Stiri

Câteva știri din lumea culturală românească (11 – 17 februarie 2019)

Știrile săptămânii: Noi apariții la Editura Humanitas Fiction; Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – POVEȘTI, ediția a XXVII-a; O noua editie: Arta de a trai – Meditatia Vipassana asa cum este predata de S.N. Goenka de William Hart, S. N. Goenka, Editura Herald; Marile provocări ale lumii contemporane, discutate la a doua ediție a conferințelor „Despre lumea în care trăim“; Cătălin Augustin Stoica în dialog cu Marian Voicu despre România continuă, Editura Humanitas; Zburătorii nopții – un SF Horror de la George R.R. Martin, Editura Nemira, acum și serial Netflix; Nou în Narator: Recuperarea sau ce urmează după dependență, de Leslie Jamison, Editura Publica; Conferință Horia-Roman Patapievici despre cartea lui Galileo Galilei Sidereus nuncius sau Anunțul stelar; Lansare – ‘Răzbunarea iertării’ de Eric-Emmanuel Schmitt, Editura Humanitas Fiction; Nou, la Humanitas Fiction: „Fiica ceasornicarului”, de Kate Morton.

Noi apariții la Editura Humanitas Fiction

Ann Patchett, Comuniune

Roman finalist la National Book Critics Circle Award 2016 și la Goodreads Choice for Best Fiction • Cea mai bună carte a anului 2016 în publicațiile USA TodayNewsdayNew York TimesKirkus ReviewsWashington PostSan Francisco ChroniclePeopleBookPageNew York Magazine • inclus în Top 10 de către Time Magazine

Autoare de succes, deținătoarea unor prestigioase distincții (Orange Prize for Fiction șI PEN/Faulkner Award), Ann Patchett a cucerit publicul cititor prin romane ca Belcanto și Fascinație. Scriitoarea revine în forță cu un roman cu tentă autobiografică, Comuniune, o poveste lucidă și tandră ce urmărește de-a lungul deceniilor destinele a șase copii reuniți fără voie după divorțul părinților și reconfigurarea familiilor. Scris cu umor și compasiune în egală măsură, Comuniune vorbește despre profundele legături de iubire și loialitate care ne țin împreună.

Hanif Kureishi, Nimicul

Inclus de The Times pe lista celor mai mari 50 de scriitori britanici de după 1945, Hanif Kureishi este un prozator, dramaturg și scenarist multipremiat: a câștigat prestigiosul Whitbread Award și a primit două nominalizări la Oscar pentru cel mai bun scenariu. Opera lui este tradusă în 36 de limbi. Cel mai recent roman al lui Kureishi, Nimicul, este o fantezie strălucită în jurul triunghiului soț-soție-amant, în care până și jocul referințelor literare și cinematografice te acaparează.

„Cel de-al șaptelea roman al lui Hanif Kureishi are un umor diabolic: sex, gelozie, escrocherii sentimentale, neajunsurile vârstei, autodistrugere, scatologie — toate sunt concentrate în Nimicul, o carte despre un triunghi conjugal cu o intrigă de film noir. […] În universul închis și claustrofobic al casei sale, arogantul Waldo pune în scenă ultima lui capodoperă. În răzbunarea bătrânului regizor simțim «piesa în piesă» a lui Hamlet, capacitatea de manipulare a lui Iago, gelozia lui Othello și puterile supranaturale ale lui Prospero.“ – The Times

Dario Fo, Ca din întâmplare, femeie. Regina Cristina a Suediei

În acest roman postum publicat în 2017, Dario Fo reînvie istoria unei „regine imposibile“, Cristina a Suediei, una dintre cele mai învățate femei ale secolului al XVII-lea, suverană rebelă și mare iubitoare de artă, admirată și detestată, imprevizibilă și curajoasă.

Într-o epocă incertă, în care religia se ciocnea cu politica, morala cu sexualitatea, și marea cultură cu cenzura absolutistă, regina Cristina a înțeles să se implice adânc în dilemele vremii sale. A fost o femeie cu totul ieșită din comun: a îmbrățișat religia catolică deși era protestantă, ridicându-se totodată în apărarea protestanților prigoniți din Franța; n-a ezitat să-și trăiască viața potrivit propriilor preferințe, care nu erau pe placul unei societăți fariseice; a intervenit pe lângă suveranii vremii pentru a garanta libertatea de expresie a marilor oameni de cultură. În jurul ei au gravitat personaje de prim rang ale vremii: filozofii René Descartes, Pierre Gassendi sau Blaise Pascal, cardinalul și omul de cultură Decio Azzolino și marele dramaturg francez Molière. Între toți aceștia, sub pana lui Dario Fo, regina Cristina apare ca o figură eroică și neînfricată, un personaj zugrăvit în culori vii și neconvenționale.

Ludmila Ulițkaia, Soniecika. Înmormântare veselă. Minciunile femeilor

În aceste trei ficțiuni definitorii pentru stilul său, Ludmila Ulițkaia oferã un tablou al vieții ca atare, cu luminile și umbrele ei, cu micile și marile ei comedii și drame cotidiene. Dar destinele neînsemnate, viețile mărunte ale eroinelor scriitoarei ruse dezvăluie întotdeauna adevãruri adânci ale existenței. Între acestea, faptul că în dragoste, în credință, ba chiar și în preajma morții, oamenii își păstreazã întotdeauna acea undă de seninãtate și acea ironie care constituie omenescul însuși.

„Ludmila Ulițkaia spune că practică în romanele și povestirile sale o «antropologie aplicată», aflată mereu «la limita dintre Eros și Thanatos». Într-adevăr, eroinele ei sunt îndrăgostite și se află adesea deopotrivă în preajma morții, dar sunt întotdeauna înzestrate cu o imperceptibilă ironie datorită căreia stau neîncetat de veghe în inima incurabilului.“ – Julia Kristeva

Kurt Vonnegut, Bun venit printre maimuțe

Una dintre cele mai citite cărți ale lui Kurt Vonnegut, Bun venit printre maimuțe este o declarație de dragoste și de război făcută de scriitor rasei umane. Cu ironia supremă și fraza albă, mușcătoare, care l-au consacrat, Vonnegut are în acest volum o energie creatoare de zile mari.

Bun venit printre maimuțe îi adună laolaltă pe EPICAC, computerul îndrăgostit și poet, un Cyrano al vremurilor noastre; pe Harrison Bergeron, victimă a politicii egalitare a unui stat al viitorului; pe Billy Poetul, revoluționarul dintr-o lume distopică, în care oamenii trăiesc anesteziați de la brâu în jos; pe domnișoara Ispita, condamnată aprioric pentru frumusețea ei; pe un colonel american care joacă o diabolică partidă de șah, în care piesele sunt oameni vii. Fiecare dintre povestirile incluse în volum este o microlume completă, fascinantă, fiecare îndreptând câte un deget acuzator sau jucăuș către lumea noastră.

Ismail Kadare, Palatul-viselor

„De multă vreme visam să-mi construiesc propriul infern. Mă gândeam că e un proiect nemăsurat de ambițios, himeric, din moment ce vine după imaginile consacrate de vechii egipteni, Vergiliu, Sfântul Augustin și mai cu seamă Dante…“, declară într-un interviu Ismail Kadare. Iar infernul lui se ascunde între zidurile unui labirintic Palat al Viselor, terifianta instituție unde visele supușilor otomani sunt trecute printre pietrele de moară ale unui mecanism monstruos și cinic.

Palatul Viselor, cea mai teribilă și mai nemiloasă caricatură a totalitarismului în descompunere, a apărut într-o primă variantă (Slujbașul de la Palatul Viselor) la Tirana în 1981 și a fost interzis de regimul comunist al lui Enver Hodja. Kadare își publică versiunea finală în 1990, la Editura Fayard, la scurt timp după emigrarea în Franța. Romanul împletește într-o poveste atemporală spaimele mentalității primitive cu delirul birocrației totalitare.

În pregătire

Eric-Emmanuel Schmitt, Răzbunarea iertării

Patru povești și patru destine ieșite din comun imaginate de Eric-Emmanuel Schmitt pentru a explora sentimentele intense, aproape niciodată mărturisite, care ne determină gesturile extreme.

Două gemene adorabile văd lumina zilei într-un sat idilic, dar viața lor nu se va dovedi atât de feerică pe cât o prevestea povestea nașterii lor: la început nedespărțite, vor ajunge rivale, dacă nu chiar dușmance de moarte. Un bancher versat și cinic, mereu răsfățat de soartă, învața, de la o mamă dispusă să renunțe la tot pentru fiul ei, lecția sacrificiului și a iertării. Un criminal în serie închis pe viața este chemat săptămânal la vorbitor, dar nu de mama lui, ci de cea a cărei fiică a ucis-o cu bestialitate. Ce urmărește îndurerata Elise? L-a iertat pe monstru, sau vrea să-i alunge liniștea? Zilele tihnite ale lui Werner von Breslau, un nonagenar retras, fost pilot de vânătoare reconvertit în grădinar pasionat, se îmbogățesc cu imprevizibilele vizite ale lui Daphne, o fetița din vecini, alături de care bătrânul taciturn va descoperi calea spre inocența.
Maestru al nuvelei (gen literar care i-a adus un Premiu Goncourt în 2010), Schmitt le oferă cititorilor săi, cu acest nou volum, patru texte surprinzătoare și tot atâtea ipostaze ale volatilei relații dintre vinovăție și iertare.


Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – POVEȘTI, ediția a XXVII-a

Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi dă startul înscrierilor în cadrul Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI. Termenul limită de trimitere a lucrărilor pentru ediția a XXVII-a este 31 martie 2019.

La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina). Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.

Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 31 martie 2019 (data poştei) pe adresa: Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), str. Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi, cod 700118, tel. 0747/499488. De asemenea, în plic va trebui inserat formatul electronic al lucrărilor.

Ca în fiecare an, premiile se vor acorda în cadrul Zilelor Bojdeucii, eveniment desfășurat în perioada 13-14 aprilie 2019. Tot atunci se va lansa volumului Poveştile de la Bojdeucă, cu textele autorilor premiați la ediția din anul 2018.

Conform tradiției, poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat anul viitor.

Informații despre edițiile anterioare se regăsesc pe www.muzeulliteraturiiiasi.ro.


O noua editie: Arta de a trai – Meditatia Vipassana asa cum este predata de S.N. Goenka de William Hart, S. N. Goenka

Vipassanā-bhāvanā, „dezvoltarea vederii interioare,” intruchipeaza esenta invataturii lui Buddha. Aceasta cale de autocunoastere este extraordinara prin simplicitatea ei, prin lipsa oricarui dogmatism dar mai ales prin rezultatele sale. Tehnica de meditatie Vipassana poate fi folosita cu succes de oameni provenind din toate mediile socio-culturale.

Pastrata de-a lungul secolelor in Myanmar, Vipassanā a trait o adevarata renastere incepand cu anul 1969, cand S.N. Goenka a inceput sa o predea mai intai in India, iar mai apoi la scara internationala. Pana in 2013, anul in care a incetat din viata, oamenii au participat in numar foarte mare la sute de cursuri organizate in toata lumea sub indrumarea profesorilor instruiti de el.

Arta de a trai se bazeaza pe discursurile si scrierile domnului S.N. Goenka si a luat nastere sub indrumarea sa personala. Cand a aparut, in anul 1987, a reprezentat primul efort de a descrie cu precizie invataturile sale pentru publicul larg. Cartea arata cum Vipassanā poate fi folosita pentru a rezolva probleme, pentru a valorifica potentialul nefolosit si pentru a trai o viata impacata si productiva. Au fost incluse atat povestile domnului Goenka, cat si raspunsurile sale date la intrebarile cursantilor, cartea reflectand in mod viu spiritul invataturii sale.

In  prezent, Arta de a trai a fost tradusa in peste 20 de limbi, inclusiv in toate limbile oficiale ale Natiunilor Unite.

S.N. Goenka a fost un industrias pensionar si conducator al comunitatii indiene din Birmania. S-a nascut intr-o familie hindusa conservatoare. Suferind inca din tinerete de migrene grave, a cautat un tratament; astfel a ajuns in contact, in 1955, cu Sayagyi U Ba Khin, care imbina rolul de inalt functionar civil cu rolul particular de profesor de meditatie. Invatand Vipassana de la U Ba Khin, Goenka a descoperit o disciplina care mergea mult dincolo de usurarea simptomelor bolii fizice si depasea frontierele culturale si religioase. Vipassana i-a transformat treptat viata in anii urmatori de practica si studiu, efectuate sub indrumarea profesorului sau. In 1969, S.N. Goenka a fost autorizat de catre U Ba Khin ca profesor de meditatie Vipassana. In acel an, el a venit in India si a inceput sa predea Vipassana acolo, reintroducand aceasta tehnica in pamantul ei de origine. Intr-o tara inca acut divizata de caste si religie, cursurile lui Goenka au atras mii de oameni din diverse medii. De asemenea, mii de occidentali au participat la cursurile Vipassana, atrasi de natura practica a tehnicii.

William Hart este unul din discipolii occidentali ai lui S. N. Goenka. Asa cum spune cu modestie in introducerea la prezentul volum, Hart considera ca „intr-un sens mai adanc, adevaratul autor al acestei lucrari este S. N. Goenka, deoarece scopul meu nu este altul decat de a prezenta transmiterea de catre el a invataturii lui Buddha”.

William Hart a invatat meditatia Vipassana in 1975 si s-a scufundat in aprofundarea acestei invataturi in anii ce au urmat. A fost unul dintre primii (profesori de meditatie) pe care S.N. Goenka i-a numit sa conduca cursuri de meditatie Vipassana la inceputul anilor 1980.


Marile provocări ale lumii contemporane, discutate la a doua ediție a conferințelor „Despre lumea în care trăim“

Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim“, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la Ateneul Român în perioada 23–27 februarie 2019.

Biletele costă 25 de lei, iar abonamentele pentru toată seria de șapte conferințe „Despre lumea în care trăim“, 150 de lei și sunt în vânzare la casa de bilete și pe site-ul Filarmonicii George Enescu, la secțiunea „Proiecte speciale/Conferințe“.

La această a doua ediție vor fi în centrul atenției provocările cu care se confruntă omenirea, scenarii posibile și răspunsuri pe care le avem la îndemână. Invitați de la marile universități din Marea Britanie și Statele Unite, cunoscuți oameni de cultură români și partenerii lor de dialog vor discuta despre dereglări ale lumii contemporane și sinuciderea Europei, populism în epoca digitală, povestea științifică a creării universului și a vieții inteligente, cum arată cei 50 de ani de explorări spațiale și la ce ne putem aștepta mai departe, unde ne vor duce schimbările climatice, spre apocalipsă sau pace universală, și cum arată viitorul medicinei din perspectiva unui medic cu o carieră la vârful cercetării și inovării.

Între 23 şi 27 februarie îi veţi putea întâlni pe scena Ateneului Român pe Jim Baggott, autor a mai multe cărți de știință publicate la Oxford University Press și contributor la emisiuni de știință pentru BBC, pe Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospațială americană, pe Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, pe Liviu Giosan, cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite și profesor de geologie marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology, pe prof. dr.Andrei Constantinescu, profesor asistent de pediatrie la Facultatea de Medicină a Universității Columbia în New York, medic specialist în pediatrie pulmonară și cercetător în biologie moleculară și imunologie. Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu deschid seria de conferinţe cu un dialog despre dereglările lumii contemporane, moderat de jurnalista Mirela Nagâţ, iar Horia-Roman Patapieviciva susţine în ultima zi o conferinţă intitulată „Sinuciderea Europei“.

Fiecare invitat va susține o conferință de o oră, urmată de un dialog în profunzime. Partenerii de discuție în partea a doua vor fi: Corina Negrea, jurnalist de știință la Radio România Cultural, cu experiență de peste 25 de ani și mii de emisiuni și interviuri cu cercetători români și străini, prof.dr. Cătălin Vasilescu, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi șeful Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, Gabriel Liiceanu, scriitor și filozof, Marian Voicu, jurnalist cu peste 20 de ani de experiență în televiziune și radio, Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, și Vlad Zografi, scriitor, fizician și coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas.

Fiecare întâlnire va fi prezentată de Mirela Nagâț, jurnalist cultural de mai bine de 15 ani. A prezentat știri la televiziunea publică, iar de câțiva ani realizează emisiunea „Cooltura“ la TVR1. În 2013 a primit premiul APTR la categoria interviu pentru dialogul cu laureatul Nobel, Mario Vargas Llosa.

Programul complet al evenimentelor

Sâmbătă, 23 februarie, ora 11.30 – Eveniment de deschidere: dialog despre „Dereglări ale lumii contemporane“, cu Gabriel Liiceanu și Andrei Pleşu, moderat de Mirela Nagâț, jurnalist cultural și realizator al emisiunii „Cooltura“ la TVR1

Sâmbătă, 23 februarie, ora 17.30 – „Propaganda în epoca digitală. Ce este, cum funcționează și cum poate fi combătută?“, conferință susținută de Corneliu Bjola, profesor în studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, urmată de un dialog cu Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti

Duminică, 24 februarie, ora 11.30 – „Povestea științifică a creației“, conferință susținută de Jim Baggott, autor de cărți de știință publicate la Oxford University Press și de articole pentru New Scientist, precum și contributor la emisiuni de știință pentru BBC, urmată de un dialog cu Vlad Zografi, scriitor, fizician și coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas

Duminică, 24 februarie, ora 17.30 – „Pași în spațiu. După 50 de ani“, conferință susținută de Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de 20 de ani în industria aerospațială americană, urmată de un dialog cu Corina Negrea, jurnalist de știință la Radio România Cultural

Luni, 25 februarie, ora 18.30 – „Epoca omului – Apocalipsă sau pace universală?“, conferință susținută de Liviu Giosan, cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite și profesor de geologie marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology, urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist cu peste 20 de ani de experianță în televiziune şi radio și realizator de filme documentare

Marți, 26 februarie, ora 18.30 – „Cinci excursii în viitorul medicinei“, conferință susținută de prof. dr. Andrei Constantinescu, profesor asistent de pediatrie la Facultatea de Medicină a Universității Columbia din New York, medic specialist în pediatrie pulmonară și cercetător în biologie molecular și imunologie, urmată de un dialog cu prof. dr. CătălinVasilescu, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București și seful Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni

Miercuri, 27 februarie, ora 18.30 – „Sinuciderea Europei?“, conferință susținută de Horia-Roman Patapievici, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu


Cătălin Augustin Stoica în dialog cu Marian Voicu despre România continuă

Vă invităm marți, 19 februarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Cătălin Augustin Stoica și Marian Voicu despre volumul România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism, apărut recent la Editura Humanitas, în seria „Istorie contemporană“.

Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*.

„O excelentă carte de sociologie, dar si un thriller politic, așa as defini captivantul și atât de urgentul demers al lui Cătălin Augustin Stoica. Aflăm din volumul său cum s-au constituit centrele de putere economică din România postcomunistă, continuitățile, persistente, frustrante, chiar exasperante, cu vechea profitocrație. Din cercetările lui Cătălin Stoica se desprinde o viziune capabilă să explice, coerent și pătrunzător, atâtea dintre adeseori bizarele cotituri și amețitoarele răsuciri care au marcat trei decenii de postcomunism românesc.“ – Vladimir Tismăneanu

CĂTĂLIN AUGUSTIN STOICA este doctor în sociologie al Universității Stanford; are două masterate în sociologie – unul la Stanford şi unul la Universitatea Central-Europeană. În prezent este conferențiar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Între 2007 și 2015 a fost director general al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS). A publicat studii pe tema comunismului și postcomunismului în reviste și volume de specialitate apărute în România, SUA, Germania și Polonia.


Zburătorii nopții – un SF Horror de la George R.R. Martin, acum și serial Netflix

Deși este cunoscut pentru imensul succes al seriei Cântec de gheață și foc, George R.R. Martin nu scrie doar fantasy: Zburătorii nopții este un volum de povestiri science fiction și horror, câștigător al premiilor Locus și Hugo, care a influențat puternic cultura populară și care rămâne o referință pentru literatura despre călătoria oamenilor în spațiu.

Prima povestire este acum serial pe Netflix România. 

Într-o călătorie dincolo de limitele universului cunoscut, nouă cercetători caută o misterioasă rasă de extratereștri.
Enigma adevărată este chiar nava lor spațială – o minune a ciberneticii, cu un căpitan ce nu se arată niciodată.
Însă ceva malefic se ascunde la bord. O forță necunoscută deturnează funcțiile navei și îi vânează pe membrii echipajului. Unul câte unul.

„Un volum de povestiri SF cu tușa horror a maestrului mondial al literaturii fantasy, G.R.R. Martin.” Locus

„Nave spațiale posedate de spirite, cadavre animate pentru a fi exploatate în munci necalificate, extratereștri care parazitează oamenii aflați in căutarea divinității – un volum de povestiri care transmite atmosfera primului film Alien regizat de Ridley Scott.” Asimov’s Science Fiction Magazine


Nou în Narator: Recuperarea sau ce urmează după dependență de Leslie Jamison

„Un studiu tolstoian al condiției umane.”—Andrew Solomon

Talentata Leslie Jamison scoate la lumină poveștile despre dependență – ale ei și ale altora, oferind o fascinantă perspectivă asupra istoriei recuperării, precum și a influenței clasei sociale asupra modului în care împărțim dependenții în infractori sau bolnavi.

La baza cărții stă conversația continuă a lui Jamison cu genii literare și artistice ale căror vieți și opere au fost marcate de alcoolism și dependența de diverse substanțe. Iar prin relatarea neînfrumusețată a propriului supliciu, Recuperarea devine și o carte despre un alt fel de dependență, respectiv despre felul în care dorințele noastre ne fac pe toți un „robinet stricat” prin care curge nevoia. Autoarea vorbește despre singurătatea specifică experienței umane – despre setea de iubire care ne devorează și, în același timp, ne modelează.

Printr-un amestec profund personal, istorie culturală, critică literară și reportaj, Leslie Jamison ne dă peste cap ideile despre povestea tradițională a dependenței, arătând că aceasta poate fi la fel de electrizantă ca dezastrul în sine.

Cristian Lupșa: „Puțini scriitori de nonficțiune pot combina narațiunea propriei dependențe cu o critică a miturilor despre creativitatea lubrifiată cu băutură sau droguri și a artei născute din suferință (sau a ideii că e nevoie de suferință pentru artă). Leslie Jamison poate, și o face chestionând inclusiv clișeele poveștilor despre recuperare și rolul acestora în raportarea societății la dependență: ca boală sau ca infracțiune.”

Leslie Jamison este autoarea bestsellerului Probe de empatie și a romanului The Gin Closet. Scrierile ei au apărut în The New York Times Magazine, Harper’s și Oxford American. Predă nonficțiune creativă în cadrul Masterului Universității Columbia. O parte dintre cititorii din România au avut bucuria să o cunoască în 2015, când a fost invitată la conferința The Power of Storytelling.


Conferință Horia-Roman Patapievici despre cartea lui Galileo Galilei Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, prima traducere în limba română a lucrării care a schimbat din temelii felul nostru de a privi lumea

Editura Humanitas vă invită joi, 21 februarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o conferință susținută de Horia-Roman Patapievici despre cartea lui Galileo Galilei Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, prima traducere în limba română a lucrării care a schimbat din temelii felul nostru de a privi lumea.

Volumul a apărut recent la Editura Humanitas, în traducerea lui Gheorghe Stratan, în colecția „Biblioteca italiană“. În deschidere va vorbi Smaranda Bratu Elian, coordonatoarea colecției.

Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*.

„Cu descoperirile sale astronomice, Galilei a dezvăluit o nouă dimensiune a experienţei: vechiul cer, contemplat până atunci, nu mai exista, mai exact nu existase niciodată, şi era înlocuit cu un cer nou, pe care nimeni de-aci înainte nu-l mai putea ignora. Dar dacă ele, odată verificate, au trezit entuziasm şi admiraţie mai ales printre susţinătorii teoriei copernicane, altora schimbarea paradigmelor de care s-a pomenit le-a produs nelinişte sau spaimă. În versurile sale devenite celebre din Anatomy of the World (1611), poetul englez John Donne afirma că «noile stele» văzute prin telescop decretau sfârşitul unui univers perfect, deplin şi ordonat. Vechile certitudini, care le dădeau oamenilor siguranţă, se fărâmiţau, haosul ameninţa imaginea consolidată a universului şi, odată cu ea, poziţia omului înăuntrul lui şi chiar ordinea constituită a relaţiilor sociale. Donne socotea că noua astronomie punea sub semnul îndoielii totul: atât concepţiile referitoare la univers, cât şi pe cele privitoare la ordinea politică, morală şi socială.“ – Franco Giudice


Lansare – ‘Răzbunarea iertării’ de Eric-Emmanuel Schmitt

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 20 februarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului de nuvele Răzbunarea iertării de Eric-Emmanuel Schmitt, aflat în curs de apariție în seria de autor dedicată scriitorului francez, în traducerea lui Laurențiu Malonfălean.

Maestru al nuvelei – gen literar care i-a adus un Premiu Goncourt în 2010 – Eric-Emmanuel Schmitt le oferă cititorilor săi, cu acest nou volum, patru texte surprinzătoare și tot atâtea ipostaze ale volatilei relații dintre vinovăție și iertare.

Vor prezenta cartea Chris Simion–Mercurian, regizoare și Cristina Stănciulescu și Horia Ghibuțiu, jurnaliști. În partea a doua a evenimentului, actrița Marcela Motoc va citi câteva fragmente din volum. Moderatorul întâlnirii va fi Raluca Popescu, redactor-șef Humanitas Fiction.

Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*.

„Poate fi definit un om printr-o singură faptă? Și este iertarea mereu posibilă? Acestea sunt întrebările care răsună neîncetat în fundalul poveștilor cu deznodământ implacabil ale lui Schmitt. Iar autorul le răspunde cu virtuozitatea care e o constantă a scrisului său.“ – Lire

Două gemene adorabile văd lumina zilei într-un sat idilic, dar viața lor nu se va dovedi atât de feerică pe cât o prevestea povestea nașterii lor: la început nedespărțite, vor ajunge rivale, dacă nu chiar dușmance de moarte. Un bancher versat și cinic, mereu răsfățat de soartă, învață, de la o mamă dispusă să renunțe la tot pentru fiul ei, lecția sacrificiului și a iertării. Un criminal în serie închis pe viața este chemat săptămânal la vorbitor, dar nu de mama lui, ci de cea a cărei fiică a ucis-o cu bestialitate. Ce urmărește îndurerata Elise? L-a iertat pe monstru, sau vrea să-i alunge liniștea? Zilele tihnite ale lui Werner von Breslau, un nonagenar retras, fost pilot de vânătoare reconvertit în grădinar pasionat, se îmbogățesc cu imprevizibilele vizite ale lui Daphne, o fetiță din vecini, alături de care bătrânul taciturn va descoperi calea spre inocență.

Cele patru nuvele, „Surorile Barbin“, „Domnișoara Butterfly“, „Răzbunarea iertării“ – care dă și titlul acestei ediției – și „Desenează-mi un avion“, aduc în prim-plan patru destine ieșite din comun imaginate de Eric-Emmanuel Schmitt pentru a explora sentimentele intense, aproape niciodată mărturisite, care pot determina gesturile extreme. Scriitorul francez folosește aici aceeași tehnică despre care a mai vorbit în precedentele sale volume de povestiri: „În ciuda a ceea ce se crede, o carte de povestiri este o carte adevărată, cu o temă şi o formă. Povestirile au o autonomie care le permite să fie citite separat, dar fac parte dintr-un proiect global, cu un început, un mijloc şi un final. Ideea cărţii precedă nuvelele, ea convoacă şi creează nuvelele în imaginaţia mea (…) Nu alcătuiesc un buchet din flori de ici-colo, caut florile în funcţie de buchet“.

În seria de autor „Eric-Emmanuel Schmitt“, coordonată de Denisa Comănescu, au apărut: MilarepaDomnul Ibrahim și florile din CoranOscar și Tanti RozCopilul lui NoeViața mea cu MozartSecta EgoiștilorEvanghelia după PilatCea mai frumoasă carte din lume și alte povestiriVisătoarea din OstendePe când eram o operă de artăConcert în memoria unui îngerCei doi domni din BruxellesElixirul dragosteiOtrava iubiriiFemeia în fața oglinziiNoaptea de focAdolf H. Două viețiOmul care vedea dincolo de chipuri și Răzbunarea iertării.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, Noaptea de la Valognes. Îi urmează Vizitatorul, care îi aduce consacrarea și pentru care este distins cu trei premii Molière, Variațiuni enigmaticeLibertinul etc. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii și distincții literare. Cărțile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.


Nou, la Humanitas Fiction: „Fiica ceasornicarului”, de Kate Morton

Cartea este disponibilă pentru precomandă, cu livrare gratuită în Romania din data  de 25.02.2019

Romanele scriitoarei australiene Kate Morton s-au vândut în 11 milioane de exemplare în 42 de țări, fiind traduse în 34 de limbi.

Bestseller New York Times • bestseller Sunday Times • #1 bestseller Australia • #1 bestseller Canada • carte nominalizată la Indie Book Awards 2019, Australia

În vara anului 1862, artiștii din Frăția Magenta însoțiți de muzele lor vin să creeze și să se bucure de libertate la Birchwood Manor, casa mult iubită a lui Edward Radcliffe de pe malul Tamisei. Edward e cel mai strălucit dintre ei, cel mai entuziast, cel mai hotărât să sfideze prejudecățile epocii. Dar în scurtă vreme o femeie este împușcată, o alta dispare, iar o neprețuită bijuterie de familie este de negăsit. Viața și cariera lui Edward sunt distruse, iar el rătăcește în hăul adânc al disperării. O sută cincizeci de ani mai târziu, Elodie Winslow, o arhivistă londoneză, dă din întâmplare peste o geantă veche, în care găsește carnetul de schițe, după toate aparențele, al unui pictor victorian și fotografia unei tinere de o frumusețe aparte. Printre desenele din carnet, unul anume îi atrage atenția: o casă cu două frontoane, așezată la cotul unui râu, ce i se pare neobișnuit de familiară. Care e legătura ei cu Birchwood Manor? Și de ce simte că femeia din fotografie are ceva să-i transmită? Pentru a răspunde acestor întrebări, Elodie va trebui să asculte vocea martorului uitat de toți: Birdie Bell, fiica ceasornicarului.

Articole similare

Pentru prima dată în istoria FILB: o seară dedicată literaturii SF & F

Jovi Ene

Câştigători premii Oscar 2014

Jovi Ene

TEATRU la Centrul Cultural Evreiesc

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult