Carti Memorii jurnale

Invențiile mele (Autobiografia), de Nikola Tesla

„Invențiile mele (Autobiografia)”, de Nikola Tesla
Editura Herald, Colecția Autobiografie, București, 2021
Traducere din limba engleză, cuvânt-înainte și note de Anca Irina Ionescu

Numele lui Tesla este cunoscut de mulți, însă puțini sunt cei și cele care au avut curiozitatea de a descoperi mai multe despre viața și munca lui. Personal, am urmărit acum o vreme o serie televizată care opunea diverși oameni de știință și le discuta validitatea patentelor și invențiilor, încercând să dea răspunsuri la întrebarea „Cine a venit cu ideea?”. Chiar și fără să fi urmărit seria, însă, la o simplă căutare pe Google după „Tesla vs. Edison” puteți găsi zeci de articole și filmulețe care prezintă rivalitatea dintre cei doi. Mie, seria mi-a stârnit curiozitatea, însă nu într-atât în direcția competiției lor, cât a fiecăruia dintre ei, aparte. Nu cred în competiție, ci în cooperare, și am fost mai degrabă interesată să descopăr cum a evoluat fiecare și ce l-a determinat să ia calea științei și să-și pună invențiile în slujba umanității.

Structura cărții

Autobiografia lui Nikola Tesla este împărțită pe capitole organizate cronologic. Pornind de la „Primii mei ani”, ajungem la „Descoperirea bobinei și transformatorului Tesla”, și, în cele din urmă, la „Arta teleautomaticii”. Structura ajută mult lectura, pentru că nu doar că o facilitează, urmând un fir logic, ci o și sprijină cu informații cred eu necesare unei mai bune înțelegeri a contextului de învățare și dezvoltare a protagonistului.

Voi spune acum că partea tehnică a cărții nu mi-a stârnit un entuziasm debordant. Nu fiindcă n-ar fi bine tratată ¾ în fond, sunt cuvintele inventatorului însuși ¾ ci pentru că interesul meu este, mai degrabă, direcționat spre dezvoltarea personală, spre viața sa de familie și relațiile sale interumane, spre alegerile făcute mai mult sau mai puțin forțat, și, de ce nu, spre starea sa de sănătate. Aceasta din urmă mi s-a părut un factor adesea hotărâtor în evoluția lui Tesla, care a fost un om înclinat spre afecțiuni fizice de naturi diferite și, prin urmare, a depins de perioadele de „mai bine” (sau le-a ignorat pe cele de „mai rău”) spre a putea funcționa.

Trebuie să știți că structura nu îi aparține neapărat autorului, fiindcă mare parte din conținut a fost de fapt extras și prelucrat dintr-o serie de articole pe care el le-a scris pentru revista Electrical Experimenter, în 1919. Mai mult, cartea se bucură de un cuvânt-înainte al traducătoarei, care se întinde pe nu mai puțin de 67 de pagini și contextualizează excelent părțile scrise de fapt de Tesla, organizate în seria de articole și ulterior editate și reeditate, în mai multe rânduri. Zic „contextualizează” și nu doar „prefațează”, pentru că într-adevăr informațiile care se regăsesc în acest cuvânt-înainte sunt mai mult decât abundente și plasează excelent viața și creațiile inventatorului polimat. Bonus, avem și un tabel cronologic, care ne ajută să ancorăm și mai bine în timp și spațiu tot ce s-a întâmplat.

Descoperiri surprinzătoare

Spuneam mai devreme că nu partea tehnică a fost cea care mi-a ținut atenția trează pe durata lecturii, ci partea umană. Dincolo de poveștile despre familie și despre studii, însă, am găsit și câteva lucruri care m-au surprins.

Pe genialul Nikola Tesla au încercat să și-l revendice diverse popoare”, spune Anca Irina Ionescu în cuvânt-înainte ¾ și pe bună dreptate unii dintre revendicatori sunt sârbii. „(…) era profund dedicat Serbiei și sârbilor, așa cum se poate constata și dintr-o activitate a lui mai puțin cunoscută, aceea de propagator al literaturii sârbe”. Iată, această direcție s-a numărat printre cele care m-au surprins.

Împreună cu Robert Underwood Johnson, poet și literat american, Tesla a publicat o carte de poeme inspirate de folclorul sârbesc. El este cel care le-a cules și tradus în limba engleză, iar Johnson le-a transpus în versuri (Songs of Liberty and Other Poems).

La fel de interesant mi s-a părut și că, după moartea sa, posesiunile din camera de hotel au fost confiscate, la cererea FBI. Documentele au rămas multă vreme ascunse, până ce, în 1976, o parte dintre ele au fost recuperate din diverse lăzi lăsate de el drept chezășie la hotelurile unde avea datorii, prin licitație cu vânzare. Era vorba tocmai despre jurnalele inventatorului, care nu conțineau decât text și nu schițe sau diagrame, pentru că avea extraordinara capacitate de a-și imagina totul prin puterea minții și de a „vedea” mecanisme cât se poate de complexe. Documentele au fost desecretizate abia în 2016, și pot fi accesate și acum pe site-ul FBI.

Ars inventica și întâlnirea cu Edison

Într-un paragraf din cuvânt-înainte, Tesla este asemuit cu Lucian Blaga, prin prisma firii sale sensibile și a înclinației spre îmbolnăviri de lungă durată, dar și pentru gândirea sa aparte. Aici intervin textele scrise chiar de el, cele structurate în capitolele antemenționate, șase la număr. El explică foarte bine cum „vedea” lucrurile și cum le putea face să funcționeze mintal.

Mai mult, textele sale aduc adesea în atenția cititorului sau cititoarei și o ars inventica, dacă mi se permite licența poetică. „Strădania unui inventator este, în esență, salvatoare de vieți. Indiferent că exploatează forțe, perfecționează dispozitive sau asigură noi facilități, inventatorul contribuie la sporirea siguranței existenței noastre”, spune el într-un punct.

Ținând cont de prefața scurtă pe care am însăilat-o pentru recenzie, desigur că nu pot să trec peste „capitolul” Edison. Tesla mărturisește că a fost „uluit” când a ajuns să îl cunoască, după ce a ajuns în America (o țară față de care a nutrit sentimente amestecate, cel puțin la început). Și-a dorit să îl impresioneze și a reușit: „În câteva săptămâni câștigasem încrederea lui Edison”, spune el, și povestește o întâmplare cu niște generatoare de vapor, pe care le repară în timp record și astfel ajunge să i se încredințeze libertate deplină în efectuarea lucrărilor și dezvoltarea de noi concepte. (Între noi fie vorba, am rămas din acea parte de poveste cu programul lui de lucru: de la 10.30 până a doua zi dimineața la 5; trageți voi concluziile!).

Concluzii (preliminarii)

Este evident că nu doresc să vă povestesc cartea, și tocmai de aceea am spicuit doar câteva citate și referințe extrem de scurte și poate seci, spre a vă stârni curiozitatea. Convingerea mea este că, fie și nu atât de interesați de partea extrem de tehnică pe care o capătă pe alocuri, cititorii și cititoarele pot fi captivați de povestirea ușoară, în cuvinte simple, și de întâmplările pe care le narează autorul spre a explica atât convingeri, cât și o parte din felul său de-a fi.

Pe mine, lectura cărții m-a motivat. Mi-a oferit o confirmare a importanței muncii pe care o facem oricare dintre noi și a locului crucial în mecanismele vieții și lumii pe care-l ocupăm. M-a fascinat prin multele povești sincere despre viața sa personală și familială și mi l-a zugrăvit pe Tesla ca pe un om și mai întâi ca pe un inventator.

Descoperiți deci Invențiile mele, o carte care „merge ușor”, dar care te lasă mult pe gânduri și tratează în mod firesc multe direcții „grele”.

Puteți cumpăra cartea: Editura Herald/Libris.ro/Cartepedia.ro.

Articole similare

Lea, Povestea familiei mele, de Andrei Klein

Dan Romascanu

Concurs: Câştigă trei cărţi oferite de Editura Herald

Jovi Ene

Lansare de carte: G.I. Gurdjieff, Viziuni din lumea reala

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult