Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (13 – 19 mai 2019)

Știrile săptămânii: Ludmila Ulițkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, revine la București în perioada 21–23 mai 2019; O noua editie: Inventiile mele de Nikola Tesla, Editura Herald; Scriitorul Cristian Fulaș, turneu de promovare în București și Iași; JAZZ Confluences – trei lumi într-un univers pentru iubitorii de Jazz | Sala Elvire Popesco; Bogdan Suceavă în România. Program de evenimente; Biografia lui Juan Martín del Potro, uriașul blând al tenisului, Editura Publica; Părinți, de Diana Bădica, Editura Polirom, la Timișoara; Jurnalista Ioana Bâldea Constantinescu lansează „Poveste pentru Maria. O carte despre copilărie, părinți și dragoni”; Serotonină de Michel Houellebecq, o oglindă imensă pusă în fața lumii contemporane, din 15 mai în librării.

Ludmila Ulițkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, revine la București în perioada 21–23 mai 2019

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, o voce inconfundabilă a literaturii ruse contemporane, va vizita din nou România, în perioada 21–23 mai 2019, la invitația Editurii Humanitas Fiction. Scriitoarea se va întâlni cu publicul bucureștean în cadrul următoarelor evenimente:

Marți, 21 mai, ora 18.30
Institutul Cervantes (bd. Regina Elisabeta nr. 38)
Ludmila Ulițkaia în dialog cu Marina Constantinescu; sesiune de autografe
Traducere simultană din limba rusă
Intrare liberă, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări prin Eventbook*

Miercuri, 22 mai, ora 19.00
Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38)
Discuție despre romanul Scara lui Iakov; sesiune de autografe
Participă: Ludmila Ulițkaia, Cristian Pătrășconiu, Marius Constantinescu
Moderator: Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction
Traducere consecutivă din limba rusă
Intrare liberă, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări prin Eventbook*

Joi, 23 mai, ora 11.00
Sala „Stoicescu“ a Facultății de Drept (bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36–46)
Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa al Universității din București

„Ludmila Ulițkaia este cea mai cunoscută și mai impresionantă scriitoare rusă a timpurilor noastre. Oricine îi citește cărțile înțelege ceva mai bine această Rusie care ne pare atât de străină și de amenințătoare.“ – Frankfurter Allgemeine Zeitung

LUDMILA ULIȚKAIA, una dintre cele mai importante și apreciate voci ale literaturii contemporane, s-a născut într-un sat din Urali în 1943. După ce își ia licența în biologie la Universitatea din Moscova, lucrează în cadrul Institutului de Genetică. La sfârșitul anilor ’70 se angajează consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova și scrie scenarii de film. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004), îi aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă și recompensat cu premiile Médicis étranger și Giuseppe Acerbi. Următorul roman, Medeea și copiii ei (1996), îi sporește renumele cu o nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care și-l adjudecă în 2001 pentru Cazul Kukoțki, roman încununat și cu Premiul Penne (2006). Înmormântare veselă (1997; Humanitas, 2005), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, este tradus în peste douăzeci de limbi. De același succes se bucură volumul de povestiri Fetițele (2002; Humanitas Fiction, 2013), precum și romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005) și Al dumneavoastră sincer, Șurik (2003; Humanitas Fiction, 2008), câștigător a mai multe premii: Romanul anului 2004 în Rusia, Premiul Național pentru Literatură în China (2005) și Grinzane Cavour în Italia (2008). Daniel Stein, traducător (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost încununat cu premiile: Bolșaia Kniga (Marea Carte), Părintele Alexandru (Germania–Rusia, 2008) și Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franța, 2011). În 2010, Ulițkaia publică romanul Cortul verde, tradus în română cu titlul Imago (Humanitas Fiction, 2016), primit elogios de presa internațională, iar în 2015, Scara lui Iakov (Humanitas Fiction, 2018), care a câștigat, în cadrul Premiilor Bolșaia Kniga, Locul al treilea și Premiul cititorilor. Cărțile Ludmilei Ulițkaia s-au vândut până în prezent în peste două milioane de exemplare. În 2013 i s-a acordat distincția Officier de la Légion d’honneur și în 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.

Scara lui Iakov este cel mai recent roman al Ludmilei Ulițkaia, apărut în noiembrie 2018 în traducerea Gabrielei Russo, în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu. Scara lui Iakov ne relevă povestea a patru generații ce se desfășoară într-o alternanță continuă a planurilor, un caleidoscop de iubiri, trădări, idealuri, culpe, suferință, artă și întrebări fără răspuns, în care istoria este omniprezentă, mereu personaj principal. În 2016, romanul a câștigat, în cadrul Premiilor Bolșaia Kniga, Locul al treilea și Premiul cititorilor. Este tradus în peste douăzeci de țări.


O noua editie: Inventiile mele de Nikola Tesla

Daca geniul ar avea o definitie, aceasta ar fi persoana lui Nikola Tesla si realizarile sale. Lumea datoreaza atat de multe inovatii tehnice unui om despre care stie atat de putine! Volumul autobiografic Inventiile melevine sa compenseze intru catva aceasta nedreptate – de altfel, una dintre numeroasele nedreptati care l-au urmarit pe Tesla de-a lungul intregii vieti.

Intr-o relatare concisa, dar fascinanta, fizicianul Tesla impartaseste intamplari cu totul neobisnuite din copilaria si tineretea sa, isi schiteaza metoda de lucru si modul in care psihicul lui remarcabil parcurgea drumul catre idei revolutionare. Aplecarea sa catre fizica si spiritul inventiv l-au ajutat de multe ori sa scape din situatii primejdioase si au castigat respectul celor alaturi de care lucra.

In acest volum autobiografic nu numai ca sunt punctate momentele capitale ale vietii si carierei acestui inventator stralucit, dar avem acces si la perspectiva lui Tesla asupra vietii, societatii si conflictelor mondiale al caror martor a fost.

Nikola Tesla (1856-1943) a fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician si unul dintre promotorii cei mai importanti ai electricitatii comerciale. Tesla este considerat un important om de stiinta al sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX. Inventiile, precum si munca teoretica ale lui Tesla au pus bazele cunostintelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrica, sistemele de curent alternativ, incluzand sistemele polifazice, sistemele de distributie a puterii si motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revolutie Industriala.

 „Este suficient sa spunem ca, daca am elimina din lumea noastra toate rezultatele activitatii domnului Tesla, rotile industriei ar inceta sa se mai invarteasca, masinile si trenurile s-ar opri in loc, orasele noastre ar fi cufundate in bezna, fabricile si uzinele ar fi moarte. Da, caci inventiile lui reprezinta si batatura, si urzeala tesaturii societatii noastre de astazi.”

B.A. Behrend, Discurs de prezentare a lui Nikola Tesla cu ocazia primirii Medaliei „Edison”


Scriitorul Cristian Fulaș, turneu de promovare în București și Iași

În perioada 16-23 mai 2019, Cristian Fulaș va susține un turneu de promovare dedicat celui mai recent roman al său, După plâns, apărut de curînd în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, și în format digital.

Astfel, autorul își va întîlni cititorii din București şi Iași, conform programului de evenimente de mai jos.

BUCUREȘTI

Luni, 20 mai, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta 38)

Lectură publică & Ședință de autografe

Cristian Fulaș, După plâns (Polirom, 2019)

Vor vorbi, alături de autor: Carmen Mușat, Ovidiu Șimonca

Proiecție de film „După plâns. Ecranizarea romanului omonim semnat de Cristian Fulaș

Regizor: Andrei Păcuraru

Producător: Ina Sorescu

IAȘI

Joi 23 mai, ora 13.15, Colegiul Național Iași

Atelier de scriere creativă cu Cristian Fulaș

Joi, 23 mai, ora 17.00, Librăria „Orest Tafrali” (UAIC, corp A, parter)

Romanele Fâșii de rușine și După plâns în dezbatere la Clubul de lectură Alecart

Prezintă: Andrada Strugaru, Viviana Gheorghian, Tamara Bivol

Moderează: Nicoleta Munteanu

Fâșii de ruşine

„Romanul lui Cristian Fulaş este o cronică sui-generis a unui război personal cu instabilitatea, cu dependenţa, cu nesiguranţa, cu demonii care bîntuie existenţa personajului principal – un tînăr bătrîn, «o adunătură de bucăţi sparte de porţelan tremurător». Cu o construcţie narativă pe cît de simplă, pe atît de elaborată, Fâșii de ruşine spune povestea unei dureroase şi îndelungate învieri, după o dramatică peregrinare prin bolgiile infernului. De la tristeţe la disperare, de la singurătate la ruşine, nimic nu rămîne netrăit în acest intens roman al descompunerii şi recompunerii morale şi existenţiale.” (Carmen Muşat)

Fâșii de ruşine este o carte a dependenţei, dar e o reuşită mai ales în măsura în care îşi depăşeşte aceste contururi, fără a le şterge. Ceea ce o face specială este modul în care este asumată. În această privinţă, miza acestui destin este una literară, nu factuală. Personajul se salvează, dacă o poate face, prin scris. Echilibrul de acolo vine, înţelegerea şi acceptarea propriului destin tot de acolo. Abia mutat în text, traseul sinuos al eroului capătă sens şi mai ales admite posibilitatea ca la capătul lui să se afle o lumină. Redempţiunea nu e aşteptată sub forma unei «rezolvări» clinice a dependenţei, fapt, la urma urmelor, secundar; ea vine (sau nu) în măsura în care acesta, fiind şi scriitor, va reuşi să stoarcă din ceea ce trăieşte seva unei naraţiuni ritmate, tensionate, sacadate, dar care să transforme întreaga depresie prelungită într-o izbîndă… nu spun estetică, ci discursivă. Şi mă feresc să discut despre o «salvare prin estetic» pentru că resortul acestui text nu e unul estetic, ci unul existenţial.” (Bogdan Creţu)

După plâns

Există călătorii spre capătul nopții, dar la fel de bine există călătorii spre capătul zilei, care nu încetează niciodată să înceapă sau să se termine și care au ca scop, dacă asta vreodată a fost un scop, viața. La fel e și După plâns: o carte despre un om singur într-o lume de oameni singuri, un solilocviu despre neputința de a mai vorbi atunci cînd toate cuvintele sînt greșite. Ce nu transpare însă în tot acest amestec de text și joc narativ e posibilitatea recreării unui cîmp social. Pentru că, dacă în dependență se pierde ceva cu adevărat – un lucru aproape imposibil de recuperat –, exact apartenența la orice societate e acest lucru. Morgana oricărui dependent, după ce a renunțat la alcool sau droguri, constă în apartenența la un cîmp social, la un grup, la o formă de normalitate. Personajul cărții nu are nume pentru că și-a pierdut posibilitatea oricărui nume, în cădere și-a pierdut pînă și identitatea. Iar în lipsa numelui totul poate fi spus, totul e posibil și, în același timp, imposibil, textul literar e viață și viața e text literar și orice limită se șterge înainte de a exista.

După plâns nu este o carte ca oricare alta, ci o texterapie, o formă narativă de o intensitate aparte, care surprinde cu mare acuitate sinuosul drum al revenirii la sine parcurs de naratorul personaj. Sofisticat şi inteligent, romanul lui Cristian Fulaş spune povestea unui Orfeu contemporan scufundat în Infernul generat de propriile slăbiciuni, dar capabil să descopere, prin scris, o cale de ieşire şi de regăsire.” (Carmen Muşat)

După plâns nu este numai povestea infernului de după dependenţă, a abstinenţei, a sevrajului, ci şi o carte despre literatura pe viaţă şi pe moarte, literatura ca experienţă liminală, despre tensiunea agonală dintre viaţă şi text, despre iluziile pe care literatura le oferă şi despre neputinţa ei (salvatoare!) de a oferi soluţii practice. Romanul este scris cu o virtuozitate stilistică de care puţini scriitori contemporani sînt capabili, alcătuind, alături de Fâşii de ruşine, unul dintre cele mai reuşite proiecte epice ale ultimelor decenii.” (Bogdan Creţu)

„Pas cu pas, trecînd de la relatarea aparent anodină a «mişcărilor zilnice» la fluxuri teoretizante la fel de aparent rebarbative, de la un registru stilistic tensionat la solemnizări (auto)ironice în cheie joyceană sau făcîndu-ne să ne gîndim cînd la Blecher, cînd la Burroughs, cînd la Selby Jr., cînd la Welsh sau la Venedikt Erofeev, cu un umor pe alocuri irezistibil (dar nu neapărat senin: «Nimic nu seamănă mai mult cu umorul decît tragedia pe care o trăiesc eu»), sîntem conduşi «la limita lucrurilor şi la capătul lumii». Plînsul, cîştigat în urma unei experienţe infernale, poate fi înţeles – chiar dacă naratorul nu insistă – şi ca un dar al lacrimilor, ca «fericire» izbăvitoare («Fericiţi cei ce plîng!…»), ca reîntoarcere printre cei vii. După plâns: o carte adevărată printre mimicry-urile literare curente.” (O. Nimigean)

Cristian Fulaş, născut la 3 iulie 1978, Caracal, a absolvit Litere, apoi Studii Aprofundate de Teoria Literaturii. Debutează în 2015 cu Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut; Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”; Premiul revistei Accente; nominalizat la Premiile USR pentru debut; nominalizat la Premiul Cartea Anului al Ziarului de Iaşi). Fragmente din roman s-au tradus în franceză, italiană, germană, engleză, bulgară, croată, suedeză, maghiară. În 2015 publică Jurnal de debutant (Editura Tracus Arte), iar în 2016 După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books; nominalizat la Premiul Cartea Anului al Ziarului de Iaşi). A tradus aproximativ cincizeci de titluri din engleză, italiană şi franceză, printre care amintim: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi (Mathias Énard), Mituri clasice (Jenny March), Aplicaţii clinice ale psihoterapiei Gestalt (Gianni Francesetti, Michela Gecele, Jan Roubal), Igitur. O aruncare de zaruri (Stéphane Mallarmé). Din 2016 este organizatorul principal al festivalului internaţional Lofest din Bucureşti. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoşi şi cei buni (2017) şi romanul Fâşii de ruşine (2018).


JAZZ Confluences – trei lumi într-un univers pentru iubitorii de Jazz | Sala Elvire Popesco

Două piane, patru mâini, un saxofon bariton și infinite explorări de Jazz modern vor compune o seară de excepție, pe scena sălii Elvire Popesco, luni, 20 mai, ora 19:30.

Institutul francez din București organizează Jazz Confluences, un concert de jazz contemporan atipic. Cu această ocazie, Lucian Ban, celebru pianist de origine română stabilit la New York, revine în capitală pentru un concert-concept în care îi va avea alături pe Benoît Delbecq și Alex Harding. Cei trei muzicieni vor intra în jocul confluențelor de jazz pentru o experiență muzicală ce va surprinde, provoca și transcende paradigmele genului.  

Într-o seară plasată sub semnul improvizației, publicul va avea ocazia de a-l reasculta pe Lucian Ban, în duet cu Benoît Delbecq și Alex Harding. Prima parte a serii va fi consacrată unui concert la două piane, în care Benoît Delbecq și Lucian Ban vor dialoga pentru prima dată într-un univers sonor unde frontierele convenționale se pierd, lăsând loc imaginarului punctat de magia claviaturilor. Seara va continua, în cea de-a doua parte, cu un recital saxofon-pian susținut de Alex Harding și Lucian Ban, în contextul lansării albumului Dark Blue, pe 17 mai. Concertul va culmina cu un moment exploziv propus de cei trei muzicieni, care vor urca pe scenă împreună, misterele jazz-ului contopindu-se într-un arc al notelor calibrate între intensitate, sensibilitate și pasiune.

Jazz Confluences propune o serie de premiere, fiind o ocazie singulară de a vedea și asculta pe aceeași scenă trei maeștri renumiți pentru explorările inedite în materie de jazz contemporan. Concertul va fi urmat de o discuție pe tema improvizației în jazz-ul secolului al XX-lea. Dialogul dintre Benoît Delbecq, Alex Harding și Lucian Ban va fi moderat de Andrei Țărnea, comisar al Sezonului Franța-România.

Benoît Delbecq se întoarce la București, pe scena Sălii Elvire Popesco, la un an de la concertul susținut la Institutul francez. Pianist asociat cu reînnoirea jazz-ului francez, Delbecq îmbină acorduri electronice cu ritmuri de jazz modern, creând autentice pasaje de acrobații sonore. Virtuozitatea pianistului este reliefată în compoziții muzicale care invită la reverie sub semnul unor tonalități ale introspecției, departe de stereotipuri ale jazz-ului, găsind echilibrul just între influențe clasice și improvizație.

Născut în România și stabilit la New York din 1999, Lucian Ban este considerat unul dintre cei mai creativi pianiști de jazz contemporan. În cadrul Sezonului Franța-România, Lucian Ban a imaginat, alături de Mat Maneri, opera Oedipe Redux a lui George Enescu într-o formulă de jazz modern, în decembrie 2018, la Opera din Lyon. Cunoscut pentru reinterpretarea muzicii marelui compozitor român în cheie jazz, Ban a valorizat patrimoniul muzical tradițional român prin transpunerea doinelor și a cântecelor de nuntă în improvizații de jazz, sunetul său unic fiind apreciat de criticii de pretutindeni.

Unul dintre cei mai importanți saxofoniști bariton din lumea jazz-ului contemporan, Alex Harding a concertat alături de Aretha Franklin și a făcut parte din proiectul „Sun Ra All-Star”. Harding este considerat de critici un muzician de mare sensibilitate, care continuă tradiția explorării blues-ului stabilită de predecesori precum Harry Carney, Pepper Adams sau Hamiet Bluiett, apelând la pasaje de jazz modern impregnate de nuanțe stilistice dintr-o varietate de genuri muzicale.

Produs de celebra casă de albume, Sunnyisde Records, Dark Blue este un album care se înscrie în tradiția unei colaborări îndelungate între Lucian Ban și Alex Harding. De la primul album realizat împreună, Something Holy (CIMP Records, 2001), relația Ban-Harding a evoluat înspre o frăție muzicală care s-a consolidat pe parcursul a șase înregistrări. Cea de-a doua parte a concertului Jazz Confluences va pune în valoare chimia extraordinară care îi unește pe cei doi muzicieni, aceștia completându-se într-o complicitate muzicală care îmbină blues-uri avangardiste și improvizații într-un jazz modern și liber.

Publicul va avea ocazia de a achiziționa cd-uri, la sfârșitul concertului fiind prevăzută o sesiune de autografe și discuții conviviale.

Biletele sunt disponibile pe site-ul eventbook.ro.


Bogdan Suceavă în România. Program de evenimente

În perioada 18 mai-1 iunie 2019, Bogdan Suceavă va susține un nou turneu de promovare dedicat celor mai recente romane ale sale, Avalon. Secretele emigranților fericiți (Polirom, 2018) și Vincent nemuritorul (ediția a II-a, Polirom, 2019), ambele apărute în colecția „Fiction Ltd.” și în format digital.

Astfel, autorul își va întîlni cititorii din București, Timișoara și Brașov, conform programului de evenimente de mai jos.

Miercuri, 22 mai, București

  • ora 16.00-17.00, Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR), Amfiteatrul „Miron Nicolescu”: Masă rotundă pe marginea romanului Avalon. Secretele emigranților fericiți, cu participanții la cea de-a 27-a Școală Națională de Algebră, moderată de Viviana Ene

Duminică, 26 mai, București

  • ora 19.00, Tramvaiul 26

Bogdan Suceavă în dialog cu Claudiu Komartin pornind de la romanul Avalon. Secretele emigranților fericiți

Vineri, 24 mai, Timișoara

  • ora 12.00, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara

Atelier de lectură și dezbatere pornind de la romanele Vincent nemuritorul și Avalon. Secretele emigranților fericiți

Va modera: prof. Elena-Ligia Jebelean

  • ora 18.00, Librăria „La Două Bufnițe”

Discuție despre romanele Vincent nemuritorul și Avalon. Secretele emigranților fericiți

Vor vorbi, alături de autor: Robert Șerban, Mircea Pricăjan

Miercuri, 29 mai, Brașov

  • ora 13.00: Masă rotundă cu studenții de la Facultatea de Matematică, Universitatea „Transilvania” din Brașov pe marginea romanului Avalon. Secretele emigranților fericiți

Participă: Adrian Lăcătuș, Eugen Păltănea, Radu Miculescu, Gheorghe Munteanu, Bogdan Suceavă

Moderator: Nicușor Minculete

Sîmbătă, 1 iunie, București în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediția 2019, Complexul Romexpo, standul Editurii Polirom

  • ora 16:00 lansarea romanului Vincent nemuritorul

Participă: actorul Mihai Stănescu

Vor vorbi, alături de autor: Luminița Corneanu, Adrian Niță

Avalon. Secretele emigranților fericiți (Polirom, 2018)

În august 1996, un tînăr matematician român aşteaptă pe aeroportul din Otopeni să înceapă lunga călătorie spre o nouă viaţă. A fost admis la doctorat la Michigan State University, unde urmează să lucreze cu unul dintre cei mai buni geometri din lume, după care se va întoarce în România şi va încerca să profite de avantajul experienţei sale. Acesta e planul, dar, cum se întîmplă de multe ori, viaţa lui îşi va schimba cursul pe nesimţite. Urmează examene ce par imposibile, zile şi nopţi de studiu, prea multă cafea, adaptarea la o altfel de societate, interacţiunea cu românii şi străinii din campus, dar şi un punct de cotitură privind viitorul, odată cu naşterea primului copil în America. Cum dorul de casă este eclipsat de dorinţa de a-i oferi celui mic o viaţă bună, tînărul se îndreaptă spre cel mai dificil examen dintre toate: candidaturile la sute de universităţi din SUA şi Canada, care necesită nervi de oţel şi credinţa neclintită că în cele din urmă îţi vei găsi postul potrivit şi un nou loc căruia să-i spui acasă. Romanul Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi, cu o puternică tentă autobiografică, este un ghid de supravieţuire în mediul universitar american, o carte care ne învaţă că, dacă ai o bază academică solidă, un munte de pasiune pentru ceea ce faci şi un strop de optimism, poţi realiza orice ţi-ai propus.

Vincent nemuritorul (ediția a II-a, Polirom, 2019)

În anul 2036, nimeni nu se mai întreabă ce se întîmplă după moarte, pentru că nu mai există moarte, cel puțin nu în sensul de odinioară al cuvîntului. Trecerea în neființă înseamnă transferul intelectului pe dispozitive de stocare performante, cu garanție de cel puțin opt sute de mii de ani. Vincent, suferind de o boală terminală, are o alegere de făcut. Dacă urmează procedura de transfer, știe că nu se va mai putea plimba, nu va mai putea simți aroma parfumurilor și nu își va mai putea îmbrățișa soția sau copilul niciodată. Pe de altă parte, ar putea să fie acolo, alături de ei, pentru totdeauna, să le vorbească, să îi vadă. Decide în cele din urmă că vrea să își vadă fiul crescînd, chiar și prin obiectivul unor camere de luat vederi. Cu toate informările și documentările de dinainte, nimic nu îl poate pregăti pentru transformările care îl așteaptă, iar viața digitală de apoi îi aparține de fapt unui cu totul alt Vincent. La un deceniu de la prima ediție, Vincent nemuritorul, roman despre binecuvîntările și nenorocirile pe care le aduce tehnologia, se apropie acum mai mult de problemele prezentului decît de cele ale viitorului.

Detalii despre autor, aici.


Biografia lui Juan Martín del Potro, uriașul blând al tenisului

Pe baza talentului și a charismei sale, Juan Martín Del Potro ar fi trebuit să fie una dintre figurile cele mai importante ale ultimului deceniu. Cu un joc capabil să transforme The Big Four în Big Five, „Delpo” ocupă un loc de top în afecțiunea publicului de tenis — nu doar din cauza rezultatelor sale sporadice, dar fenomenale — ci și a personalității sale.

În cea mai mare parte a timpului pe care o petrece pe teren, Del Potro păstrează o mină serioasă, un rictus care se potrivește cu ferocitatea loviturilor sale. Din când în când însă, are expresia unui băiat care se distrează. Această versatilitate de la uriașul deșirat și înfricoșător la zâmbetul plin de bunătate, produce un efect irezistibil.

Însă tenisul modern este și o probă de anduranță.

Miracolul Del Potro este povestea unuia dintre cei mai mari tenismeni ai Argentinei care a trecut prin tot ceea ce i se poate întâmpla mai rău unui sportiv și care, cu toate astea, și-a câștigat un loc la masa legendelor din tenis. Semnată de Sebastián Torok, ziarist specializat în tenis, care colaborează cu La Nación, Grip, ESPN și Fútbol Mundial, biografia se focusează pe „Delpo-revenirea” încununată de glorie (a doua sa medalie olimpică și câștigarea Cupei Davis în 2016 împreună cu echipa națională), după o intervenție chirurgicală și o recuperare timp de cincisprezece luni.

Cea mai nouă carte despre tenis din seria Victoria Books este tradusă din spaniolă de Luminița Paul și a apărut cu susținerea Erste Asset Management.


image description

Părinți, de Diana Bădica, la Timișoara

Luni, 20 mai, ora 18.30, la Librăria „La Două Bufnițe” din Timișoara (Piața Unirii nr. 11), va avea loc lansarea romanului Părinți, de Diana Bădica, apărut de curînd în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

Invitați: Daniela Rațiu, Tudor Crețu

Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

În aceeași zi, începînd cu ora 12.00, la Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, va avea loc și un atelier de lectură și dezbatere pornind de la roman.

Va modera: prof. Elena-Ligia Jebelean

Romanul descrie viața unei familii dintr-un orășel de provincie care se confruntă cu moartea unuia dintre cei doi copii. Încercările familiei de a se adapta la noua situație coincid cu transformarea societății românești, cea mai mare parte a acțiunii fiind plasată în perioada postcomunistă. Ioana Negrilă, eroina romanului, este o fetiță prinsă între întîmplările copilăriei, neputința de a-și ajuta fratele și nevoia de a trece peste moartea lui. Împreună cu Tudor, un vecin de vîrsta ei, încearcă să afle ce s-a întîmplat cu fratele ei, mort la un centru de îngrijire a unor persoane cu dizabilități, dar nu reușește să găsească nici o pistă verosimilă. Lumea cartierului, familia extinsă, deteriorarea relației dintre părinți aduc resemnarea în fața morții abia în perioada adultă.

Diana Bădica (n. 1985, Slatina) a absolvit facultățile de Psihologie și Științele Educației și Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. În 2012 a participat la primul curs de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu. A colaborat la romanul colectiv Moș Crăciun & Co. (Editura ART, 2012) și a debutat cu volumul de poezie Enșpe mii de dimineți (Casa de pariuri literare, 2014). A publicat proză scurtă în revistele Iocan, Familia și Observator cultural, precum și articole în Dilema veche și Decît o Revistă.


Jurnalista Ioana Bâldea Constantinescu lansează „Poveste pentru Maria. O carte despre copilărie, părinți și dragoni”

Editura Nemira lansează la Bookfest un volum special – Poveste pentru Maria. O carte despre copilărie, părinți și dragoni, de la jurnalista și scriitoarea Ioana Bâldea Constantinescu.

Evenimentul are loc sâmbătă, 1 iunie, de la 12.00, la scena Agora. Alături de autoare vor fi Ana Nicolau și Radu Paraschivescu.

Ioana și fiica ei, Maria, se joacă de-a v-ați ascunselea într-o poveste despre maternitate și copilărie, despre trecutul mamei și viitorul fiicei, despre Ioana care a fost și Maria care va fi.
Viața Ioanei cu Maria e plină de zile cu soare, cu joacă și învățare, dar și de zile cu încăpățânări, supărări sau ezitări. Mariei îi plac dinozaurii, dragonii și buldogii francezi, iar Ioanei îi e teamă, uneori, să nu rămână repetentă la Academia de Înalte Studii Materne. Împreună, se joacă de-a Narnia, de-a Harry Potter, fac brioșe, citesc povești, cântă muzica din Frozen.
Aceasta nu este o carte de parenting, nici un jurnal de maternitate și nici o carte pentru copii. Este o carte a misterioaselor geografii ale iubirii.

Poveste pentru Maria este povestea eternă a copilăriilor noastre, a copilăriilor din literatură, o poveste pentru toți oamenii mari care au fost, odată, copii mici și pentru toți copiii mici care vor fi, la un moment dat, oameni mari.

Ioana Bâldea Constantinescu: Îi plac Parisul, lavanda, înghețata de vanilie, baloanele de săpun, emisiunile de dimineață și cafeaua. A studiat engleza și spaniola la Universitatea din București, apoi a absolvit un program de master în Studii Culturale Americane. Din 2001 lucrează ca jurnalist în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Andrew Solomon, Isabel Allende, Evgheni Vodolazkin, David Lodge, Jonathan Safran Foer, Alain de Botton, Andreea Esca, Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Cristian Mungiu, Șerban Sturdza, Adrian Hădean sau Alexandru Tomescu sunt numai câteva din personalitățile intervievate. Publică interviuri, recenzii și articole pe Liternet.ro, precum și în revistele EsquireHarper’s BazaarThe One și altele. E autoarea romanelor Dincolo de portocali și Nautilus (2015 și 2017, Editura Humanitas), precum și a prozei scurte „Spotlight“, apărută în volumul colectiv Selfie (2018, Editura Arthur).


Serotonină de Michel Houellebecq, o oglindă imensă pusă în fața lumii contemporane, din 15 mai în librării

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară.

Cartea va fi lansată la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

Publicat în Franța pe 4 ianuarie 2019, Serotonină și-a confirmat statutul de cea mai așteptată carte, atingând în trei luni vânzări de peste 500 000 de exemplare. A apărut concomitent în Germania, Italia și Spania, ocupând, în fiecare, locul 1 în topurile de vânzări. Este în curs de traducere în peste 40 de țări.

Roman al unei rătăciri fără speranță pe drumurile din nordul Franței, al dezabuzării și nostalgiei convulsive față de iubiri ratate cu bună știință, dar și al privirii lucide și necruțătoare asupra lumii contemporane, cu răzvrătiți intratabili și „veste galbene“ sui-generis, Serotonină este cu siguranță una dintre cele mai puternice, mai tandre și mai vitriolante cărți scrise de laureatul din 2010 al Premiului Goncourt.

Ajuns într-un punct critic al existenței, Florent-Claude Labrouste își propune să dispară de bunăvoie, să renunțe la profesie, la viața socială, la cunoștințe. Își șterge urmele, se refugiază în hoteluri (unde musai trebuie să existe camere pentru fumători), străbate nostalgic (și deplânge) o Franță rurală ruptă de rosturile ei tradiționale, străduindu-se să opereze o regresie paliativă în trecutul personal. Își revizitează amorurile defuncte, un prieten, singurul, de tinerețe încearcă zadarnice reconectări la momentul prezent, alternate cu visuri de sinucidere matematic puse la cale, dar rămâne la fel de pustiu pe dinăuntru, cu privirile lipite de o adevărată catapeteasmă a eșecului sufletesc, pe care și-a construit-o din cele 3 000 de fotografii ce îi rămăseseră în laptop, imprimate și lipite pe pereții ultimei sale locuințe. Dintre ele, vibrează viața în doar vreo trei, cele care îi păstrează imaginile singurelor lui iubiri posibile, cu Kate și Camille.

„Întunecată şi miraculoasă, comică şi melancolică, Serotonină este fără îndoială cea mai frumoasă carte a lui Michel Houellebecq. Scris într-un stil mai modern ca niciodată, zvelt, precis şi viu, acest roman nu-şi va lăsa nepăsători, nici acum, cititorii. Povestea iubirii imposibile dintre Florent-Claude şi Camille oferă unele dintre cele mai sfâşietoare pasaje ale cărţii. Şi nu vom mai avea prea des ocazia să citim un Michel Houellebecq atât de sentimental, de sincer, de lucid şi de uman. Un ultim paradox: Serotonină, anti-cartea feel-good prin excelenţă, ne face bine. Un bine nemaipomenit. Iar asta e cheia de boltă a operei romaneşti şi poetice a lui Michel Houellebecq: incredibila capacitate a autorului de a alina sufletele. Hipersensibilitatea lui, percepţia fără egal a relaţiilor umane şi a obstacolelor pe care le întâlnesc, forţa lui cognitivă fac din el cel mai umanist autor al epocii noastre.“ – Vanity Fair

”Discrete sau strălucitoare, trimiterile la romantism și la poezia secolului XIX – din care poetul s-a revendicat ca moștenitor direct – se înmulțesc în paginile din Serotonină. Cu toate astea, fundalul social al rememorărilor autorului este constituit de Franța începutului de secol XXI și de dezvoltarea continuă a modelului liberal – în cazul în speță, de repercusiunile sale dezastruoase asupra echilibrului fragil din lumea rurală. Chiar dacă tabloul de epocă izbutește să încânte prin acuitate și prin forța dezvăluirilor, dimensiunea intimistă e mai importantă decât componenta lui politică. «Am cunoscut fericirea, știu ce înseamnă, pot să vorbesc competent despre ea și-i cunosc și sfârșitul, ce urmează de obicei după», spune Florent-Claude Labrouste eroul romanului. – Télérama

MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele său real Michel Thomas, s-a născut în insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (după afirmația autorului). După absolvirea Institutului Național de Agronomie Paris-Grignon, se înscrie la secția Cinematografie a Școlii Naționale Superioare Louis Lumière, abandonând-o înainte de a-și lua diploma. Poet, romancier, eseist și regizor, este cel mai important scriitor francez contemporan, cunoscut ca atare în toată lumea. Cariera literară şi-o începe publicând versuri. Prima sa culegere de poeme atrage atenția criticii: În căutarea fericirii (La poursuite du bonheur) primește în 1991 Premiul Tristan Tzara, iar următoarea, Sensul luptei(Le sens du combat), obține în 1996 Premiul Flore. Urmează volumele Renaștere (Renaissance, 1999) și Configurația ultimului țărm (Configuration du dernier rivage, 2013). În 2015 îi apare la Gallimard Neîmpăcat. Antologie personală 1991–2013 (Non réconcilié. Anthologie personnelle 1991–2013; Humanitas Fiction, 2016). Ca romancier cunoaşte un succes fulminant după ce publică în 1994 Extinderea domeniului luptei (L’Extension du domaine de la lutte) şi, mai ales, „scandalosul“ Particulele elementare (Les Particules élémentaires, 1998), câștigător al Premiului Novembre și, în 2002, prin traducerea engleză, al Premiului Internațional IMPAC Dublin. Fiecare nouă apariţie romanescă a autorului – Platforma, (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une île, 2005), pentru care primeşte Premiul Interallié – trezeşte polemici înverşunate, iar numărul admiratorilor săi nu este egalat decât de cel al detractorilor. În 2010, Harta şi teritoriul(La Carte et le territoire) e încununat cu Premiul Goncourt. Înainte de apariţia pe piaţă (prevăzută pentru 7 ianuarie 2015, dată care, printr-o coincidenţă tragică, a fost ziua atentatului din redacţia Charlie Hebdo), romanul Supunere (Soumission; Humanitas Fiction, 2015) a fost piratat şi citit de mii de internauţi, ajungând ulterior bestseller internațional. Supunere s-a situat în fruntea topurilor de vânzări atât în Franța, cât și în alte 40 de țări. Pe 4 ianuarie 2019 apare Serotonină(Sérotonine; Humanitas Fiction, 2019), care urcă amețitor în topurile de vânzări din lume. În aprilie 2019, Houellebecq primește Legiunea de Onoare.

Articole similare

Lasa-ma sa te sarut!, la Epic Bar

Jovi Ene

Semnal TV filme: weekend 1 – 3 iunie 2012

Delia Marc

Câteva știri din lumea filmului românesc (13 – 19 martie 2017)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult