Carti Eseuri

Un nou gen literar: ”Corona – timpuri răvășite”, de Raul Anchel

”Corona – timpuri răvășite”, de Raul Anchel
Editura Letras, 2020

Pandemia care a lovit întreaga planetă va deveni probabil un reper care va împărți viețile multora dintre noi în două perioade distincte: ‘înainte’ și ‘după’. Ca și alte momente importante din istorie, Corona creează și un nou gen literar – literatura legată de molimă și de consecințele sale, de viața oamenilor în timpul pandemiei și a izolării, de confruntarea lor cu boala și cu consecințele sale. Prima carte din acest nou gen care mi-a căzut în mână este scrisă de Raul Anchel și a apărut la editura LETRAS (a cărei deviză este ‘Promovam autorii romani’) cu titlul ‘Corona – timpuri răvășite’.

Cine este Raul Anchel? Probabil că numele lui vă este complet necunoscut, așa cum îmi era și mie până recent. Este născut la Fălticeni ‘pe la mijlocul secolului trecut’. A studiat matematica la Iași și după câțiva ani de activitate în București a emigrat în Israel, unde a făcut carieră în IT, lucrând la câteva firme  de prestigiu și la câteva companii start-up, activitate profesională pe care o continuă până în ziua de azi. Scrisul a fost pentru el în toată această perioadă o pasiune ‘de sertar’. Corona i-a influențat și din acest punct de vedere viața. Raul Anchel a folosit lunile de secluziune pentru a scrie, finisa, edita și publica nu mai puțin de patru cărți: două la editura SAGA din Israel și două la editura LETRAS din Romania.

Nu pot să nu încep cu o observație editoriala. Citesc destul de multa literatura română și publicată în România. Am avut și ocazia să fiu expus proceselor editoriale ale unora dintre editurile românești. Ceea ce a realizat Raul Anchel cu această carte (și este vorba despre una din patru) este un record ca timp (patru luni!) pentru scriere, editare, tipărire, distribuire, dar ceea ce este și mai remarcabil este nivelul editorial impecabil al cărții. ‘Ochiul’ meu ‘limpede’ a sesizat destule probleme editoriale aproape la orice carte publicată în Romania, inclusiv de marile edituri. Aici numărul este 1 (una) – și nu legată de limba româna, ci de cea franceză, folosită la un moment dat în text. O carte frumoasă și excelent editată, și dacă suntem aici menționez și coperta, cu o ilustrație aparținând artistului plastic fălticenean Gabrel Baban, un frumos peisaj al urbei care a fost, a cărui lipsa aparentă de legătură cu textul are și ea rostul ei.

Cartea este o culegere de texte scrise în perioada izolării mai mult sau mai puțin ermetice petrecute intre lunile februarie și mai ale acestui an din cauza pandemiei cauzate de virusul COVID-19. Nu este vorba propriu-zis de un jurnal, desi o parte dintre texte seamănă cu pagini de însemnări aproape obiective legate de evenimentele zilelor care se scurg cu monotonie. Altele însă sunt relatări de vise, scrisori imaginare, poeme, amintiri din alte vremuri. Pe scurt, ceea ce am simțit și trăit mulți dintre noi în aceste luni, în aceste ‘timpuri răvășite’ de pandemia care ne-a schimbat ordinea și planurile, care ne-a impus reguli și restricții de felul cărora mulți dintre noi nu le-am trăit niciodată în cursul vieților noastre.

Textul intitulat ‘După’ face o comparație cu alte jaloane ale vieților celor din generația noastră, comparație care mi-a trecut și mie prin gânduri în aceste ultime luni:

‘În viața dinainte de cutremur …
Așa spuneam în anii ’80, încercând să-mi separ deciziile în două.
Decizii luate înainte de cutremurul din ’77. Deciziile unui om fără probleme, fară griji, care știe că viața e un dar de care trebuie doar să se bucure mereu.

Alta pacoste ce se abate des asupra omenirii sunt războaiele.
Din nefericire, în Israel am prins și din astea. Despre alea știi când încep, dar nu când, nici cum s-or termina.
Viața iți depinde de direcția în care tremură mâna dușmanului care ține arma sau de piatra ori zidul care lovește bomba sau, simplu, de o secundă de neatenție a ta.’ (pag. 50-51)

Sau comparația din ‘Pandemia. Altă zi …’ care ne întoarce oarecum istoric la proporții:

‘Întrebări grele trebuie evitate … Simplu evitate …
Prin anii ’40, oamenii se întrebau: oare există Dumnezeu? Vede el ce se întâmplă pe Pământ? De ce nu face ceva? De atunci, mulți oameni religioși au încercat să rezolve misterul … Pentru ei, ce se rugau pioși zilnic și respectau legile canonice, întrebările astea erau foarte grele … Erau fară răspuns …’ (pag. 102)

Sunt relatările lui Raul Anchel experiențe personale sau doar sintetizează și distilează ceea ce mulți dintre noi au simțit în aceste luni? Nu cred că are importanță, atâta vreme cât texte ca ‘Vise cenușii’, de pildă, reușesc să capteze într-un amestec de realism, umor și onirism atmosfera primelor săptămâni ale pandemiei, amestecul de știri și zvonuri, de opinii ‘experte’ care se bat cap în cap și de declarații demagogice, dezorientarea personală și instituționalizată:

‘Am ațipit, cred, la calculator. M-a trezit un zgomot. Mă duc la ușa de la intrare, de unde venea zgomotul. Doamne, nu mi-a venit să cred. Cineva, probabil ăia de la Magen David [nota recenzentului: aici – instituția echivalentă Crucii Roșii în Israel] mi-au făcut o gaură de 20 pe 20 centimetri în ușa de la intrare. O portiță mică închidea ermetic gaura. Dau să ies, să vorbesc cu cei care mi-au distrus ușa. Ușa era blocată. Nu mai puteam ieși din apartament. Gluma se îngroașă. Ăștia au inebunit – îmi zic …’ (pag. 17)

‘Când galbenii nu ajută la nimic’ glosează pe marginea culorii galbene, cu semnificația ei în istoria evreiască și în evenimentele actuale. ‘Între disperare și nepăsare’ prelucrează observațiile matematicianului despre statisticile cu care suntem bombardați de multe luni încoace.

‘… am deschis televizorul. Un grup de oameni inteligenți vorbeau, desigur, de COVID-19.
Mi-a reținut atenția un profesor doctor în medicină. Om în jur de 70 de ani, cu mare experiență de viață, probabil și în profesia dumnealui. Avea părul alb, tăiat de o cărare perfect aranjată. Avea ochelari și riduri adânci. Individul inspira încredere. Zâmbea și vorbea calm. “Am calculat – a spus el – că șansa ca eu să mor învins de COVID-19 este la fel ca șansa să căștig la loto. După cum mi se părea mie, tipul n-a jucat la loto în viața lui. Teza domniei sale părea o prostie …’ (pag. 27)

Balconul de pe care scriitorul izolat observa lumea din jur, orașul cu străzile pustii parcă părăsite de omenire, dar unde nu au ajuns încă extra-tereștrii devine treptat familiar cititorului. Când nu se uita la televizor și când nu visează, eroul nostru scrie scrisori mai-marilor lumii inclusiv președintelui Trump cerându-i (tocmai lui!) abrogarea pentru șase luni a capitalismului sau se ia de piept cu organizațiile internaționale, în special cu Organizația Mondiala a Sănătății și – desigur – cu Organizația Națiunilor Unite. Unul dintre aceste pasaje este prefațat de un avertisment care recomandă cititorilor să sară capitolul respectiv daca nu au chef cumva de politică sau sunt sătui de politica lor locala. Cititorii ar face poate bine să urmeze aceste sfaturi, pasajele să le zicem ‘politice’ sunt destul de banale și disonante fata de restul cărții. Încercarea de analiză ‘serioasă’ cu titlul ‘Corona times -2’ începe prin a se disocia de teoriile conspirative, pentru a servi apoi un contra-exemplu de preluare și interpretare deformată a unei știri care a făcut momentan senzație și care intre timp s-a dovedit a avea alte cauze. Este probabil prea devreme pentru o analiză completa a cauzelor pandemiei, adevărul va fi cunoscut mult mai târziu, și multe dintre presupunerile de acum riscă să fie contrazise de ceea ce vom ști în viitor. Personal am preferat abordarea din textul imediat următor, cel cu titlul ‘Corona times – 3’, o călătorie onirica în China devenită pentru o vreme un tărâm unde putem ajunge doar în vis.

Textul meu preferat din carte se numește ‘Oglinda’ – o metaforă a normalității și a memoriei. Lacul din amintirile copilăriei și tinereții, ilustrat în volum cu fotografia unui lac de munte care îmi pare cunoscut, devine un simbol al normalității pierdute și al fragilității acesteia. ‘Nostalgia combate pandemia’ ar putea fi un titlu alternativ. Coordonata temporală este și ea prezentă de multe ori sub o formă sau alta, încă din titlu, sau ca în scurta schiță ‘Pandemia. O zi’ în care împărtășim senzația relativizării timpului, dar și cea a sincronizării timpilor personali invadați de orologiile publice.

Revenirea treptată la o alta rutină, cea în care izolarea nu mai este considerată necesară, dar suntem obligați, cu prudență, să ne asumam coexistența pentru o vreme cu pandemia este și ea excelent redată în câteva texte. Primele plimbări prin oraș, natura căreia încercam să-i cunoaștem din nou formele și culorile și nu mai suntem siguri că sunt aceleași, revederea cu nepoții pe care nu-i putem îmbrățișa, cel mult putem juca cu ei o partidă de pase de fotbal cu distanțarea de rigoare. Ah, da – și măștile!

‘Mi-am zis să încerc să văd viața prin ochelarii pandemiei….
Când mă plimb, natura, bat-o vina, este mai puțin tentantă decât era. Culorile ei sunt mai șterse, mai pale, mai atenuate … Pasările par și ele mai adormite …
Nici cerul, deși continua să-mi zâmbească, nu mai are strălucirea lui obișnuită …
Trecătorii sunt cu mult mai închiși în ei, mai preocupați, mai grăbiți …
Nu mai există priviri drăgăstoase, ci doar măști amenințătoare …’  (pag. 140)

Păstrarea limbii române curate și impecabile nu este lucru ușor pentru un intelectual care trăiește de zeci de ani departe de România și care își duce viața profesionala (nelegată de literatură), socială, uneori și cea familială, în alte limbi. Stiu asta din proprie experiență. Raul Anchel face parte dintre aceia, puțini, care reușesc să se exprima frumos și clar, într-o limba româna ferită de barbarismele importate din jur dar și de cele adăugate limbii române în deceniile trecute de la momentul emigrării. Mai mult, el dovedește o capacitate de a construi fraze și o flexibilitate care îi permit să treacă fară efort de la proză la poezie, de la stilul epistolar la cel memorialistic. Raul Anchel scrie frumos în romănește. Întoarcerea la scris și curajul de a ieși în public cu cărți este o răsplată pentru el și un dar pentru cititorii lui.

Literatura Coronei va produce, sunt sigur, multe alte opere, cărți importante, poate cărți majore. ‘CORONA – timpuri răvășite’ face pionierat. O face în mod impresionant. Cartea este scrisa de un israelian, dar experiența sa este universală și va rezona pentru cititorii de pe alte meleaguri. Desigur, abordarea situației complexe în care ne găsim, noi personal și comunitățile noastre, țările în care trăim și planeta nu este simplă, deoarece evenimentele continua să se petreacă în direcții și cu consecințe încă necunoscute. Aș încheia însă cu încă un citat, care include o doză necesara de optimism învelit într-o metaforă:

‘… acum mii de ani, nimeni nu credea că Marea Roșie poate fi traversată pe jos … Cu cai și provizii … Se spune că au fost patru păreri despre cum se învinge virusul (egiptenii):
– unii au spus să luptăm;
– alții au spus să ne predăm;
– unii au spus să ne sinucidem;
– alții au spus să ne rugăm domnului.
Dar pe atunci exista un Moshe sau Misha, sau Moses sau Moise.
El a spus “să ieșim!” … Dumnezeu e cu noi …
Acesta este versetul săptămânii … vaisa! = să ieșim!’ (pag. 105)

——–

Cartea este distribuită în Romania de www.piatadecarte.net și poate fi comandată la numerele de telefon 021-3675228 sau 0787-708844 sau adresa email comenzi@piatadecarte.com.ro. În Israel puteți apela 050-5731848 sau scrie la raulanchel@yahoo.com.

Articole similare

Bărbați la război: Dunkirk (2017)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefila (22 – 28 aprilie 2013)

Jovi Ene

Tarantino fără Tarantino – Săptămâna Quentin Tarantino

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult