Carti Carti pentru copii Recomandat

Cărți pentru copii: Sâmbăta când vine Sambo, de Paul Maar

”Sâmbăta când vine Sambo”, de Paul Maar

Editura Humanitas Junior, București, 2017
Traducere de Alexandru Al. Șahighian

O carte recomandată de Academia Germană de Literatură pentru Copii și Tineret, seria Sambo (aici avem doar o carte din serie) este scrisă de germanul Paul Maar, care a primit numeroase premii, citate în prezentarea sa din acest volum, toate destinate autorilor de cărți pentru copii. Pe lângă talentul acestuia, care își imaginează o întreagă lume de evenimente concrete, dar și un limbaj specific și amuzant, un merit mare în deliciul acestei cărți este adusă și de traducerea inventivă a lui Alexandru Al. Șahighian, care a adaptat perfect complicațiile lingvistice specifice limbii germane, poeziile cântate sau recitate de Sambo, introducând în plus și avertizări specifice non-ficțiunii (”Orice posibilă asemănare…”) și un ”mic dicționar român-român alcătuit de traducător pentru plăcerea vorbelor, pentru lămurirea copiilor și aducerea aminte a părinților”.

Personajele principale ale acestei cărți sunt foarte diferite, dar aceasta este una dintre savorile ei: Gambrino Berebum este un bărbat timorat, sfios și speriat de tot ceea ce îl înconjoară. Șeful său îl sperie ; gazda sa, Madam Pătlăgică, îl sperie pentru că este interesată de orice i se întâmplă atunci când se află în camera sa închiriată, interzicând orice zgomot, uitându-se cruciș la orice vizitator, atentă la ce mânâncă, la ce oră se trezește, unde pleacă și când vine; Gambrino pare speriat de oricine se află în preajma sa, este acel personaj timid ce nu se va descurca niciodată în viață și va sfârși, de obicei, singur, fără sprijin.

Dar sprijinul apare, atunci când, după o serie de evenimente ciudate, având fiecare numele unei zile a săptămânii, apare un personaj ciudat, al cărui nume nu este cunoscut de nimeni:

”Era, mai întâi, capul: doi ochișori impertinenți și iuți, o gură mare de tot, așa de mare, că-ți venea să-i spui ”bot”, și-n loc de nas o trompă scurtă care se tot mișca. Fața turtită îi era acoperită de o mulțime de puncte mari albastre. Din claia de păr roșu ca focul, care i se ridica pe cap precum acele unui arici, se răscrăcărau urechile. Iar trupul pe care se proptea acest cap arăta uite-așa: din cauză că era foarte mare, mai înainte de toate îți sărea în ochi burdihanul verde și rotund, care aducea c-o tobă, gata-gata să plesnească. Brațele și mâinile erau ca ale unui copil, picioarele, în schimb, semănau cu niște picioare de broască mai mari. Pieptul și burta erau netede și verzi, iar spinarea, împăroșată cu păr din ăla roșu ca la urangutanii tinerei.” (pag. 20-21)

Ei bine, această mogâldeață cu aspect ciudat, pe nume Sambo, este cel care îl trezește la viață pe Gambrino, mai întâi (din nou) speriat că zgomotul făcut de acesta o va speria pe gazdă, dar și de ineditul situației de a avea un copilaș (de vreme ce este primul care i-a ghicit numele de Sambo, Gambrino devine automat tăticul lui și îl însoțește peste tot, inclusiv acasă). Astfel, în timpul săptămânii ce o petrec împreună, Gambrino și Sambo trec prin experiențe diferite, menite ca să îl transforme pe primul într-un personaj puternic, implicat, neînfricat. Ajută la asta nu numai înțelepciunea sa, dar și faptul că Sambo are puteri magice, capabile să aducă bunăstarea, încrederea, dar și catastrofa. El poate fi stăpânit doar dacă tăticul său începe proproziția cu ”îmi doresc”, nicidecum cu ”trebuie”, ”este frumos să” sau ”vreau să”.

În plus, Sambo este foarte amuzant, așa că îl vor iubi cu siguranță cei mai mici. El este autorul unor poezii cu rime trăznite, inventate în legătură cu fiecare eveniment, iar farsele pe care le face uneori celor antipatici pot fi surse de inspirație, la fel cum pofta sa de mâncare pentru orice, de la coșul de hârtii până la costumul de haine al ”tăticului”, este foarte haioasă. Ca o analogie, dată fiind neștiința sa de a se comporta în societate, pare un sălbatic din junglă venit pentru prima oară în oraș (ați văzut cumva ”Tarzan în New York”?). Dar îi reușește, e altfel, e o ciudățenie neașteptat de amuzantă și de eficientă.

Pentru mine, ”Sâmbăta când vine Sambo” a fost un adevărat deliciu, o carte simplă și inocentă despre puterea de a te transforma atunci când în preajmă ai prieteni și apropiați care să te ajute să evoluezi. Aș putea spune că, dacă oferă delicii și adulților sau adolescenților, cartea este perfectă pentru copiii de până în 12 ani, fiind vorba de o istorioară alertă și hazlie, antrenantă și cu un mesaj ce vine firesc și se dezvăluie treptat. Sambo este oricum o figură demnă de a fi reținută de către oricine.

Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Junior/Libris.ro/Elefant.ro.

Articole similare

FILIT 2017 Ziua 2: Între foști și viitori câștigători ai Nobelului pentru Literatură

Jovi Ene

Ascensiunea și căderea (parțială a) comunismului: O istorie mondială a comunismului. Călăii, de Thierry Wolton

Iulia Dromereschi

Prin blogosfera literară (7 – 13 noiembrie 2016)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult