Stiri

Aparitie Editura Omonia: Konstantinos P. Kavafis, Alfabetul poetic

Konstantinos P. Kavafis, Alfabetul poetic, 496 pag.
Ediţie îngrijită de Elena Lazăr şi Liviu Franga
Studiu introductiv de Liviu Franga
Epilog de Jacques Bouchard
Cu ilustraţii din opera pictorului Gheorghe I. Anghel
Editura Omonia, Bucureşti, 2011

Editura Omonia aniversează în 2011 cei 20 de ani de activitate cu acelaşi autor cu care a debutat. Prin ediţiile publicate, între care două bilingve şi Operele complete în 2 volume, Konstantinos P. Kavafis a devenit o adevărată emblemă a Omoniei.

Volumul de faţă este apariţie insolită şi, din câte ştim, unică în peisajul kavafisticii. Este vorba de o antologie cuprinzând 24 de poeme (câte unul pentru fiecare dintre cele 24 de litere ale alfabetului neogrec). Aceste poeme reprezintã tot atâþia paºi necesari pentru a putea intra în cosmosul poetic inventat de Kavafis.

Selecţia s-a făcut astfel încât să ofere iubitorilor creaţiei sale, de pe orice meridian, intrarea în universul poliedric al viziunilor Alexandrinului  şi al esenţelor tari ale Poeziei sale, să poată fi astfel urmărită, pas cu pas, însăşi gândirea poetică  originară, precum  şi evantaiul principalelor ei teme. Fiecare poem, reprodus în original, apare însoţit de 11 traduceri, pe grupuri reprezentative de limbi. Sunt prezente cele trei mari grupuri europene: romanic, germanic şi slav (reprezentat de limba rusă). Ca element de originalitate absolută, se cuvine semnalată traducerea creaţiei kavafice în limba latină. O ediţie europeană, prin selecţia instrumentului lingvistic de origine şi, din punct de vedere etno-geografic, al comunicării, Alfabetul poetic este, în fapt, o ediţie mondială, dacă se are în vedere că, dintre limbile alese, câteva (engleza, franceza, spaniola, portugheza) acoperă suprafaţa culturală a unor continente îndepărtate de Europa. Ediţia de faţă se vrea şi un experiment. Acela de a asculta vocea, timbrul unic al unui geniu poetic, răsfrânt(ă) în ecourile a diverse limbi, mai vechi, precum latina, sau mai noi. Un experiment, dar în acelaşi timp şi o experienţă.

Un pertinent studiu introductiv, semnat de profesorul Liviu Franga de la Universitatea din Bucureşti, traducătorul în latină al “alfabetului”, ca şi un epilog aparţinând profesorului  canadian Jacques Bouchard de la Universitatea din Montréal, autor al versiunii franceze, oferă cititorului român reperele necesare pentru apropierea de personalitatea şi creaţia celui mai tradus, celui mai comentat, celui mai fascinant şi totodată şi celui mai enigmatic poet grec.

Versiunile celor 24 de poeme sunt însoţite de peste 100 de ilustraţii aparţinând pictorului Gheorghe I. Anghel. Poezia lui Kavafis a constituit o statornică sursă de inspiraţie a artistului român, a cărui operă a fost încununată, între altele, cu un Premiu al Academiei Franceze.. Concepţia grafică poartă semnătura Ancăi Anghel Coller.

Realizarea acestui album, în condiţii grafice care-l facă să aspire la titlul de cea mai frumoasă ediţie românească a unei opere greceşti, n-ar fi fost posibilă fără sprijinul entuziast al doamnei Ekaterini Sofianou, preşedinta Grupului de companii SofMedica, legată prin familie de Egipt şi de oraşul natal al poetului. De menţionat că doamna Ekaterini Sofianou este unul dintre cei mai energici promotori ai lui Kavafis şi, în general, a literelor greceşti în România.

Născut în 1863 în Alexandria egipteană,  Konstantinos P. Kavafis a devenit, prin cele numai 250 de poeme ale sale, cel mai mare poet grec al secolului 20. Un poet care aparţine astăzi, prin sutele de tălmăciri ale versurilor sale în zeci de limbi, patrimoniului literar universal. Prin cele opt ediţii apărute în România (dintre care şapte în ultimul deceniu iar două bilingve), ca şi prin prezenţa sa constantă  în diversele antologii (primele poeme traduse apar în 1939, la Cluj) şi în presa românească a ultimei jumătăţi de veac, Kavafis (al cărui strămoş, Yannis Kavafis, era, pe la mijlocul secolului 18, dregător la Iaşi) şi-a dobândit, după expresia academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate” în cultura română. Kavafis este totodată primul scriitor grec ale cărui Opere complete  au apărut în limba lui Eminescu.

Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura Omonia a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor 20 ani de activitate îl constituie cele peste 110 de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialisti români şi străini consacrate istoriei elenismului pe sol românesc. Inaugurată în 1999, colecţia « Biblioteca de Literatură Neoelenă » găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei, artelor.16 ediţii bilingve oferă cititorilor români pagini memorabile din lirica neoelenă.

Articole similare

S-a încheiat prima ediţie a UrbanEye Film Festival

Jovi Ene

Independent Union: Cinemateca Română sprijină filmul independent

Jovi Ene

Concurs: Castiga un film documentar la alegerea ta, oferit de FilmExpress.ro

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult