Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (18 – 24 iunie 2018)

Știrile săptămânii: Moartea unui comis-voiajor – premieră – Sala Mare – Claudiu Goga, la Teatrul Național din Iași; Noutate Editura Herald: Noaptea intunecata, de Sf. Ioan Al Crucii; O noua editie: Eroul cu o mie de chipuri de Joseph Campbell; Antoine Laurain la București: lansarea romanului ‘Pălăria Președintelui’ și sesiune de autografe – marți, 26 iunie, ora 19; ‘Vă vedem!’ de Ramona Ursu, dezbatere și lansare de carte – miercuri, 27 iunie, ora 19; Întîlnire cu Ohara Donovetsky la București – Lansarea romanului Casting pentru ursitoare; Insula Ada Kaleh prinde viață la o jumătate de secol de la scufundare; Mai 68, revoluţia imposibilă? – În intimitatea activismului, cu filosoful şi realizatorul de documentare Isy Morgensztern.

Moartea unui comis-voiajor – premieră – Sala Mare – Claudiu Goga

Una dintre cele mai cunoscute piese din dramaturgia universală, distinsă cu Premiul Pulitzer, Premiul Tony și New York Drama Critics’ Circle Award, pe scena Sălii Mari a Naționalului ieșean

„Moartea unui comis-voiajor” de Arthur Miller, ultima premieră a stagiunii Teatrului Național Iași, se joacă pe 26 iunie, de la 19:00, la Sala Mare.

Claudiu Goga, regizorul spectacolului, îi are alături pe scenografa Lia Dogaru, Lucian Matei la video design și pe actorii: Adi Carauleanu, Doina Deleanu, Cosmin Maxim, Ionuț Cornilă, Constantin Pușcașu, Horia Veriveș, Dumitru Năstrușnicu, Petronela Grigorescu, Andreea Boboc, Doru Aftanasiu, Livia Iorga, Irina Răduțu Codreanu, Brândușa Aciobăniței.

„Moartea unui comis-voiajor” este cel de-al șaptelea spectacol pe care Claudiu Goga îl montează la Naționalul ieșean.  Regizorul revine la Arthur Miller la scurt timp după ce a montat, pe aceeași scenă, în 2016, „Un dușman al poporului”, adaptare a dramaturgului după Henrik Ibsen.

Claudiu Goga: „Am ales acest text  pentru că oferă o partitură extraordinară pentru actori şi spune o poveste foarte actuală pentru ceea ce se întâmplă în România, dar şi în lume în acest moment.”

Actorul Adi Carauleanu, societar al Teatrului Național ieșean, joacă rolul principal. Willy Loman, protagonistul piesei, este un comis-voiajor care, după o viață de căutare  a visului american, este concediat. Din acest punct, viața sa e dată peste cap: pierde respectul celor din jur, încrederea familiei, propria viață, în final.

Willy Loman a venit la mine pe ascuns, furișându-se, urmărindu-mă ciudat, analizându-mă și punându-și întrebări. Știa el ce știa. Omul Adi Carauleanu nu are nimic în comun cu acest personaj, exceptând iubirea totală, necondiționată pentru oameni. Înțelegând asta, s-a îndreptat spre actorul Adi Carauleanu. Să vedem ce a ieșit!” (Adi Carauleanu)

 Biletele se pot achiziționa de la Agenția Teatrală (rezervări la tel. 0232 255999) și de pe eventim.ro.


Noutate editoriala: Noaptea intunecata de Sf. Ioan Al Crucii

Sfantul Ioan al Crucii (1542-1591), marele mistic carmelitan, ne descrie in lucrarea de fata – un text clasic al spiritualitatii crestine si universale – parcursul, plin de incercari, al sufletului insetat de Iubire, intre imperfectiunea celui incatusat de patimile lumii si starea glorioasa a uniunii cu Dumnezeu.

Daca suntem deposedati de aceasta lume sau daca suntem constransi sa renuntam la ea, avem realmente senzatia de parca ar fugi pamantul de sub picioarele noastre si ca, in jurul nostru, s-ar lasa noaptea, de parca ne-am scufunda noi insine si am pieri. Dar lucrurile nu stau asa. In realitate, am fost asezati pe o cale sigura, ce-i drept, pe o cale intunecoasa, invelita in noapte: este calea credintei.

Pentru a se elibera din incatusarea in care il tine propria sa natura senzuala, sufletul trebuie sa se lupte din rasputeri, dar Dumnezeu trebuie sa-i vina in ajutor, activ, eficace, chiar anticipat: lucrarea lui Dumnezeu impulsioneaza actiunea sufletului si o desavarseste.

Sufletul care intoneaza aceasta cantare a strabatut Noaptea, a ajuns la tinta, a atins stadiul de unire cu divinul Iubit. Acesta este motivul pentru care poemul este un imn de proslavire a acelei Nopti, care a devenit calea catre o fericire incantatoare.

In momentul in care sufletul il gaseste pe Dumnezeu, Noaptea in care se afla este invadata de revarsatul zorilor ce anunta ziua cea noua a eternitatii.  Edith Stein – Stiinta Crucii (Ed. Carmelitana, 2012)

Sfantul Ioan al Crucii este un mare mistic spaniol, membru al Ordinului Carmelitanilor Desculti, Doctor al Bisericii Catolice, una dintre personalitatile de cea mai mare anvergura spirituala pe care l-a dat crestinismul.

Se naste in 1542 in satul Fontiveros, langa Avila, nume care ne duce, neintamplator, cu gandul la o alta mare mistica spaniola – Teresa d’Avila – reformatoare a Ordinului Carmelitan, reforma pe care Sfantul o urmeaza, in ciuda incercarilor majore pe care aceasta optiune le aduce in viata sa.


O noua editie: Eroul cu o mie de chipuri de Joseph Campbell

Traducerea in premiera in Romania a uneia dintre cartile esentiale ale lui Joseph Campbell este, fara doar si poate, un eveniment deosebit de important ce nu trebuie trecut cu vederea de catre cei care inca mai iubesc povestile. Eroul cu o mie de chipuri este o carte care a influentat generatii intregi, fie ca vorbim de scriitori, cineasti, muzicieni sau pur si simplu oameni aflati in cautarea unor raspunsuri importante legate de propria lor dezvoltare. Mari artisti ai secolului XX, precum Bob Dylan, George Lucas, Stanley Kubrick, Jim Morrisson etc. au afirmat fara ezitare ca studiul lui Joseph Campbell i-a influentat decisiv in realizarea operelor lor. Mihai Manescu

In cele trei decenii de cand am descoperit Eroul cu o mie de chipuri, aceasta carte a continuat sa ma fascineze si sa ma inspire. Joseph Campbell scruteaza prin secole si ne arata ca suntem cu totii conectati la nevoia fundamentala de a asculta povesti si de a ne intelege pe noi insine. Privita ca o carte, este minunat sa o citesti; vazuta ca iluminare in privinta conditiei umane, este o revelatie. George Lucas, realizatorul filmului Razboiul stelelor

Cuvintele lui Campbell au o greutate extraordinara, nu doar printre savanti, dar si printre numeroasele persoane care gasesc cercetarea cailor mitologice intreprinsa de el relevanta pentru viata lor de azi. […] Cartea pentru care el este faimos, Eroul cu o mie de chipuri, este o stralucita examinare, prin intermediul vechilor mituri ale eroului, a luptei eterne a omului pentru identitate. Time

Nu m-am intors niciodata mai des la o carte, de cand am absolvit facultatea, decat la aceasta si de fiecare data descopar noi intelesuri ale calatoriei umane. Fiecare generatie va gasi in Eroul o intelepciune care trece peste veacuri. Bill Moyers, realizatorul emisiunii TV, NOW with Bill Moyers

Joseph John Campbell (1904-1987) a fost un cercetator al miturilor si religiilor, scriitor si orator american, cel mai bine cunoscut pentru lucrarile sale in domeniile mitologiei si religiei comparate. Opera sa este vasta, acoperind multe domenii ale experienței umane. Campbell considera ca toate miturile si povestirile epice sunt legate intre ele in imaginarul uman si sunt manifestarile culturale ale unei nevoi universale de a explica realitatile sociale, cosmologice si spirituale. Opera sa principala, Eroul cu o mie de chipuri, aparuta in 1949 si primita imediat cu entuziasm, a fost recunoscuta, odata cu trecerea timpului, ca o opera clasica. Filozofia sa este sintetizata in indemnul: „Urmati-va fericirea”.


Antoine Laurain la București: lansarea romanului ‘Pălăria Președintelui’ și sesiune de autografe – marți, 26 iunie, ora 19

Editura Humanitas Fiction și Institutul Francez din București vă invită marți, 26 iunie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu scriitorul francez Antoine Laurain, prilejuită de lansarea romanului Pălăria Președintelui, câștigător al Premiilor Landerneau Découvertes și Relay des Voyageurs, apărut în limba română în traducerea lui Doru Mareș.
 
La lansare vor participa, alături de Antoine Laurain, Marius Constantinescu și Mihaela Dedeoglu, jurnaliști culturali, și Adina Dinitoiu, critic literar. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe.
 
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
 
 
Pălăria Președintelui (Le Chapeau de Mitterrand) a fost ecranizat în 2014 în regia lui Robin Davis. Tradus în peste 15 limbi, în Marea Britanie romanul a intrat în Kindle Top 5 și a devenit Waterstone Book Club Choice în 2013; în SUA, tot în 2013, a fost selectat pentru ABA’s Indies Introduce Debut Authors, iar în Germania s-a aflat pentru mai multe săptămâni în 2016 printre primele zece titluri din topul publicației Der Spiegel.
 
În romanul său inteligent și plin de umor, Antoine Laurain îi oferă rolul principal unei pălării. Dar nu o pălărie ca oricare alta, ci una învestită cu puteri excepționale, asemenea primului ei proprietar – președintele Franței, François Mitterrand. În periplul ei de la un posesor la altul, pălăria – tichie fermecată dintr-un basm al zilelor noastre – le va schimba radical viața celor care o poartă. Suntem în noiembrie 1986. Daniel Mercier, un contabil de rând, se hotărăște să ia cina într-un restaurant parizian elegant, unde va constata cu uimire că la masa de alături se așază chiar preşedintele Republicii Franceze, François Mitterrand. Președintele își uită pălăria, iar Daniel și-o însușește în semn de amintire a unei seri perfecte. Asemenea unui talisman, pălăria îi poartă noroc și-i schimbă destinul. Uitată în plasa de bagaje a unui tren, ajunge în mâinile lui Fanny Marquant, căreia îi insuflă curajul de a-și părăsi iubitul. Însă călătoria pălăriei este departe de a se termina aici…
„Un roman seducător. […] Antoine Laurain călătorește prin anii ’80 pe urmele acestei pălării capabile să schimbe destine, insuflându-le celor ce și-o pun pe cap o putere și o libertate la care nu îndrăzneau să viseze.“ (La Semaine)
 
„Umorul satiric plin de finețe al lui Laurain amintește de filmele clasice ale lui Jacques Tati – și nu, nu trebuie să fii un cunoscător al politicii franceze pentru a te bucura de acest roman încântător.“ (Library Journal)
 
Antoine Laurain este scriitor, jurnalist, scenarist și colecționar de antichități. S-a născut la Paris, la începutul anilor ’70. După ce a studiat cinematografia, și-a început cariera regizând scurtmetraje și scriind scenarii. Primul său roman, Ailleurs si j’y suis, apărut în 2007, a obținut Premiul Drouot. Au urmat romanele Fume et tue (2008) și Carrefour des nostalgies (2009), care a primit Premiul Livres en Vignes. Colaborează la mai multe publicații, printre care revista de lux Palace-Costes și lunarul satiric L’Écho des savanesPălăria Președintelui (Le Chapeau de Mitterrand; Humanitas Fiction, 2018) a apărut în 2012 și a obținut premiile Landerneau Découvertes și Relay des Voyageurs. A fost tradus în peste 15 limbi și s-a bucurat de un mare succes. A fost ecranizat pentru televiziune în 2014 de Robin Davis, cu Frédéric Diefențal, Laurent Claret, Frédérique Bel și Roland Giraud, muzica aparținându-i lui Vladimir Cosma. Un alt bestseller internațional al lui Antoine Laurain este romanul său din 2014, La Femme au carnet rouge, publicat în peste 20 de țari, care a fost urmat în 2016 de romanul Rhapsodie française.
 
Romanul Pălăria Președintelui de Antoine Laurain este recomandat de RFI România și de Literomania.

Partener al evenimentului: Institutul Francez din București.


 

‘Vă vedem!’ de Ramona Ursu, dezbatere și lansare de carte – miercuri, 27 iunie, ora 19

Vă așteptăm la Librăria Humanitas de Cișmigiu miercuri, 27 iunie, ora 19, la dezbaterea prilejuită de publicarea la Editura Humanitas a volumului Vă vedem! al jurnalistei Ramona Ursu.
 
La dicuție vor participa Gabriel Liiceanu, Ramona Ursu, Elena Calistru, reprezentant Funky Citizens, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, reprezentante Dăruiește Viață, Mihai Matei și Cătălin Teniță, reprezentanți Geeks for Democracy, iar moderatorul va fi scriitorul Radu Paraschivescu.
 
 
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
 

„Trăim așa cum ne dictează ei. E un gând înnebunitor ăsta, nu pot scăpa de el. Nu pot să accept că niște indivizi care, într-o lume dreaptă, ar trebui să înfunde pușcăriile și, apoi, să fie obligați să muncească o viață pentru a plăti răul pe care l-au făcut unei țări, țării noastre, au reușit, de un an încoace, să ne dicteze cum să trăim. Să ne dicteze cum să ne scriem jurnalele. Nu pot să accept că niște oameni pentru care rușinea e ceva de batjocorit ne țin lecții de moralitate, de cinste, de sacrificiu, de dragoste de țară. Nu pot să accept că niște mediocri scriu Educația pentru copilul meu, pentru copiii noștri. Nu pot să accept că niște nulități ne condamnă să ne însănătoșim în spitale cu miros de cimitir. Nu pot să accept un lucru simplu. Acela că niște hoți ne fac legi. Niște îmbuibați au ajuns să sluțească într-un asemenea fel adevărul, încât orice urmă de normalitate, de bun-simț, de logică, de principii se sfărâmă sub un crez nou. Un crez al degradaților. Un crez îndesat cu forța pe gâtul unui popor. Poporul nostru.“ (Ramona Ursu)


Întîlnire cu Ohara Donovetsky la București – Lansarea romanului Casting pentru ursitoare

Luni, 25 iunie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc lansarea romanului Casting pentru ursitoare, de Ohara Donovetsky, apărut de curînd în colecția „Ego.Proză” a Editurii Polirom.

Vor vorbi, alături de autoare:

Ioana Bâldea-Constantinescu

Bianca Burța-Cernat

Adina Dinițoiu

Va modera: George Onofrei

„Am simţit că personajele din Casting pentru ursitoare se scriu singure în mintea mea. O mare bucurie. Întîi am simţit-o pe Haia. Într-o zi de marţi, bineînţeles. În alta, pe Mira. Pe Lenca, în restul timpului. Asta cînd nu m-am gîndit la Marie Curie, la Greta Garbo sau la Maria Kazimiera. Am scris din dor de oameni iubiţi sau de locuri dragi. Şi cu un mare apetit pentru viaţă, cu toate spaimele şi cu visurile ei. Povestea se adresează celor care cred, cu un gînd năstruşnic, că toate văzutele şi, mai ales, nevăzutele se leagă, că ar exista, aşadar, spectaculoase simetrii şi sincronicităţi, dar şi celor care, dimpotrivă, cred în jocul întîmplării şi al coincidenţei nesemnificative. În carte şi dincolo de ea, peste limitele puterii noastre de înţelegere.” (Ohara Donovetsky)

Ohara Donovetsky (n. 1969) este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (1994), secţia română-germană. Are un masterat în Literatură Comparată şi Teoria Literaturii (1995) şi un doctorat în filologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Forme şi valori ale verbului în graiurile munteneşti (Editura Academiei, 2008). Din 1997 este profesor titular la catedra de limbă şi literatură română a Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti. A publicat Gramatica limbii române ca o poveste (Editura Corint, 2013) şi Bacalaureat la limba română (Editura Corint, 2014). A participat la elaborarea şi prezentarea lecţiilor de limbă română din cadrul programului TVR2 „Cu 2 treci BAC-ul”, proiect destinat pregătirii elevilor pentru examenul de bacalaureat la nivel naţional (2013). A publicat Învăţăturile Oharei pentru elevii săi, o carte de bio-ficţiune, în 2012.


Insula Ada Kaleh prinde viață la o jumătate de secol de la scufundare

Istoria iese din nou la suprafață. Urmașii comunității insulei Ada Kaleh (Adakale în limba turcă) se reunesc la București pentru a-și spune povestea, la 50 de ani de la evacuarea fostului paradis exotic din Clisura Dunării. Doi ani mai târziu, Insula Ada Kaleh era scufundată definitiv sub apele crescute ale Dunării din amonte de Barajul Porțile de Fier. Întâlnirea este organizată de Institutul turc „Yunus Emre” București și are loc marți, 26 iunie, între orele 18:00 – 21:00, la Biblioteca Națională, în Sala Palimpsest, unde va fi organizată o expoziție foto documentară precedată de o discuție la care vor participa membrii ai fostei comunități, istorici și cercetători științifici.

Cei aproape 700 de locuitori ai insulei erau, în marea lor majoritate turci și se ocupau în special cu creșterea trandafirilor și comerțul cu produse tradiționale turcești. Turismul căpătase de asemenea amploare în ultima perioadă, datorită prețurilor scăzute la bijuterii, delicatese turcești și tutun (ca urmare a scutirii de impozite). Insula Ada Kaleh, locuită încă din antichitate, s-a aflat sute de ani sub ocupație ba otomană, ba austro-ungară. A devenit teritoriu românesc după primul război mondial și a dispărut prin scufundare după costruirea Barajului Porțile de Fier.

Istoria Insulei Ada Kaleh, aflată în zona Turnu Severin, la 3 kilometri de Orșova, s-a încheiat abrupt în urmă cu 48 de ani, sub apele Dunării. Insula a fost scufundată în anul 1970 odată cu construcția Barajului de la Porțile de Fier. Locuitorii, în jur de 680 de persoane, majoritatea de etnie turcă, au fost evacuați și au avut de ales între a se stabili în Romania sau în Turcia. Astăzi întâlnim membri ai comunității Ada Kaleh în România (Orșova, Turnu Severin, Constanța, Alba Iulia, București), respectiv în Turcia (Istanbul, Edirne, Ankara, Izmir, Eskișehir).

În prima parte a întâlnirii, sub genericul Adakale între cercetare și pasiune, vor conferenția dr. Marian Țuțui, cercetător științific III la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, Magda Andreescu, muzeograf la Muzeul Țăranului Român și Carmen Mihalache, cercetător și șef de secție Documentare și valorificare la Muzeul Țăranului Român. Cea de-a doua parte a întâlnirii va fi dedicată locuitorilor insulei, invitați la o masă rotundă cu tema Adakale, o istorie personală.

Seara se va încheia cu vernisajul expoziției foto-documentare Adakale trăiește! realizată de lect.univ.dr. Silvana Rachieru de la Centrul de Studii Turce – Universitatea din București împreună cu fotojurnalistul Bogdan Cristel. Expoziția este compusă din materiale de arhivă aparținând membrilor comunității Ada Kaleh din Istanbul și Edirne și din fotografii ale acestora realizate de foto-jurnalistul Bogdan Cristel, în 2014. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, Bogdan Cristel este fotograf profesionist din 1992, lucrând peste 20 de ani la Agenția internatională de presă Reuters. Timp de o săptămână, între 12 și 19 octombrie 2014 s-a întâlnit la Istanbul și Edirne cu familiile din comunitate.

Evenimentul dedicat memoriei Insulei Ada Kaleh este organizat de Institutul Yunus Emre București împreună cu Centrul de Studii Turce – Facultatea de Istorie, Universitatea din București și cu sprijinul Ambasadei Republicii Turcia și al Comisiei de Tineret din cadrul UDTR Filiala București. Realizatorii evenimentului sunt Silvana Rachieru, Bogdan Cristel & Costin Zamfir (documentare, texte și concept). Fotografiile și editarea grafică a fotografiilor de arhivă îi aparțin lui Bogdan Cristel. Expoziția va putea fi vizitată timp de două săptămâni – transmite Institutul „Yunus Emre” București.


Mai 68, revoluţia imposibilă? – În intimitatea activismului, cu filosoful şi realizatorul de documentare Isy Morgensztern

În definitiv, Mai 68 a fost un succes sau un eşec, în Franţa şi în Europa? Pentru a face o analiză a diferitelor perspective pe care le presupune această întrebare, Institutul Francez din România (IFB) îl invită la Bucureşti pe Isy Morgensztern, filosof, producător-realizator al documentarului Benny Lévy ou la révolution impossible (Benny Lévy sau revoluţia imposibilă – 2008, ARTE). Filmul este o reconstituire amănunţită a parcursului organizaţiei La Gauche prolétarienne (Stânga proletară), formaţiune de extremă stângă creată în 1968, dar şi a traiectoriei ultimului său lider, Benny Lévy, cel care a lăsat de-o parte activismul de sorginte maoistă pentru a se întoarce la tradiţiile şi la scrierile sacre iudaice.

În premieră în România, Benny Lévy sau revoluţia imposibilă (1h42) va putea fi văzut marţi 26 iunie 2018, la ora 18.30, la Sala Elvire Popesco a IFB. Proiecţia va fi urmată de dezbaterea Mai 68, revoluţia imposibilă?, cu participarea producătorului-realizatorului Isy Morgensztern, a lui Sorin Antohi, istoric şi eseist, şi a lui Andrei Ţărnea, diplomat, comisarul român al Sezonului Franţa-România. Dezbaterea se va desfăşura în  franceză şi română, cu traducere simultană în ambele limbi.

Înainte de întâlnirea de la Bucureşti, Isy Morgensztern va vorbi despre dimensiunea utopică a evenimentelor din 1968, dar şi despre speranţa sădită în oameni de această revoluţie ratată, în cadrul Colocviului 1968 : Contracultură, ideologie, utopie, organizat între 21 şi 24 iunie, la Sinaia, de către Asociaţia « Orbis Tertius / A Treia Lume », cu sprijinul Casei Regale a României şi a IFB.

Mai 68 este catalizatorul ascensiunii, în Franţa, a unei stângi radicale, însufleţite de o generaţie tânără, antiautoritaristă, care aspiră la o schimbare ideologică de profunzime prin intermediul ilegalismului şi al acţiunilor în forţă. Documentarul Benny Lévy sau revoluţia imposibilă încearcă să explice motivaţiile unui astfel de angajament revoluţionar prin prisma experienţei lui Benny Lévy, conducătorul Stângii proletare, o organizaţie de inspiraţie marxist-maoistă şi anarhistă, ai cărei membri se identificau cu partizanii antifascişti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fondator al cotidianului Libération, secretar al lui Jean-Paul Sartre şi adept al ideilor filosofului Emmanuel Lévinas (de altfel, va conduce Institutul de studii lévinasiene până la moartea sa, în 2003), Benny Lévy a fost cel care a decis desfiinţarea Stângii Proletare. În viziunea sa, lupta revoluţionară presupune o oarecare rătăcire de sine, o rătăcire a ideilor: „Angajamentul politic vine dintr-o mare dorinţă, las la o parte tot ceea ce perturbă această dorinţă; sunt într-o încercare de depăşire a sinelui, pe care o văd dintr-o perspectivă grandioasă. Ne angajăm în virtutea acestei dorinţe care, mai apoi, ne amăgeşte, ne face să greşim. Pe când eram activist, la un moment dat, mi-am dat seama că deveneam un individ din ce în ce mai ‘artificial’, o fiinţă umană care nu mai eram eu.

Tranziţia lui Benny Lévy de la militantism la fundamentele filosofice ale iudaismului este una dintre principalele axe de lucru ale lui Isy Morgensztern, el însuşi filosof şi profesor de istoria religiilor (la Toulouse). Autor a peste zece studii în cele două domenii, cercetătorul a publicat, în 2015, L’aventure monothéiste. Judaïsme, christianisme, islam : ce qui les rapproche, ce qui les distingue (Aventura monoteistă. Iudaism, creştinism, islam: asemănări, deosebiri), la editura La Découverte. Acest tratat vine să continue şi să aprofundeze documentarul omonim, l’Aventure monothéiste (Aventura monoteistă), pe care l-a realizat în 2010. Isy Morgensztern a făcut parte din echipele care au creat cotidianul Libération şi canalul de televiziune franco-german ARTE. Pentru acesta din urmă, dar si pentru posturile Grupului France Télévisions, a realizat aproape cincisprezece documentare, între care remarcabilul film de artă Mark Rothko, un humaniste abstrait (Mark Rothko, un umanist abstract), despre unul dintre cei mai de seamă pictori şi intelectuali ai secolului 20, cel mai important reprezentant al expresionismului abstract american.

Facebook – https://www.facebook.com/events/222952221849419/

Articole similare

THE BLACK SEA FILM FESTIVAL 2019, ediția a IV-a, 25 – 29 AUGUST

Jovi Ene

Masters of Puppets – maeştrii filmului de animaţie cu păpuşi, pe marele ecran la Anim’est

Jovi Ene

Noi artişti îl susţin pe Ştefan în campania “Pentru că suntem oameni. Pentru Ştefan”

Delia Marc

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult