Le jeune Ahmed (2019)
Regia: Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne
Scenariști: Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne
Cu: Idir Ben Addi, Olivier Bonnaud, Myriem Akheddiou
Le Jeune Ahmed, a cărui regie este semnată de Jean-Pierre Dardenne și Luc Dardenne, este un film despre un adolescent fanatic și urmărește motivațiile acestuia pentru integrarea în cadrul unui grup religios, dar și acțiunile pe care le întreprinde pentru a accede la un nivel de ”puritate” superior. Cufundat în Coran ore întregi, Ahmed este deja radicalizat, trăind într-o fortăreață personală întunecată.
Sub egida ”Trebuie să-l iubești pe Ahmed, nu-l judeca”, regizorii pun în prim plan sentimentele acestui puști de treisprezece ani care refuză socializarea cu profesoara sa, dar și cu cei de vârsta lui doar pentru că nu fac parte din cercul său religios. De la această respingere la acțiuni violente este doar un pas, pentru că Ahmed consideră că ceilalți trebuie eliminați. Miza este aici intoleranța, care mistuie viețile atâtor oameni zilnic și curmă vieți în toată lumea. Cum pot reuși sectanții să depășească acest nivel? Trăind într-o stare de angoasă permanentă, supus unui regim strict de rugăciune, consideră că trebuie să respingă afecțiunea mamei sale și să-i dovedească imamului că este un „pur” și decis hotărât să „elimine necuratul” din viața personală. De aici se ajunge destul de ușor la dorința de a ucide pentru a-și atinge acest scop.
Avem de-a face cu o cursă nebună, mai degrabă mentală, în drumul spre un Paradis inexistent. Prins în mrejele islamismului radicalist, Ahmed urmărește videoclipuri cu predici care îi invadează mintea, ele devenindu-i energizantul fiecărei zile. Odată trecută limita obișnuită dintre bine și rău, lucrurile iau o întorsătură tragică.
Luc și Jean-Pierre Dardenne explorează un registru dificil, desfășurat pe un fundal de negare și tăinuire perpetuă (taquiyya). Ahmed devine insensibil la orice alt contact decât anturajul guruului său, și dintr-un previzibil exces de zel se scufundă într-o rețea de minciuni care îi dau viața peste cap. Constituindu-se ca un discurs despre dialectica iertării și mântuirii, filmul Le jeune Ahmed pune o întrebare fundamentală: există posibilitatea de a învăța lecții de arabă, detașate din Coran? De o amoralitate agonizantă, viața adolescentului prins în capcană afectează negativ și viețile celor din jur, asemenea unui dependent incapabil să mai vadă dincolo de propriii demoni, el scapă de sub orice control. Duplicitatea sa permanentă îi pune în alertă și pe ceilalți, în căutarea unei soluții rezonabile pentru o viață normală.
În urma unei tentative de omor este trimis într-un centru de recuperare deosebit, amenajat într-o fermă, alături de un educator înțelegător, ar familia adoptivă de acolo dovedește o răbdare greu de imaginat, care are menirea de a dărâma zidurile pe care Ahmed le-a construit între sine și ceilalți. în sarcinile agricole, pare să deschidă cetatea cu lacăt a acestui adolescent. Reconstituirea unei experiențe umane este punctul forte al filmului Le jeune Ahmed, camera în permanentă mișcare reușind să coopteze disperarea care se instituie gradual în mintea adolescentului. Cadrele înguste favorizează experimentarea acestei situații la maximum și din partea spectatorului. Ideea de a crede în iertate și mântuire este cea pe care se sprijină la nivel ideatic pelicula și ne provoacă să reflectăm la cei care sunt diferiți. Un admirabil discurs despre alteritate, dureros și alarmant.
Le jeune Ahmed este de azi în cinematografele din România, distribuit de Independența Film.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: viennale.at)
