Filme Filme europene

Dragoste în vremuri întunecate: Cloudy Sunday (2015)

Cloudy Sunday (2015) – Ouzeri Tsitsanis
Regia: Manousos Manousakis
Distribuția: Andreas Konstantinou, Haris Fragoulis, Hristina Heila-Fameli

‘Cloudy Sunday’, filmul din 2015 al regizorului grec Manousos Manousakis, face parte dintre acele filme document, care rămân în amintirea spectatorilor ca referințe pentru perioadele istorice în care are loc acțiunea, cu toate că sunt concepute ca filme de ficțiune. Pentru a realiza un asemenea film este nevoie de o documentare solidă și credibilă despre epoca respectiva, combinată cu o poveste și personaje care să genereze emoție și identificare pentru spectatorii contemporani și pentru cei din viitor. Este cazul acestui film care își plasează acțiunea în Salonicul anilor 1942-1943, perioadă în care orașul a fost martor al unuia dintre episoadele cele mai tragice ale Holocaustului, episod în care întreaga comunitate evreiască din oraș a fost deportată în lagărele morții. Majoritatea celor deportați au ajuns la Auschwitz și doar o mica parte au supraviețuit. Acest eveniment tragic care a pus capăt istoriei de 450 de ani a evreilor din Salonic este descrisă de co-scenaristul și regizorul Manousakis prin intermediul unei frumoase și tragice povești de dragoste.

Titlul filmului în limba greaca este ‘Ouzeri Tsitsanis’, adică ‘Cârciuma (în care se bea uzo) a lui Tsitsanis’. Vassillis Tsitsanis a fost un faimos compozitor și cantarez de buzuki, mai ales în stil rebetiko, și într-adevăr și-a petrecut perioada războiului la Salonic, unde a compus multe dintre cântecele sale celebre. Câteva dintre scenele cheie ale filmului se petrec în localul sau, acolo unde se întâlnesc, precum în cafeneaua lui Rick din ‘Casablanca’ ocupanții germani și luptătorii din rezistenta, muzicienii și îndrăgostiții.

Titsanis este totuși doar personajul secundar al filmului, eroii principali fiind o pereche de tineri îndrăgostiți. El, Yorgos (Haris Fragoulis), este grec creștin, tâmplar ziua și chelner noaptea în cârciuma lui Tsitsanis. Ea, Estrea (Hristina Heila-Fameli), este o tânără evreică. Cei doi se întâlnesc datorită activității clandestine de rezistență contra ocupanților germani și se îndrăgostesc. În vremuri normale, legătura lor ar fi fost doar o poveste de dragoste imposibilă gen Romeo și Julieta, cei doi ar fi avut de înfruntat doar prejudecaților familiilor și comunităților din care fac parte. În vremurile războiului și ocupației era vorba însă despre un risc mortal pentru amândoi, căci legăturile dintre evrei și creștini erau strict interzise. Povestea este relatată pe fundalul accenturarii persecuțiilor rasiale din partea ocupanților și a colaboratorilor lor. Spectatorii sunt martori ai boicoturilor, confiscărilor, umilințelor, muncii forțate, ghettoului, și în final a deportării în trenurile morții. Sfârșitul nu poate fi decât tragic.

Stilul filmării amintește filmele clasice ale genului cum ar fi ‘Lista lui Schindler’.  Regizorul Manousos Manousakis a pus accentul pe autenticitate – străzile, casele, restaurantul, muzica, limba folosită de eroi (greaca și iudeo-spaniola evreilor sefarzi) – sunt exact reconstituite și dau întregului film o atmosferă imersivă. Povestea de dragoste este o ficțiune, dar o ficțiune absolut credibila, o legătură care s-a întâmplat desigur de zeci, sute, mii de ori în Europa bântuită de război. Contribuie la autenticitate faptul că scenariul nu idealizează niciuna dintre comunitățile descrise în film. Atât comunitatea evreiasca cât și cea creștină au și eroii și trădătorii lor, majoritatea rezistă și se opun opresiunii dar există și colaboraționiști care pactizează cu ocupanții. Interpretările actoricești sunt intense și sincere, reușind să treacă peste unele clișee și schematisme ale dialogurilor. Există un sentiment de deja-vu la unele scene, dar cred că repetarea unor situații descrise poate în alte filme ale căror acțiune se petrece în alte țări în aceeași perioadă este justificată. ‘Cloudy Sunday’ țintește și cred că reușește să devină un film de sinteză a evenimentelor petrecute în acei ani în Grecia.  Valoarea acestei docu-drame este și documentară și emoțională, descriind paginile ultime și tragice ale unei comunități dispărute. Este un requiem și un avertisment spre ne-uitarea lecțiilor istoriei.

Nota: 7/10

(Sursă fotografii: IMDb.com, https://cosmosphilly.com/ouzeri-tsitsanis/)

Articole similare

Prin blogosfera cinefilă (24 – 30 iulie 2017)

Jovi Ene

Israeli PD Blue: Manayek (2020)

Dan Romascanu

Bloody Sunday (2002)

Codrut

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult