Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (27 aprilie – 3 mai 2015)

timpul noul numar inmedio si elefantȘtirile săptămânii: A apărut revista Timpul pe luna aprilie 2015; Pe 10 mai are loc vernisajul expoziţiei colective de sculptură şi instalaţie, Faţetele Hiperconectivităţii; „Jocul RIPPER”, un nou roman de Isabel Allende la Humanitas Fiction; „Celebritati cu origini in Romania” de Mihai Rogai, la Editura Vremea; Bestsellerul Musai List, la al saptelea tiraj, la Editura Publica.

A sosit TIMPUL! Vă recomandăm noul număr al revistei de cultură contemporană TIMPUL, nr. 193, din aprilie 2015

Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul lunii aprilie 2015. Nr. 193 al revistei va fi disponibil în toată țara prin rețeaua de distribuție de presă Inmedio, rețelele de librării Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași), rețeaua de distribuție Monitorul de Botoșani și în format digital pe elefant.ro. On line, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente.

În editorialul din acest număr, Daniel Șandru scrie despre „Timpul filmului românesc”. În paginile de actualitate, coordonate de Andrei Giurgia, aflați detalii despre Festivalul Serile Filmului Românesc TIMPUL, un eveniment dedicat cinefililor, care va avea loc în perioada 6-10 mai 2015, la Iași.

Paginile Polis, coordonate de Sorin Bocancea, conțin dezbaterea unui subiect actual: telejustiția. Opiniile sunt semnate de Mălin Boț, Florin Chiriac, Cristi Dănileț, Lucian Dîrdală și Dan Pavel. Geoge Bondor coordonează paginile de filosofie care au ca temă generală de discuție conceptele interculturale în filosofie românească. Articolele sunt semnate de Constantin Aslam, Viorel Cernica, Cornel-Florin Moraru și Oana Camelia Șerban.

În secțiunea Literatură, puteți citi poeme de Cristina-Monica Moldoveanu, Vlad A. Gheorghiu și Emil Brumaru, dar și o traducere a unei poezii de Alfred Jarry, realizată de Șerban Foarță.

Paginile 12-13 sunt rezervate unui interviu realizat de Marius Pârciu cu Florin Coșuleț, actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu.

Cronicile de la pagina 16 sunt adresate atât iubitorilor de teatru, cât și cinefililor. Angelo Mitchievici semnează cronica filmului „Aferim”, iar Dana Țabrea scrie despre piesa „Lumi posibile”, de John Mighton, pusă în scenă de regizorul Theodor Cristian Popescu la Iași, Teatrul Fix.

În secțiunea Exclusiv, citiți o poveste cu Tom Banwell, pălării, păpuși și Steampunk, semnată Adina Scutelnicu.

În Agora, Radu Vancu vorbește despre moravurile literare autohtone și despre copilăriile domnului Răzvan Voncu.

Numărul 193 al revistei TIMPUL conține și alte articole semnate, printre alții, de: Claudiu Komartin, Alexandru Vakulovski, Emanuel Copilaș, Maria Bilașevschi, Daniel Cristea-Enache, Roxana Patraș, Bogdan Călinescu, Mioara Anton, Theodora Manea, Dan Pavel, Cătălin Mihuleac, Dragoș Dascălu sau Mircea Gheorghe.

Foto: Radu SpiridonPe 10 mai are loc vernisajul expoziţiei colective de sculptură şi instalaţie, Faţetele Hiperconectivităţii

Duminică, 10 mai 2015, ora 16, va avea loc la Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti” Mogoşoaia vernisajul expoziţiei colective de sculptură şi instalaţie, Faţetele Hiperconectivităţii / The Facets of Hyperconnectivity. Este vorba despre al treilea pas al unui complex program curatorial iniţiat în 2012 de către Asociaţia Many Colors. Manifestarea de anul acesta presupune, asemenea celor anterioare, Human Evolution / Involution, respectiv Temporal Perceptions, dincolo de expoziţia tematică propriu-zisă, o serie de evenimente conexe: performance-uri, happening-uri, workshopuri, sesiuni de audiţii (de muzică experimentală şi contemporană) şi dans interactiv, reperele orare ale acestora regăsindu-se pe o sumă de platforme online.

Artiştii participanţi la proiectul din 2015, Faţetele Hiperconectivităţii / The Facets of Hyperconnectivity, sunt Adrian Moise, Anamaria Pravicenco, Arcadie Rusu, Cătălin Oancea, Darie Dup, Dragoş Neagoe, Flavia Lupu, Frantz Galo (Franţa), Gabriel Brojboiu, Georgiana Cozma, Ileana Oancea, Ioana Marchidan, Irinel Moldoveanu, Octav Avramescu, Radu Dragomirescu, Simona Antoniu și Vlad Basarab. Manager de proiect este Simona Antoniu, iar Asistent Manager, Irinel Moldoveanu.

Noul proiect expoziţional Many Colors, găzduit în Lapidariu, Gheţărie şi într-o sumă de spaţii exterioare ale Palatului în perioada 10 – 31 Mai, va fi prezentată în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Muzeul de Artă Vasile Grigore (Strada Maria Rosetti 23, București) marţi, 28 aprilie 2015. Cu această ocazie, cei prezenţi vor afla nu doar cine sunt artiştii participanţi, majoritatea fiind bine cunoscuţi pe scena artelor vizuale din România, ci şi ceea ce au lucrat în relaţie cu tema lansată.

Într-o lume în care calculatorul şi telefonul mobil, cu toate gadgeturile pe care le presup un aceste obiecte indispensabile omului modern, faptul de a fi conectat, de a fi online a devenit o miză în sine, dincolo de tot ceea ce pot aduce legăturile informaţionale cu lumea, ridicate la rang de privilegii ontologice. Altfel spus, calea s-a transformat în scop, cu toate consecinţele de rigoare în plan (sub)cultural.

Tema expoziţiei propuse de Asociaţia Many Colors vizează comunicarea verbală autentică, desfăşurată ȋn spaţiul offline, oralitatea, sondarea psihologică, empatia, intuiția, lumea interioară, cea construită pe repere non-virtuale.

Oralitatea Internetului tinde a se substitui culturii tiparului, intervenind în mecanismele de gândire ale omului contemporan, altfel spus determinând un anumit tip de spontaneitate, dar şi de rapiditate echivalentă adeseori cu superficialitatea, ori de comprimare și generalizare a mesajului transmis. Acest enunţ poate fi interpretat în cheie pozitivă ori peiorativă, după cum doreşte fiecare cititor, rolul artei nefiind unul moralizator. Importantă este, în acest caz, dimensiunea interogativă, dincolo de cele estetice şi conceptuale.

Configuraţia participanţilor la proiectele Many Colors se alcătuieşte pe baza unui algoritm intern, fiind invitaţi artişti a căror activitate este consonantă cu intenţiile organizatorilor. În măsura în care aceştia onorează invitaţiile, problema numitorului comun este din start rezolvată, în condiţiile în care protagoniştii sunt, de fiecare dată, extrem de diferiţi ca experienţe, tehnici şi concepţii. Mai departe, doar libertatea de creaţie, alegerile şi inspiraţia sunt cele care determină coordonatele expoziţiilor. Faţetele Hiperconectivităţii presupune abordarea temei atât prin mijloace, să le spunem clasice, cât şi experimentale sau intermediale.

Proiectul “Faţetele Hiperconectivităţii” este o iniţiativă finanțată prin Granturile SEE 2009-2014, Programul PA17/RO13 – Promovarea diversităţii ȋn cultură și artă ȋn cadrul patrimoniului cultural european (www.fonduri-diversitate.ro) în România. Grantul este oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României.

Jocul RIPPER„Jocul RIPPER”, un nou roman de Isabel Allende la Humanitas Fiction

Jocul RIPPER, un nou roman de Isabel Allende la Humanitas Fiction, o carte în care scriitoarea chiliană se depărtează de stilul literar care a consacrat-o, cel al realismului magic și al ficțiunii istorice, și abordează o tematică nouă.

„Cartea asta s-a născut pe 8 ianuarie 2012 pentru că agenta mea, Carmen Balcells, ne-a sugerat lui Willie Gordon, soţul meu, şi mie să scriem un roman poliţist la patru mâini. Am încercat, dar după douăzeci şi patru de ore a fost clar că proiectul avea să se termine cu un divorţ, drept care el s-a apucat de cel de-al şaselea roman poliţist, iar eu m-am închis să scriu singură, ca de obicei. “ (Isabel Allende)
Jocul Ripper este un amestec straniu: o sărbătoare literară plină de elemente din Agatha Christie, James Patterson şi Tom Clancy, o combinaţie între o poveste poliţistă şi o saga romantică.“ (The Guardian)
„Jucătorii de Ripper erau un grup select de freaks răspândiţi prin toată lumea, care comunicau prin Internet pentru a-l prinde şi anihila pe misteriosul Jack Spintecătorul, depăşind obstacole şi învingând duşmanii apăruţi pe parcurs. În calitate de maestră de joc, Amanda plănuia fiecare aventură în funcţie de abilităţile şi limitele personajelor pe care jucătorii şi le creau drept alter ego.

Un băiat din Noua Zeelandă, rămas paraplegic ca urmare a unui accident şi ţintuit într-un scaun cu rotile, dar cu mintea liberă pentru a rătăci prin lumi fantastice şi a se transporta atât în trecut, cât şi în viitor, adoptase rolul Esmeraldei, o ţigancă vicleană şi curioasă. Un adolescent din New York, solitar şi timid, care locuia cu mama şi de doi ani nu ieşise din camera sa decât ca să meargă la baie, era sir Edmond Pad dington, colonel englez la pensie, machist şi infatuat, expertul în arme şi strategii militare. La Montréal era o fată de nouăsprezece ani, care-şi petrecuse scurta viaţă mai mult prin clinici specializate în dereglări alimentare şi-şi inventase personajul Abatha, un medium în stare să citească gândurile, să inducă amintiri şi să comunice cu fantomele. Un orfan afro-american de treisprezece ani, cu un IQ de 156, bursier al unei academii pentru copii supradotaţi din Reno, alesese să fie Sherlock Holmes, căci făcea deducţii şi trăgea concluzii fără pic de efort.
Amanda nu avea un personaj anume. Rolul ei era să conducă jocul şi să vegheze la respectarea normelor, însă în afacerea asta cu baia de sânge şi-a permis oarece schimbări. De exemplu, a mutat acţiunea, tradiţional plasată în Londra anului 1888, la San Francisco în 2012. Şi, încălcând regulamentul, şi-a atribuit un ajutor, un mercenar, un poliţai numit Kabel, un cocoşat nu foarte mintos, dar ascultător şi loial, însărcinat să-i execute ordinele, oricât de trăsnite ar fi fost. […]În dimineaţa zilei de 13 octombrie 2011, la ora opt şi un sfert, elevii clasei a patra ai şcolii publice Golden Hills din San Francisco au intrat în sala…”

Jocul Ripper e un excelent roman poliţist, iar Allende rămâne aceeaşi remarcabilă povestitoare. Proza ei e sclipitoare şi plină de graţie, căci autoarea are capacitatea de­ a scrie deopotrivă un roman de acţiune, dar şi de dragoste. Cartea te subjugă, se joacă cu mintea ta,  te amuză.“ (Minneapolis Star Tribute)

Scrisoare-A4_Jocul-RIPPERJocul RIPPER
un nou roman de Isabel Allende
traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu
eveniment, miercuri, 13 mai, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu

celebritati„Celebritati cu origini in Romania” de Mihai Rogai, la Editura Vremea

Editura Vremea are placerea de a va anunta aparitia volumului unui emigrant roman care isi iubeste tara si care ne prezinta zeci de celebritati de talie mondiala cu origini in Romania.

Lui Mihai Rogai nu-i este rusine ca este roman. De aceea, intre Mihai Rogai si alti romani din strainatate care incearca sa-si uite limba, se autoizoleaza si isi boteaza copii cu nume de import, este o distanta ca de la zenit la nadir.

Cartea de fata nu este una a unui „specialist”. A unui scriitor care traieste de pe urma condeiului. Cu toate acestea este remarcabila. Cu ravna si acribie, Mihai Rogai a rascolit bibliotecile europene, iar acum ne supune atentiei zeci de celebritati mondiale care au ascendenta romaneasca. Va las placerea sa le descoperiti singuri, dar merita precizat ca Mihai Rogai a fost primul care a scris despre originea (si) romana a Maicii Tereaza, a Winonei Ryder, sau a actorului Adrian Zmed, a celebrului muzician si interpret Art Garfunkel, il readuce in atentia opiniei publice pe Edouard de Max, unul dintre cei patru actori romani societari ai Comediei Franceze (alaturi de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan – nascuta Elisabeta Saineanu –, si Maria Ventura) sau pe violonistul, compozitorul si dirijorul de muzica de film Carli Elinor, care a compus si compilat muzica la varianta originala a filmului lui Charles Chaplin „Goana dupa aur”. Tot Mihai Rogai i-a „redescoperit” pe Petre Cristea, castigator al Raliului Monte-Carlo si pe Henri Negresco, cel care a construit celebrul hotel Negresco de pe Riviera Franceza.

De fapt, cartea lui Mihai Rogai este o pledoarie pro-Romania. Demonstreaza ca nu suntem acei tigani sau „Talharii Romei”, ci, prin reprezentantii sai de frunte, Romania poate sta mandra alaturi de celelalte mari puteri culturale ale lumii. Ca nu suntem cu nimic mai prejos decat ceilalti europeni, dar ca „nu stim sa ne vindem marfa”.

Evident ca o astfel de carte poate si trebuie sa stea, cu mandrie, la loc de cinste in biblioteca oricarui roman, mai ales daca este un pribeag, pentru a-i incalzi sufletul. Cred insa ca un astfel de volum ar trebui publicat in limbi de circulatie mondiala, chiar de catre Ministerul de Externe. Nu putem sa schimbam imaginea Romaniei doar cu tigani virtuosi sau fotbalisti, ci prin asumarea acestor celebritati carora, ca si lui Mihai Rogai, nu le-a fost rusine ca-s romani.

O carte fascinanta, scrisa cu inima si cu certa valoare academica.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/celebritati-cu-origini-in-romania

Bestsellerul Musai List, la al saptelea tiraj, la Editura Publica

Cu șase tiraje vândute integral în doi ani, cartea lui Octavian Pantiș, Musai List, ajunge la al șaptelea tiraj într-un format nou. Ediția broșată este acum disponibilă la un preț nou.

Octavian Pantiş, unul dintre cei mai apreciaţi traineri din România şi specialist cu o experienţă de peste 15 ani în Time Management, ne pune pe gânduri cu privire la modul în care ne administrăm atât timpul de la birou, cât şi cel pe care-l petrecem alături de cei dragi sau angrenaţi în activităţi care ne fac plăcere. Mai mult decât atât, el ne oferă instrumente şi sfaturi practice pentru a deveni mai eficienţi şi mai productivi la locul de muncă, precum şi sugestii pentru a petrece timp de calitate pe plan personal.

Scrisă într-un stil alert şi extrem de concis, Musai List este cartea care ne va învăţa pe fiecare dintre noi cum să obţinem mai mult din cea mai importantă resursă pe care o avem la dispoziţie – timpul, cum să muncim mai inteligent şi mai cu folos şi, nu în ultimul rând, cum să trăim o viaţă relaxată şi plină de bucurii.

Musai-list-soft-newsOctavian Pantiş susţine cursuri de Time Management încă din anul 1997, pentru specialişti, manageri, antreprenori, studenţi şi persoane publice. Este Managing Director al firmei TMI Training & Consulting, pe care o conduce din 1999. Octavian Pantiş a câştigat premiile „Trainer of the Year” în 2010 şi „Best Speaker” la Conferinţa Training 2007. Este membru al Professional Speakers Association for Europe.

Puteți comanda Musai List de Octavian Pantiş cu o reducere de 5%, la prețul de 37,05 lei, aici.

Articole similare

Proiecția filmului „Dacia, dragostea mea”

Delia Marc

„Cărți deschise pentru minți deschise”, a XI-a ediție a campaniei naţionale „Te așteptăm în librărie!” 2019

Jovi Ene

Concurs: Câștigă una dintre cele cinci cărți ”Asasinul din Tokyo. Ţintele”, de Barry Eisler! – ÎNCHEIAT!

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult