Filme Filme europene

On the Milky Road (2016) – Pe Calea Lactee

On the Milky Road (2016)
Regia: Emir Kusturica
Distribuția: Emir Kusturica, Monica Bellucci, Sloboda Micalovic, Predrag Manojlovic

On the Milky Way”, cel mai recent film al sârbului Emir Kusturica, este o poveste de dragoste în vreme de război -războiul bosniac mai exact-cu gloanțe șuierând pe lângă tâmple, dintre un el dezlânat, dar plin de șarm și unic în peisajul secerat de război, și o ea, tipul femeii fatale, pe jumătate străină, pe fugă din cauză că este prea frumoasă.

Kusturica însuși este în rolul principal, jucându-l pe soldatul Kosta, considerat de mulți nebun, însă cu o imagine tipică parcă desprinsă din folclor, a eroului care pare naiv și prost, dar care înțelege mai multe decât oricine, bazându-se pe orice semn, inclusiv pe visele pe care le are. Soldatul însă, are un trecut tragic despre care menționează alții în trecere. Nu-mi dau seama dacă Kusturica a jucat bine sau nu, dar fața lui schimonosită cel puțin, a adus pe ecran un personaj care parcă ar fi fost transpus dintr-o ilustrație. Kosta e simpatic, are privirea senină, dar în cutele feței și în orientarea în jos a colțurilor gurii se vede amărăciunea timpurilor de altă dată.

Kosta este însărcinat, în mod absurd, să iasă zilnic din zona de război pentru a lua lapte în canistre, pentru soldați. Acest drum este făcut călare pe măgar, cu o umbrelă, cu un șoim pe umăr și cu gloanțele trecând pe lângă el fără să-l atingă, o imagine comică și simpatică deopotrivă.

O casă cu un ceas austriac imens a cărui întreținere este periculoasă, după cum va fi dezvăluit la un moment dat, adăpostește trei femei: o bătrână care dă ordine, Milena (Sloboda Micalovic), fostă campioană la gimnastică, îndrăgostită de Kosta, și, după ceva timp, „Mireasa” și cea de care Kosta se va îndrăgosti, jucată de Monica Bellucci. Dar nu are sens să dezvolt mai mult povestea căci spoilerul e inamicul număr unu mai ales de când cu Game of Thrones.

Personajul Monicăi Belluci nu are nume, imaginea pe care Kusturică i-o creează fiind aceea de femeie perfectă, de prințesă specifică basmelor care gătește, curăță și cântă. Bellucci nu are multe replici, însă aura specifică personajelor sale este acolo, iar ea transmite ușor, prin mimica feței în special, sentimentele care se formează între Mireasă și Kosta.

Se ajunge în situația unei nunți duble, între Kosta și Milena, și între Mireasă și fratele Milenei, întors din război. În cazul celor doi frați, regizorul a păstrat tipologia faimoaselor lui personaje din Balcani, cu înfățișare ciudată, exhibiționiști și care dau naștere unor scene de un umor memorabil.

Un alt plan pe care filmul îl dezvoltă este și unul apropiat miticului. Kosta este apropiat de animale, tovarășul lui încă de la începutul filmului fiind un șoim căruia îi spune simplu „amice”. Acesta îl va însoți pe parcursul întregului film, observând, similar spectatorului, aventurile soldatului-fugar. Laitmotivul central devine într-un fel șarpele și nu orice șarpe, ci unul care bea lapte. Kusturica răstoarnă conotația negativă a acestuia, făcând din el un animal care salvează protagoniștii, sau cel puțin încearcă, într-o manieră violentă, sub formă de atac.

Îl salvează pe el o dată, iar mai apoi, când el și Mireasa sunt fugari, încearcă să o salveze și pe ea. Aceasta însă nu înțelege mesajul salvator mascat sub atacul șarpelui și lucrurile ies în defavoarea sa.

Una dintre cele mai frumoase scene, pur și simplu frumoase, este una din finalul fimlului, când un Kosta mai bărtân hrănește cu portocale un urs, dar nu oricum, ci sub forma unui sărut. Acesta își pune câte o felie în gură, iar animalul i le apucă, cu botul, direct dintre buze.

Cei care au pretenția de exactitate și de veridicitate din punctul de vedere al evenimentelor, trebuie să se debaraseze de aceasta când văd ”On the Milky Road”, accentul căzând pe fuga celor doi îndrăgostiți, al cărei final nu poate fi ușor intuit, precum și pe imagini. Kusturica realizează imagini de basm, feerice, cu elemente suprarealiste, cum ar fi cea a Monicăi Bellucci goală, cu spatele, întinzând mâinile către o rochie de mireasă ce plutește în aer, la capătul unui tunel.

Un element care completează perfect filmul este și muzica compusă de Stribor, fiul regizorului. Scenele din ”On the Milky Road” sunt adesea extrem de zgomotoase, iar intervențiile muzicale conferă tragism sau o anumită senzație de înălțare specifică sentimentului de dragoste.

Recomand filmul lui Kusturica pentru că, în ciuda tragismului de care dă dovadă- dar un tragism sănătos, debarasat de clișeele cu care ne-am obișnuit în poveștile de dragoste- e o bucurie pentru retină și o provocare pentru suflet (în special prin prisma personajului lui Kusturica) și uneori chiar și pentru urechi, aceasta din urmă fiind scuzabilă căci, când a sunat bine războiul? De asemenea, pentru amatorii de imagini ieșite din comun, filmul are gâște care zboară în căzi cu sânge sau oi care explodează. De ce? Rămâne să vedeți.

Nota: 9,5/10

Articole similare

Big Eyes (2014)

Mihaela

Păcatele vechi au umbre lungi: Wieza. Jasny dzien (2017)

Iulia Dromereschi

The Ghost Writer (2010)

Dan Romascanu

1 comment

Albert 15 septembrie 2017 at 14:46

Sper sa gasesc filmul si sa-l urmaresc cu prietena mea care adora aceste filme din acest gen !

Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult