Filme romanesti

Delta Bucureștiului: Acasă (2020)

Acasă - Acasă, My Home (2020) Regia: Radu Ciorniciuc "Acasă" sau "My Home" cum a fost tradus titlul documentarului lui Radu Ciorniciuc este un film foarte special care însoțește vreme de patru ani un program social legat de o familie neobișnuită. Gelu Enache și soția sa se stabiliseră împreună cu cei nouă copii ai lor în zona închisă și abandonată vreme de peste două decenii a Parcului Văcărești, numita și Delta Bucurestiului. În parcul în care natura își redobândise treptat drepturile creând un ecosistem natural unic alaturi de metropola populată de peste două milioane de locuitori, familia Enache trăia în afara civilizației urbane, în armonie cu natura, dar fără a beneficia de servicii sociale, sanitare sau de educație pentru copii. Atunci când Parcul Văcărești a intrat în atenția autorităților familia a fost strămutată și a devenit subiectul asistenței sociale - o schimbare traumatică pentru cei maturi și pentru copiii care nu cunoscuseră un alt mod de viață, dar și o șansă potențială pentru o viitoare integrare socială. "Acasă" este un documentar implicat și un documentar al implicării. (mai mult…)

Focul care a șocat România: colectiv (2019)

colectiv (2019) Regia: Alexander Nanau Scenariști: Alexander Nanau, Antoaneta Opris "colectiv", filmul documentar din 2019 semnat de Alexander Nanau, abordează o temă gravă. În incendiul din clubul de noapte bucureștean 'Colectiv' care a avut loc la 30 octombrie 2015, au pierit 27 de tineri. În lunile care au urmat încă 37 dintre răniții cu arsuri grave au decedat în spitale din România și din străinătate. Morțile multora dintre ei puteau fi evitate, ele datorându-se lipsei de capacitate, igienă și de condiții corespunzătoare de tratament din spitale și întârzierilor în transportarea răniților în străinătate. Scandalul și protestele populare au dus la căderea guvernului social-democrat aflat la putere și înlocuirea sa cu un guvern format în mare parte din tehnocrați, care a condus Romania timp de un an, până la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Echipa de filmare a pornit de la conferințele de presă de după incendiu și s-a concentrat asupra a două aspecte principale: ancheta și devaluirile ziariștilor de la 'Gazeta Sporturilor' în frunte cu Cătălin Tolontan care au adus la cunostiinta publicului detalii grave de incompetenta și corupție în sistemul spitalelor și al furnizorilor de materiale medicale, și activitatea ministrului sănătății și a echipei sale din guvernul tehnocrat, care în perioada cât s-au aflat la putere au încercat să ia o serie de masuri de eradicare a corupției la toate nivelele sistemului medical. Politica fiind ceea ce este, alegerile din 2016 au readus însă la putere pe social-democrați. (mai mult…)

Mărturia Domnului Nussbaum (documentar: Nussbaum 95736 – Laszlo Csibi, 2017)

Secvența care deschide documentarul - mărturie pe care regizorul Laszlo Csibi l-a dedicat lui Laszlo Nussbaum, unul dintre ultimii martori supraviețuitori ai Holocaustului care trăiesc astăzi în Cluj - mi-a amintit prima mea întâlnire la Buchenwald cu unul dintre locurile cumplite care au fost lagărele naziste de concentrare și de exterminare. Domnul Nussbaum relatează momentele eliberării și zilele de după eliberare, în care locuitorii liniștitului și ultra-civilizatului oraș german Weimar au fost aduși în fata gropilor de cadavre și a crematoriilor, dovezi ale crimelor care avuseseră loc timp de peste șase ani la câțiva kilometri de orașul lui Goethe. Aceleași secvențe, poate, ale confruntării dintre civilizație și moarte, dintre indiferență și oroare le văzusem și eu cu 40 de ani în urmă, în muzeul lagărului. Diferența este că eu le vizionasem într-un film documentar filmat de eliberatorii americani. Laszlo Nussbaum le trăise. Băiatul de 15 sau 16 ani fusese în cele zece luni ale vieții sale dintre deportare și eliberare deținutul cu numărul 95736, își văzuse părinții și fratele trimiși spre moarte, indurase foamea, frigul, munca forțată și mai ales frica. Supraviețuise cu o ură intensă față de opresorii săi pe care numai timpul avea să o atenueze și să o raționalizeze. Căci numai ei, supraviețuitorii, au dreptul de a ierta. Noi, ceilalți, avem datoria de a nu uita. Iar pentru împlinirea acestei datorii este nevoie și de filme cum este 'Nussbaum 95736' al lui Laszlo Csibi. (mai mult…)

Relativismul răului: Arest (2019)

Arest (2019) Regia: Andrei Cohn Distribuția: Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu, András Hatházi 'Noul Val' românesc caracterizat în mare măsură de stilul cinematografic minimalist și de temele legate de trecutul perioadei comuniste sau de mizeriile și contradicțiile perioadei zise 'de tranziție' a împlinit deja 15 ani. Aveam deja impresia că se află în retragere, mai ales că în ultimii ani au apărut filme diverse și diferite, și tematic și stilistic, indicând clar că cineaștii și mai ales publicul sunt interesați de explorarea altor genuri și direcții. Și deodată apare, în toamna lui 2019, 'Arest' al lui Andrei Cohn, un film a cărui acțiune se petrece în peste 90% din timp intre pereții unei celule a arestului miliției în anul 1983, unul dintre anii deceniului ultim al comunismului, dar un an în care nimeni nu numai că nu știa, dar nici nu îndrăznea să spere că va fi ultimul. Doua personaje intre pereții unei celule. Minimalism în stare pură. Dar și unul dintre cele mai interesante filme romanești despre represiunea din perioada dictaturii. (mai mult…)

Înceata tranziție: Doar cu buletinul la Paris (2015)

Doar cu buletinul la Paris (2015) Regia: Serban Marinescu Distribuția: Dorel Visan, Mircea Diaconu, Razvan Vasilescu, Adrian Titieni, Toma Cuzin 'Doar cu buletinul la Paris' este un film pe care aproape că am evitat să-l văd. După titlu părea a fi una dintre acele comedii românești binecuvântate cu o distribuție excelentă, dar care în general recirculă și eternizează glume răsuflate. M-a convins până la urma totuși semnătura regizorului Șerban Marinescu și dorința de a-i revedea pe câțiva dintre actorii de pe generic. Surpriza a fost în bine. 'Doar cu buletinul la Paris' abordează acel comic sarcastic și disperat al filmelor românești de după 1990 (pe linia 'Filantropica'), dar reușește să insereze câteva momente de cinema interesant și autentic și prilejuiește un rol secundar extraordinar lui Dorel Vișan, unul dintre marii actori români al cărui talent a fost oarecum împiedicat să se exprime de distribuirea stereotipă în roluri potrivite tiparelor epocilor. Aici actorul se răzbună parcă din plin, creând poate rolul vieții sau în orice caz rolul finalului de carieră. (mai mult…)

Obligația de a rezista: Gestures of Resistance (2019)

Gestures of Resistance (2019) Creator: Olga Ștefan Documentarul realizat în 2019 de Olga Ștefan, 'Gesturi de rezistență' ('Gestures of Resistance'), începe cu un citat din Simon Wiesenthal: 'Obligația de a rezista începe atunci când oamenii încep să sufere deoarece le sunt încălcate drepturile. Dacă rezistența este activă din primul moment, nu va mai fi nevoie de fapte eroice mai târziu, deoarece aceia care încalcă drepturile omului sunt întotdeauna în minoritate și lor trebuie să li se demonstreze că puterea lor este limitată înainte de a fi prea târziu.' (mai mult…)

Creta albă… instrumentul de luptă al duşmanului de clasă: Tipografic Majuscul (2020)

Tipografic Majuscul (2020) Scenariul: Radu Jude, dupa spectacolul-documentar al Gianinei Cărbunariu Regia: Radu Jude Cu: Serban Lazarovici, Ioana Iacob,  Serban Pavlu, Bogdan Zamfir etc. Nu stiu altora cum le-a mers la minte si la suflet acest film-document! Mie mi-a adus un nod in gat, un ghem de lacrimi necurse in ochi, o apasare grea pe creier si o gheara rece in suflet. (mai mult…)

Film noir cu gangster ”made in Romania”: La Gomera (2019)

La Gomera (2019) Regia: Corneliu Porumboiu Distribuția: Vlad Ivanov, Catrinel Marlon, Rodica Lazar Maturitatea unei școli cinematografice se măsoară nu numai prin capodopere sau filmele premiate cu aur la marile festivaluri, ci și prin filmele 'medii', aparținând genurilor populare sau nișelor cinematografice. Dacă acest criteriu este corect, atunci putem considera 'La Gomera' (titlul în engleză este 'The Whistlers' - 'Fluieratorii') al lui Corneliu Porumboiu ca fiind unul dintre aceste filme de maturitate. Porumboiu este unul dintre regizorii cei mai cunoscuți ai 'noului val' cinematografic românesc care a acaparat atenția publicului și juriilor festivalurilor cu un deceniu și jumătate în urmă, bazat inițial pe o abordare minimalistă a timpului prezent și a trecutului apropiat. Filmele sale realizate de-a lungul ultimilor 14 ani se caracterizează printr-o varietate de stiluri, genuri și tematici. Foarte greu de anticipat cum va arăta viitorul film al lui Corneliu Porumboiu. Cu 'La Gomera' regizorul român pășește hotărât în zona 'film noir' scriind și realizând un thriller cu tema mafiotă care reușește să capteze și să păstreze atenția spectatorilor oferindu-le o poveste care este in același timp originală și respectuoasă față de toate regulile de baza ale genului. (mai mult…)

O Regină de legendă. O bijuterie de film: Maria, Regina României (2019)

Maria, Regina României (2019) Regie: Alexis Sweet Cahill Distribuție: Roxana Lupu, Daniel Plier, Adrian Titieni, Anghel Damian, Iulia Verdeș, Nicholas Lupu, Nicholas Boulton, Robert Cavanah, Patrick Drury, Ronald Chenery În urmă cu vreo 3 săptămâni pășeam cu emoție într-una din modernele săli de cinema ale Cinema City din AFI Mall Cotroceni. Dar nu pentru a urmări un blockbuster hollywoodian sau o comedie obișnuită. Ci pentru a vedea una din cele mai așteptate realizări cinematografice românești ale anlui 2019 – ”Maria, Regina României”, o coproducție româno-britanică, având o distribuție foarte diversă și interesantă, formată din actori români, englezi, francezi și americani. Regizat de Alexis Sweet Cahill și având un scenariu realizat de Gabi Antal, Alexis Sweet Cahill, Brigitte Drodtloff, Ioana Manea și Maria-Denise Teodoru, filmul este o adevărată bijuterie artistică și un document cu reală valoare istorică. (mai mult…)

Sfârșitul valului: Sieranevada (2016)

Sieranevada (2016) Regia: Cristi Puiu Distribuția: Mara Elena Andrei, Mirela Apostu, Eugenia Bosânceanu Cu o întârziere de trei ani am reușit să văd 'Sieranevada' al lui Cristi Puiu, un film despre care citisem și auzisem multe. Cei trei ani nu sunt desigur suficienți pentru o perspectivă 'istorică', dar sunt suficienți pentru a plasa mai bine filmul în contextul a ceea ce s-a întâmplat în cinematografia românească înainte și după el și pentru a înțelege disputele destul de aprinse pe care le-a creat în rândul criticilor și al spectatorilor. Este într-adevăr un film complex, dar și complicat, interesant, dar și lung, care conține multe motive de a place, dar și câteva care îi pot lasa pe spectatorii din diferite categorii de public nedumeriți sau nemulțumiți. (mai mult…)