: #bosniapartaj, #mirunavlada

valentin-nicolau_oriunde-ma-duc-numai-de-mine-dauOriunde ma duc, numai de mine dau, de Valentin Nicolau – spectacol lectura in regia lui Victor Ioan Frunza si lansarea volumului omonim

Marţi, 31 martie, de la ora 18:30, Editura Nemira vă invită la un eveniment cu totul special: un spectacol-lectură în regia lui Victor Ioan Frunză, pornind de la piesa într-un act Oriunde mă duc, numai de mine dau, şi lansarea volumului omonim semnat de Valentin Nicolau, apărut la Nemira în ianuarie 2015.

Citesc actorii George Costin, Adrian Nicolae, Sorin Miron, Alexandru Pavel, Nicoleta Hâncu şi Mihaela Velicu.

Spectacolul va fi urmat de o prezentare a volumului făcută de regizorul Victor Ioan Frunză şi criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu şi Monica Andronescu.

Evenimentul are loc în grădina Cafenelei Cărtureşti Verona, în pergola recent amenajată.

Oriunde mă duc, numai de mine dau (Nemira, 2015) este un volum de texte dramatice la care Valentin Nicolau lucra în clipa când timpul n-a mai avut răbdare. Cartea, pe care n-a mai apucat s-o vadă tipărită, cuprinde trei „vise într-un act”, precum şi eseul „Un teatru al cunoaşterii interioare”, în care se regăseşte crezul autorului despre arta teatrului.

George Banu semnează prefaţa volumului: “Am citit această piesă și m-am neliniștit: cum să o reprezinți? Ea mi-a apărut ca echivalentul unui mister medieval, unde lumea în integralitatea sa era convocată – „lumea largă“ – și complex reprezentată. Am resimțit impactul vorbelor și forța situațiilor, dar, constant, pe fond de îndoială „scenică“. Cum să restitui în registrul vizibilului această viziune a lumii? Întrebarea m-a perturbat. Până când mi-am amintit convingerea a doi mari regizori, Vsevolod Meyerhold și Antoine Vitez. Ei afirmă, ipoteză care mi-a luat mult timp pentru a o înțelege și a o admite, că marii scriitori, nu regizorii, pun teatrul față în față cu …imposibilul! Că ei formulează pariurile extreme, că ei nu recunosc, nici nu admit teritoriul balizat, că ei invită la depășirea frontierelor. Ei formulează întrebările, iar scena, mai târziu, încearcă și deseori parvine să le răspundă. Acesta a fost cazul cu Claudel și cu …atâția alții. Valentin se înscrie printre ei. Cât aș vrea să-și găsească un „vizionar“ al scenei!” (fragment)

VALENTIN NICOLAU (1960–2015) a fost scriitor şi a publicat, de-a lungul anilor, volume de literatură şi de nonficţiune. A absolvit cursurile Facultăţii de Geologie-Geofizică, Universita tea Bucureşti, în 1985. În 2009 a obţinut titlul de doctor în Ştiin ţele Comunicării. În iulie 1991 a fondat Editura Nemira. În 1994 a publicat prima carte şi în 1998 i-a fost pusă în scenă prima piesă. În iulie 2002 a devenit Preşedinte Director General al Societăţii Române de Televiziune. În septembrie 2006 a devenit consultant pentru România al Grupului Lagardère. În ianuarie 2007 a înfiinţat postul de radio Smart FM. Pentru scurte perioade a coordonat activitatea mai multor instituţii din domeniul audiovizualului. Din octom brie 2007, a început activitatea didactică la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Universitatea „Transilvania“ din Braşov şi la Uni versitatea din Bucureşti. Ultimul volum publicat în timpul vieţii a fost Basmania. Răspântia gândurilor, apărut în noiembrie 2014.

Volume de teatru publicate: Dacă aş fi un înger, Editura UNITEXT, 2000, Ultimul împărat, Editura Polirom, 2001, Mai jos de Figueras, Editura Nemira, 2006, Taina îngerilor, Editura Nemira, 2009, Poveşti din al nouălea cer, Editura Nemira, 2012, Păstrează copia şi nu uita originalul, Editura Nemira, 2012.

Povesti din BucurestiA zecea carte cu povesti din Bucuresti a Victoriei Dragu Dimitriu

Editura Vremea are placerea de a va prezenta cel mai recent volum aparut in colectia Planeta Bucuresti:

A zecea carte cu povesti din Bucuresti

de Victoria Dragu Dimitriu

Povestile doamnelor si ale domnilor din Bucuresti nu sunt paseism, nu sunt fuga in trecut, nu sunt un refuz al prezentului si nici al viitorului. Ele sunt numai cautarea de sine a acelui duh ridicat viu din cenusa incendiilor, de sub copitele cailor, de sub senilele invadatoare, din craterele bombelor, din ruinele cutremurelor, din apele inundatiilor, din asuprire si din uitare, din jaf si minciuna. A duhului care isi gaseste casa vremelnica in fiecare din noi, traitorii pe aceste locuri, ne inrudeste si ne innobileaza.

Victoria Dragu Dimitriu a fost realizator la Redactia Culturala a Radiodifuziunii Romane. A semnat emisiunile Atlas Cultural, Eminesciana, Bucuresti, istorii scrise si nescrise, Arhipelagul Bucuresti. A publicat volume de poezie si romane.

Din 2004 incoace, publica o serie de lucrari inchinate Bucurestilor, volume de convorbiri cu locuitori ai Capitalei, care arunca o lumina neasteptata asupra unor detalii pitoresti, savuroase si adeseori importante ale istoriei urbei. Seria s-a bucurat de un succes binemeritat. Poveşti ale doamnelor din Bucuresti, Povesti ale domnilor din Bucuresti, Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti, Povestile unui Domn din Bucuresti, Doamne si Domni la raspantii bucurestene, Povesti cu statui si fantani din Bucuresti, Povestea unei familii din Bucuresti, Grecenii, Povesti ale comorilor din Bucuresti, Trei doamne cu povesti din Bucuresti au fost citite cu incantare si au contribuit nu numai la buna cunoastere a istoriei Bucurestilor, ci si la sporirea dragostei locuitorilor pentru acest oras neiubit si nedreptatit.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/a-zecea-carte-cu-povesti-din-bucuresti

AvangardaCealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance

Prin proiectul Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance, avându-l drept invitat special pe criticul de artă și curatorul Igor Mocanu, ICR New York deschide seria evenimentelor pe care dorește să le dedice avangardelor istorice ale secolului XX în România. Această serie va acoperi întregul spectru al domeniilor artei și va continua în 2016.

După cum semnalează și titlul, proiectul abordează însă acele domenii mai puțin studiate până la momentul de față, și anume filmul, fotografia, dansul / performance în avangarda românească – domenii care au constituit obiectul unei cercetări de pionierat a lui Igor Mocanu. Se știe că cercetarea avangardei istorice a secolului XX în România a fost aproape inexistentă în perioada regimului comunist, din cauza cenzurii ideologice, iar scrierile consistente pe acest subiect, care au început să apară după 1989, au favorizat mai ales literatura și artele vizuale.

Opțiunea ICR New York de a celebra avangarda românească are la bază adevărul că prin curentele avangardei – de la expresionism și constructivism (ca variantă românească a cubismului) la Dada și suprarealism – arta românească din anii 1920 și 1930, prin nume ca Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner sau Gellu Naum, a înregistrat momentul de maxim sincronism cu avangarda europeană. Totodată, evenimentul se înscrie în actuala „explozie” de celebrare a centenarului avangardelor care au marcat primele decenii ale secolului XX, incluzând participarea lui Brâncuși la marea expoziție internațională Armory Show din SUA, în 1913, sau nașterea mișcării Dada la Cabaretul Voltaire din Zürich, în 1916.

Proiectul Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance, care va avea loc la ICR New York, vineri, 3 aprilie 2015, ora 19.00, este un eveniment multimedia, cuprinzând trei secvențe, care se completează reciproc și constituie un tot unitar: proiecții de filme de arhivă; vernisajul expoziției de imagini-document; conferință.

Vorbind despre propria-i cercetare privind Cealaltă față a avangardei…, Igor Mocanu afirmă: „Rezultatul a constituit un corpus surprinzător de documente vizuale și textuale care nu fac îndeobște obiectul istoriei și teoriei avangardei, deși aportul adus de aceasta culturii vizuale române este, o putem spune fără ocol, inestimabil. Am constatat cu această ocazie o latură puțin sau deloc cunoscută a avangardelor istorice din România, discursul asupra cărora fiind, după cum se cunoaște, acaparat de metodologia istoriei preponderent literare. Însă majoritatea autorilor avangardiști se pare că au teoretizat și creat în afara granițelor de gen artistic. Aceiași artiști pe care până mai ieri îi cunoșteam ca fiind numai poeți sau numai pictori s-au dovedit a fi, în același timp, teoreticieni redutabili ai culturii filmului (Ion Călugăru – autor al primei monografii despre Chaplin, Sașa Pană, Marcel Iancu, Filip Corsa, Barbu Florian) sau chiar participanți activi în industria cinematografică (Benjamin Fondane, Eli Lotar), autori de fotomontaje, colaje sau fotografie de artă (Titina Căpitănescu, Jean David, Filip Brunea-Fox), teoreticieni muzicali (Sașa Pană) sau de-a dreptul compozitori de muzică modernă (Urmuz), performeri (Gherasim Luca) și coregrafi (Lizica Codreanu), teoreticieni ai dansului modern (Alexandru Assan) și procurori ai artei exotice (Filip Brunea-Fox, Corneliu Mihăilescu).

Conferința domnului Igor Mocanu își propune, așadar, să prezinte, în sinteză, o istorie alternativă, dacă nu chiar paralelă, a avangardei din România. Totodată, expoziția de fotografii-document, al cărei curator este același Igor Mocanu, și proiecțiile de filme „excavate” de acesta la Arhiva Națională de Film a României (ANFR) vor reprezenta o inedită „panoramare” vizuală a acestei istorii.

Expoziția va cuprinde zeci de reproduceri după fotografii-document, grupate tematic (film, fotografie, performance) și expuse pe 20 de panouri de mari dimensiuni. Cele mai multe au fost publicate în principalele reviste avangardiste din România interbelică, precum „Contimporanul”, „unu” sau „Integral”. Vor figura nume de prestigiu ale artiștilor avangardei, între care (în ordine alfabetică): Aurel Baugh, Geo Bogza, Theodore Brauner, Filip Brunea-Fox, Titina Căpitănescu, Irina Codreanu, Lizica Codreanu, Filip Corsa, Jean David, Barbu Florian, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Gherasim Luca, M.H. Maxy, Gellu Naum, Sașa Pană, Jules Perahim, Milița Petrașcu, Claude Sernet, Tristan Tzara, Urmuz. Expoziția va rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lunii aprilie. La vernisaj, imaginile vor fi proiectate și în format electronic.

Proiecțiile video vor cuprinde o selecție de filme documentare din fondurile (sau puse la dispoziție de) ANFR, precum Ștrandul Kiseleff (arh. Marcel Iancu și Iuliu Iancu; România, 1930, producător: Ștrandul Kiseleff) sau „Chanson DADA” (Tristan Tzara, Fragment din Dadascope; SUA, 1961, r. Hans Richter), care omagiază opera avangardiștilor români, în contrast cu reportaje din jurnalul de actualități, ce poartă amprenta ideologiei epocii comuniste, precum Expoziția valea Jiului de Aurel Baugh (România, 1946; producător: Jurnal sonor). Dimensiunea coregrafică a avangardei va fi extinsă și „adusă la zi” prin includerea unei secțiuni video cu spectacolul Reenacting Lizica Codreanu, în coregrafia Vavei Ștefănescu după dansul Lizicăi Codreanu (una dintre muzele lui Brâncuși) din documentarul lui Cornel Mihalache – specacol ce a avut loc recent la Centrul Național al Dansului – București (CNDB). . 

Igor Mocanu (n. 1984, Cantemir, Republica Moldova) este doctorand la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei, cu teza Avangarda politică. Cealaltă față a avangardei din România în documente sociale, politice și economice (coord. prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu), în care aprofundează cercetarea sa pe această temă, cu care a obținut deja o diplomă de master (2010) la aceeași universitate. Publică articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare din România şi din străinătate, precum CriticAtac, Art Dance News, Art Ploshadka, Arta, Idea artă + societate ș.a. A curatoriat mai multe expoziții de artă contemporană și modernă, între care Avangarda revizitată. Avangarda europeană în Arhiva Națională de Filme a României (ANFR, Cinemateca Română, Sala Eforie / „Jean Georgescu“, 2012-2014). A îngrijit antologia 1984. Ultima generație a comunismului românesc (UNIBUC, 2008), a participat la proiectul literar-vizual Rubik (Polirom, 2008) și este prezent cu contribuții în volumele CriticAtac. Antologie I (Cartier, 2011), See what we do! (Pionier Press, Stockholm, 2013), Infranegrul (Aius, 2014) şi Close-up: Post-Transition Writings (Artyčok TV, 2014). A susținut numeroase conferințe dedicate avangardei. Actualmente este redactor la revista „Arta” a Uniunii Artiștilor Plastici din România, precum și coordonator de cercetare și curator de arhivă la Centrul Național al Dansului – București (CNDB). Din 2012 este membru al AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă, filiala din România).

Eveniment realizat cu sprijinul: Arhiva Națională de Film a României (ANFR); Centrul Național al Dansului – București (CNDB).

Dan C. Mihăilescu, Denisa Comănescu şi Andreea Răsuceanu despre „Memoriile lui Hadrian“ de Marguerite Yourcenar, la Librăria de la Cişmigiu

Joi, 2 aprilie, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38)  va fi gazda lansării ediţiei de colecţie a celebrului roman „Memoriile lui Hadrian“ de Marguerite Youcenar, recent apărut la editura Humanitas Fiction. La eveniment vor participa Dan C. Mihăilescu, Denisa Comănescu şi Andreea Răsuceanu.

HadrianÎmbrăcând forma unei istorii personale, povestea împăratului Hadrian este o rafinată meditație despre moarte, dualitatea corp–spirit, dragoste, sacralitate și timp. Unul dintre cele mai valoroase romane ale secolului XX, „Memoriile lui Hadrian“ poartă marca inconfundabilă a scriiturii lui Marguerite Yourcenar, prima femeie primită în Academia Franceză.

Conceput sub forma unei scrisori testamentare adresate de împăratul Hadrian succesorului său, Marcus Aurelius, romanul lui Marguerite Yourcenar este unul de o extraordinară adâncime psihologică. Cronica vieții lui Hadrian, scrisă de el însuși, oferă prilejul pentru o reconstituire exemplară a celui de-al doilea secol al erei noastre, autorul fictiv glosând asupra fiecărui eveniment și subliniindu-i anvergura în contextul epocii. Romanul este, în același timp, o importantă meditație asupra istoriei, un studiu asupra vieții politice și a relațiilor complicate ale lui Hadrian cu mulți dintre contemporanii săi, uneori prieteni, alteori dușmani. Existența tumultuoasă a împăratului, cu momentele de triumf și înfrângerile sale, devine astfel pretextul pentru a vorbi despre o lume răvășită de război și despre cum se poate păstra integritatea spiritului de-a lungul vieții.MARGUERITE DE CRAYENCOUR s-a născut la Bruxelles pe 8 iunie 1903, dintr-o mamă belgiană, Fernande de Cartier de Marchienne, și un tată francez, Michel Cleenewerck de Crayencour. Mama murindu-i după zece zile, de educația ei se va ocupa, în Franța, tatăl anticonformist și extrem de cultivat. El îi plătește publicarea primelor două plachete de versuri, după ce, împreună, aleg pseudonimul debutantei, Yourcenar, o anagramă a numelui lor de familie. În 1929 îi apare primul roman, Alexis, și îi moare tatăl. Călătorește prin Europa, pentru ca, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, să se stabilească în America. În 1937 o întâlnește la Paris pe Grace Frick (alături de care va trăi până la moartea acesteia, în 1979), la îndemnul căreia va ajunge în SUA și va preda literatură comparată în New York City și la Sarah Lawrence College. În 1938 publică Povestiri orientale (Nouvelles orientales), iar în 1939, romanul Lovitura de grație (Le Coup de grâce). În 1951 apare romanul Memoriile lui Hadrian (Mémoires d’Hadrien), încununat cu Prix Femina Vacaresco, și în 1968, romanul Piatra filozofală (L’Œuvre au noir), recompensat cu Prix Femina. În 1977 îi este oferit Grand Prix de l’Académie française pentru întreaga operă, iar în 1980 devine prima femeie primită în Academia Franceză. Se stinge din viață la 17 decembrie 1987, cenușa fiindu-i îngropată în Brookside Cemetery, Somerville, Maine. Cu o operă care cuprinde numeroase romane, eseuri, poeme, piese de teatru și trei volume de memorii, Marguerite Yourcenar este una dintre cele mai importante scriitoare de limbă franceză.

Afis Liniste, copiii citescLiniște, copiii citesc! Litera sărbătorește Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret

Din 1967, Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret este celebrată în toată lumea pe data de 2 aprilie, ziua de naştere a celui mai îndrăgit autor de basme, Hans Christian Andersen. Ca și în anii anteriori, Litera dă startul unei campanii de încurajare a lecturii în rândul celor mai tineri cititori: „Liniște, copiii citesc!”

Dascălii din toată țara sunt invitați să își înscrie școala la concurs pe pagina de facebook Litera Mică, urmând ca pe 2 aprilie câștigătorii să primească sute de cărți cu care să construiască un fort de apărare a lecturii chiar în școala lor. Cărțile oferite vor rămâne în bibliotecile școlilor pentru ca toți copiii să le poată citi.

Școlile vor primi volume din cele mai îndrăgite colecții: Biblioteca pentru Toți Copiii, Tom și Jerry, seria de cărți ecranizate „Labirintul” și, totodată, cărți utile pentru școală, printre care colecțiile „Scriitori români ilustrați” și „Dicționarul elevului deștept”.

Anul trecut, în cadrul aceleiași campanii, holurile a 25 de grădinițe, școli și licee au fost pavate cu cărți pe care copiii le-au primit în dar.

Noi traduceri ale cărților lui Filip Florian

Noi traduceri ale cărţilor lui Filip Florian, unul dintre cei mai apreciaţi şi îndrăgiţi scriitori români contemporani, vor apărea în Norvegia, Germania şi Ungaria.

Editura norvegiană Bokvennen va publica în anul 2016 romanul Degete mici, în traducerea lui Steinar Lone. Aceasta este cea de-a 12 traducere a romanului, unul dintre bestsellerurile Polirom, după publicarea în limbile: engleză (Houghton Mifflin Harcourt, SUA, drepturile pentru întreaga lume), germană (Suhrkamp), maghiară (Magveto), polonă (Czarne), slovacă (Kalligram), slovenă (Didakta), spaniolă (Acantilado, Spania), italiană (Fazi), bulgară (Ciela), arabă (Animar) şi turcă (Altin Bilek).

Filip FlorianEditura germană Matthes&Seitz Berlin va publica în acest an Toate bufniţele, iar în 2016, Zilele regelui, ambele volume în traducerea lui Georg Aescht.

Romanul Toate bufniţele va apărea anul acesta şi în limba maghiară, la Editura Bookart, traducător Péter Demény.

Zilele regelui a mai apărut în limbile maghiară (Magvetõ), bulgară (Panorama+), spaniolă (Acantilado) şi engleză (editură americană Houghton Mifflin Harcourt).

Romanul Degete mici a apărut pînă acum în patru ediţii, toate la Editura Polirom, prima în colecţia „Ego. Proză”, două ediţii în colecţia „Fiction Ltd.”, iar cea de-a patra în colecţia „Top 10+”.

După publicarea primei ediţii, în anul 2005, romanul Degete mici a primit Premiul pentru „Cel mai bun debut” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul (2005) şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru „Cel mai bun debut în proză” (acordat în 2006). De asemenea, autorului i-a fost acordat Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al U.N.P.R.

După debutul cu Degete mici (2005), Filip Florian a publicat, împreună cu fratele său Matei Florian, Băiuţeii (2006), roman ajuns de asemenea la a patra ediţie. Baiuţeii a fost tradus în Polonia (Czarne), Marea Britanie (University of Plymouth Press), Spania (Acantilado) şi Bulgaria (Panorama +).

Zilele regelui (ed. I, 2008; ed. a II-a, 2012; ed. a III-a, 2013), al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.

În anul 2013, Editura Polirom a publicat un nou roman al lui Filip Florian, Toate bufnitele (ed. a II-a, 2015), bestsellerul Tîrgului de Carte Gaudeamus (noiembrie, 2013, Bucureşti), cîştigător al Premiului pentru „Cea mai bună carte a anului”, secţiunea „Beletristică”, la Gala Bun de Tipar, ediţia a II-a.

Macelarirea bucurestinilor„Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia Bei”, antologie de articole de D. Caselli

Editura Vremea are placerea de a va prezenta o noua aparitie in colectia Planeta Bucuresti:

Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia Bei si alte minunate povestiri din Bucurestii de la inceputul veacului al 19-lea

de Domenico Caselli

In paginile acestei carti veti gasi articole publicate de Domenico Caselli intre anii 1936 si 1937, in rubrica „Cum erau odinioara Bucurestii” din saptamanalul Gazeta Municipala, ilustrand momentul 1821, unul dintre cele mai sangeroase din viata multiseculara a orasului.

Incepand cu figura pitoreasca a lui Bimbasa Sava, al carui lux a fost nemurit de bucuresteni printr-o zisa admirativa, astazi uitata, „traieste ca Bimbasa Sava”, si continuand cu portrete de oameni, de strazi, de case, de cartiere, articolele lui Caselli se constituie intr-un caleidoscop a carui lectura va bucura sufletul bucurestenilor de bastina si de adoptie.

Caselli a fost un cunoscut ziarist, publicist si scriitor, nascut in Romania. A vazut lumina zilei la 31 octombrie 1875 in Bucuresti, intr-o familie modesta de constructori de origine italiana.Mare iubitor al Bucurestilor, el s-a aplecat asupra istoriei marelui oras, extragand din arhive nenumarate detalii pitoresti si intamplari uitate, care intregesc imaginea acestei capitale europene.De-a lungul a patru decenii, articolele lui Caselli au aparut in publicatiile Adevarul, Danubiul, Expres, Gazeta liberala, Gazeta literara, Gazeta Municipala, Izbanda, Lumea copiilor, Margaritarul, Minerva, Orientul, Reporterul, Revista de istorie, archeologie si filologie, Revista poporului, Romania noua literara si artistica, Romanul (seria noua), Scena, Seara, Secolul, Universul, Vestea, Viata ilustrata, Vocea dreptatii. Si-a semnat primele articole cu pseudonimul Domcas.

„Se poate vorbi despre o pleiada de italieni de succes care, odata, traiau si activau in Bucuresti. Din aceasta lista fac parte Anton Maria del Chiaro, secretarul particular al lui Voda Brancoveanu, compozitorii Alfonso Castaldi si Enrico Fanciotti, arhitectul Gaetano Burelli si, fireste, Domenico Caselli.

Scrierile „italianului roman cunoscator al picturii si istoriei bizantine” acum aproape opt decenii ofera si acum cititorului indragostit de tainele trecutului cateva ore de lectura placuta si instructiva.” (Dan Rosca)

Volumul este disponibil aici: edituravremea.ro

Lansarea romanului ”Vremea Moroiului”, de Viorica Răduță-2 aprilie

10572831_942648462432136_1565253208_o

Articole similare

Noutăți săptămânale Netflix: Stranger Things 3, Sex Education

Jovi Ene

Don Pasquale Live HD Met Opera New York

Jovi Ene

Răzvan Țupa, Marieta Seba, Ioana Bâldea Constantinescu și Emanuela Ignățoiu-Sora la CDPL FEST 39

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult