Filme Filme europene Recomandat

Shadow Dancer (2012)

Shadow Dancer00_afis RO webShadow Dancer (2012)

Regia: James Marsh
Distributia: Clive Owen, Andrea Riseborough, Gillian Anderson, Aidan Gillen, Domhnall Gleeson

In mod sigur, aceasta recenzie ar fi trebuit sa apara pe 17 martie, de Saint Patrick’s Day, sarbatoarea mondiala a irlandezilor. Filmul Shadow Dancer exploreaza cu destula ingeniozitate aspectele intunecate ale specificului irlandez al fiintei, dar si relatia complexa dintre irlandezi si englezi, una din cele mai lungi legaturi conflictuale din Europa.

Actiunea filmul este plasata si localizata la inceputul anilor 1990 la Belfast, cand conflictul civil din Ulster intre comunitatea catolica minoritara, in numele careia lupta Armata Republicana Irlandeza (celebra IRA) si establishment-ul anglo-protestant, care incerca sa mentina statu-quo-ul decupat de catre britanici tocmai in anul 1921, cand guvernul de la Londra i-a fortat pe liderii irlandezi independentisti sa accepte de jure o impartire a insulei care luase fiinta de facto inca din 1912.

Din 1921, minoritatea catolica din Ulster a fost constant discriminata si umilita de catre majoritatea protestanta, situatia nemaifiind tolerata de catolici incepand cu anul 1968, anul nenumaratelor revolte civice din intreaga lume (Paris, Statele Sudice din America, Cehoslovacia etc.). Specificul nord-irlandez a facut insa ca aceste marsuri civice, ignorate si chiar atacate de protestanti, sa degenereze intr-o lunga confruntare sangeroasa intre IRA, pe de o parte si nenumarate forte ale sistemului protestant: Royal Ulster Constabulary (RUC), fortele paramilitare protestante U.D.A. sau U.V.F., Armata Britanica ce a fost trimisa in anii 1970 sa se interpuna intre cele doua tabere, pana la urma luand partea protestantilor si devenind una din tintele predilecte ale IRA si, evident, serviciile secrete britanice, un rol de frunte avandu-l MI5.

SD_032web

Intre un agent al acestui serviciu special (Mac) si o simpatizanta a IRA (Colette McVeigh) se naste o legatura ciudata care evolueaza pe parcursul filmului. Agentul special are nevoie de o sursa informativa in interiorul uneia din celulele I.R.A. din Belfast, raspunzatoare pentru mai multe crime si atacuri, avand drept tinta ofiteri sau militari britanici sau ai Politiei protestante. Avand mai multe probe care o incriminau pe Colette McVeigh pentru participarea alaturi de fratii sai la mai multe actiuni subversive, Mac o strange in mod clasic cu usa, amenintand-o cu o lunga pedeapsa in inchisorile britanice, lucrand la corzile sensibile ale unei mame care-si crestea baiatul singura. Aceasta accepta, à contre-coeur, sa ofere informatii despre viitoare atacuri ale IRA.

Intriga este destul de complexa si este nevoie de multa atentie si de multe cunostinte de istorie irlandeza si nord-irlandeza pentru a intelege cu adevarat mecanica acestui film. Dupa o actiune ratata a IRA (asasinarea unui ofiter de politie insarcinat sa se ocupe cu investigarea voluntarilor IRA) in urma careia un membru al I.R.A. a fost asasinat de fortele de politie care-l asteptau, Colette starneste suspiciunea ierarhiei IRA care inca din timpul razboiului de independenta anglo-irlandez (1919-1921) avea obiceiul de a se proteja, impuscand informatorii din propriile randuri. De multe ori acesti nefericiti, santajati de serviciiile secrete britanice sau de sistemul de securitate protestant au fost gasiti spanzurati sau impuscati, avand agatate de gat pancarte cu un mesaj explicit „Spies and traters. IRA. Beaware”. Aceasta metoda era menita a descuraja infiltrarea organizatiei si, de multe ori, a fost eficienta, caci Michael Collins, analizand istoria rebeliunilor irlandeze, si-a dat seama ca toate au fost usor de innabusit de englezi pentru ca acestia aveau nenumarate informatii din interior.

SD_007

Colette McVeigh stie ca se joaca cu focul, insa tragedia acestor oameni prinsi intre randuri (caught between the lines) a fost ca nu mai aveau puterea de a alege intre doua rele. Mac, agentul MI5, isi da seama totusi ca nu sursa lui era cea mai importanta, ci o alta care se va dovedi a fi chiar mama lui Colette McVeigh care, pentru a-si proteja familia, se preda IRA, care o executa si o abandoneaza pe un camp. Dorind sa o salveze pe Colette, Mac se implica emotional, garantandu-i ca nici una din sursele/spionii sai nu a murit. Finalul este probabil doar o razbunare a IRA, una din nenumaratele faze ale razboiului nevazut si secret intre IRA si serviciile secretete britanice.

SD_023

Filmul recreeaza cu mult succes atmosfera incarcata de ura, violenta si suspiciune care domnea in Irlanda de Nord inainte de semnarea Acordurilor de Pace din aprilie 1998 (deja incepusera tratativele intre cele doua parti si la acestea se face aluzie si in film, aceste negocieri impartind campul republican in doua tabere, cea dispusa sa ajunga la un compromis politic, dupa cum s-a si intamplat, si tabara dura a IRA, de hard-liners care sprijinea doar lupta armata pana la victoria finala. Aceasta consta in plecarea trupelor britanice si reunificarea cu Republica Irlanda, o pura himera, pana la urma). Un film care cu greu poate fi inteles de catre publicul roman care nu are informatii despre istoria si mentalitatea irlandeza. Insa aceasta recenzie, cu siguranta, il poate pune rapid in tema.

Nota: 9/10

Articole similare

Maps to the Stars (2014)

Delia Marc

Les Misérables (2000)

Deea

Into the Wild (2007)

Jovi Ene

1 comment

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult