1001 filme pe care trebuie sa le vezi intr-o viata Filme Recomandat

Citizen Kane (1941)

Citizen Kane (1941) – Cetateanul Kane
Regia: Orson Welles
Distributia: Orson Welles, Joseph Cotten, Dorothy Comingore, Everett Sloane

Istoria mea cu Citizen Kane este destul de neobisnuita. Aveam filmul in casa inca de acum aproape 10 ani si cunosteam multe topuri de calitate in domeniul cinematografiei, care il dadeau drept cel mai bun film din istorie. Curios lucru, era vremea cand vedeam doar blockbustere, era timpul cand evitam pe cat posibil filmele vechi, astfel incat sa fiu la zi cu toate noile experiente din cinema, atat bune, dar mai ales mai putin bune. La un moment dat, m-am impiedicat de acest DVD si i-am dat drumul pentru aproximativ 10-15 minute. Nimic, chiar mi se parea greu de inteles. Aceasta experienta insa merita reluata, sa fii cinefil pasionat si sa treci pe langa Citizen Kane, fara sa il vezi, sa il cercetezi, sa ii intelegi logica si sa ii cunosti povestea.

Asa ca am mai facut o incercare, determinata, dupa multi ani, de exceptionala incursiune a lui Tudor Caranfil in lumea lui Orson Welles in ultimul sau volum apărut la Polirom din “Istoria cinematografiei in capodopere”. Cele 200 de pagini ale capitolului consacrat lui Citizen Kane este o pledoarie pentru vizionarea acestui film, este o poveste a realizarii acestuia si a vietii celui care l-a inspirat pe Welles, magnatul presei William Hearst. Numai si prin citirea acestei povesti si cinefilul imaginativ poate descoperi resurse nebanuite, dar temeinice pentru constructia unei intrigi pline  de substanta, de natura sa fie baza unui film nemuritor. Si chiar asa a si fost.

Pentru Orson Welles, filmul trebuia sa fie rampa de lansare, pentru cel care pana atunci fusese un redactor de radio si om de teatru (cu un oarecare succes, dar si cu destule controverse, mai ales in domeniul radiofonic). Numai ca subiectul nu a fost unul tuşant pentru oamenii din epoca, deoarece asemanarile cu viata lui Hearst erau prea evidente, un om prea puternic in acea perioada pentru a sta impasibil, chiar daca Welles a negat mult timp acest imprumut din realitate. Hearst a determinat oprirea filmarilor, retragerea fondurilor necesare finalizarii filmului, a ordonat o campanie de presa impotriva subiectului delicat al acestuia, orice cu scopul ca numele si renumele sale sa nu fie intinate.

In orice caz, Orson Welles a ales o maniera neobisnuita de a-si construi filmul, cel putin pentru acea perioada: inceputul te poate baga in ceata, fiind in fata unui pseudo-documentar, o emisiune de televiziune despre moartea si viata lui Charles Foster Kane, unul dintre cei mai controversati oameni ai timpului, un personaj care si-a pus amprenta pe Statele Unite ale Americii in prima jumatate a secolului XX. Iar modul unic al lui Welles continua: dupa jurnalul de “actualitati”, urmeaza o analiza a vietii acestui om, prea putin din perspectiva proprie, ci din analiza discutiilor unui ziarist cu cele mai apropiate fiinte ale lui Kane. Pe rand, citim din jurnalul lui Walter Parks Thatcher, cel care l-a “salvat” de la o copilarie saraca pentru a deveni un protejat al băncilor; il descoperim pe Bernstein, un vechi prieten al lui Kane, dar si pe Leland, cel mai bun prieten al acestuia, care l-a insotit pe tot parcursul carierei sale, ca un supus fidel; surprindem marirea si decaderea lui Susan Alexander, a doua sotie, fara talent, a lui Kane, pe care acesta dorea sa o faca o mare cantareata de opera. Fara mult succes insa.

Fara indoiala, nu putem nega faptul ca Citizen Kane este o capodopera, unul dintre marile filme ale istoriei cinematografiei, avand toate ingredientele necesare pentru a fi o delectare autentica pentru orice iubitor de cinema. Are o poveste grozava, despre un om nascut in saracie, care cu un mare noroc reuseste in viata, dar care nu se opreste aici, ci isi concentreaza toata forta in vederea reusitei proprii, pentru a cade treptat in derizoriu din cauza ambitiile personale denaturate. Laitmotivul poate fi usor considerat “Aduc banii fericirea?”, dar este mult mai mult decat atat. Să nu uităm montajul extraordinar, o adevărata inovaţie a acelei perioade.  „Întreaga elocvenţă a cinematografului este fabrica sa de montaj. Acolo devine regizorul cu adevărat artist!”, spunea Orson Welles. Si mai sunt atatea de spus, incat e mai bine sa vizionati filmul.

Alte impresii: Mircea Diaconu, Liternet, Scoala de cinema.

Nota: 10/10

Articole similare

Black Christmas (1974): Săptămâna Filme-cărți.ro de Crăciun

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefila (28 octombrie – 3 noiembrie 2013)

Jovi Ene

Cum să devii cel mai sănătos om din lume, cu A.J. Jacobs

Jovi Ene

4 comments

Laura Trisca (Meleaca) 20 aprilie 2012 at 14:40

Ma bucur ca ai scos putin praful de pe aceasta nestemata a cinematorafiei.

Reply
Jovi 1 mai 2012 at 11:30

Merita din cand in cand sa mai scuturam praful.
Poate ar trebui mai des, poate ar trebui sa ii invatam si pe cei mai tineri sa o faca…

Reply
Maria 21 aprilie 2012 at 15:20

e unul dintre filmele mele preferate. interpretare de nota 10, regia e de nota 10, de scenariu nici nu mai zic, e atat de original felul in care este tratat subiectul

Reply
Jovi 1 mai 2012 at 11:31

Iar daca citesti si povestea filmului, exceptionala, nici nu o sa mai ai cuvinte…

Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult