Filme Filme americane Recomandat

Mission: Impossible (1966-1973)

Mission: Impossible (1966-1973)

Creat de Bruce Geller
Distribuţia: Peter Graves, Greg Morris, Peter Lupus, Martin Landau, Barbara Bain, Leonard Nimoy, Lynda Day George, Steven Hill, Lesley Ann Warren, Robert Cleveland Johnson

Un lucru pe care puţini îl ştiu este că există trei serii diferite de „Mission Impossible”.  Prima a fost realizată în 1966 pentru televiziune şi a avut 7 sezoane. A doua a fost produsă pentru televiziune între 1988-1990. A avut 2 sezoane. A treia serie a fost lansată în 1996 de scenariştii hollywoodieni David Koepp, Steven Zaillian şi Robert Towne pentru cinematograf. Această serie a avut 4 filme, iar al cincilea a fost anunţat. Acest articol este exclusiv despre prima serie.

Mission: Impossible a primit 2 premii Emmy pentru cel mai bun serial dramatic, 1 Emmy pentru scenariu, 3 premii pentru interpretarea Barbarei Bain şi alte 4 Emmy tehnice (machiaj, art direction, mixaj sunet şi montaj sunet). De asemenea, a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun serial TV şi pentru cei mai buni actori: Peter Graves şi Martin Landau. Muzica originală compusă de Lalo Schifrin a câştigat 4 premii internaţionale, inclusiv 2 Grammy. La acestea, se adugă zeci de alte nominalizări şi alte premii.

Unul dintre cele mai inteligente şi importante seriale americane de spionaj din toate timpurile, Mission: Impossible a revoluţionat televiziunea la acea vreme, îmbinând o performanţă tehnică de excepţie (montaj, imagine, sunet, scenografie, muzică, machiaj) cu un spectacol excelent scris şi foarte bine regizat. Vreme de 35 de ani, serialul a deţinut recordul mondial pentru cel mai lung serial de spionaj în limba engleză. A adus inovaţii importante în formatul şi limbajul cinematografic folosit în filmele de gen şi mai ales în domeniul folosirii muzicii originale în particular şi a coloanei sonore în general.

Contextul istoric în care serialul s-a dezvoltat: Războiul Rece, Războiul din Vietnam, creşterea rolului şi resurselor CIA în raport cu preşedenţia. Ca orice film de propagandă S.U.A., Mission: Impossible  arată agenţi americani ca fiind „băieţii buni”. Aceşti „băieţi buni” lucrează în cadrul I.M.F. (Impossible Mission Force), care este o structură neoficială de spionaj domestic şi internaţional. Cea mai mare parte a acţiunii se desfăşoară în alte ţări, care de multe ori nu sunt numite. Fiecare episod prezintă câte o misiune şi, cu excepţia câtorva episoade în două părţi (mi se pare că sunt 1-2 asemenea cazuri), acţiunea se desfăşoară independent, astfel că episoadele pot fi urmărite în orice ordine. Acţiunea de spionaj este, de obicei, concentrată în jurul unui personaj, care deţine o putere politică/militară/financiară. Acest personaj trebuie înlăturat, fie prin crimă, fie prin pierderea credibilităţii, fie prin obţinerea de dovezi care să fie folosite public şi/sau în tribunal împotriva acestuia. Pentru a-l păcăli, adesea, agenţii se folosesc de psihologia ţintei şi recurg la un plan foarte ingenios prin care îl fac să îşi piardă autoritatea, credibilitatea sau minţile. Unii dintre ei sunt omorâţi, dar foarte rar de către agenţi IMF. Serialul a reuşit să militeze pentru rolul S.U.A. de „poliţie a lumii”.

În general, episoadele au o structură pe care o respectă cu precizie de ceasornic.

Personajul principal (în primul sezon, Dan Briggs, jucat de Steven Hill; în restul sezoanelor, Jim Phelps, jucat de Peter Graves) se deplasează într-un loc marcat dinainte, unde accesează o înregistrare audio şi eventual nişte fotografii, care descriu misiunea. Imediat ce înregistrarea rulează, suportul (de obicei o casetă/un disc) se autodistruge.

Urmează selecţia agenţilor. În sezoanele 1, 2 şi 4, acest ritual îl prezintă pe protagonist aruncând o privire la o serie de fotografii, una câte una şi alegând membrii echipei. De cele mai multe ori, membrii echipei sunt personajele principale care apar pe generic, iar în unele situaţii, apar şi personaje episodice, care lucrează ca agenţi doar în cadrul unor misiuni punctuale.

Scena apartamentului este întâlnirea presonajelor, pentru a discuta cum îşi vor folosi fiecare talentele, precum şi gadgeturile pe care le au la dispoziţie pentru a executa planul. Planul nu este prezentat spectatorilor, acestora fiindu-le rezervată surpriza de a-i vedea pe specialişti în acţiune cu puţine vorbe şi multe fapte.

Martin Landau

Planul de obicei implică crearea unor aparenţe, prin misiuni sub acoperire, schimbarea mediului în timp ce ţinta doarme şi diverse tactici de manipulare, dezinformare şi derutare. Intuind bine reacţiile ţintei, agenţii reuşesc de fiecare dată să îşi facă opnentul să pice în plasă. Evident, planul nu merge cum trebuie de fiecare dată, agenţii sunt ameninţaţi cu demascarea (la propriu sau la figurat), personaje sau evenimente neprevăzute îi forţează să improvizeze.

Serialul limitează la minim violenţa pe ecran. Soarta personajelor este adesea doar sugerată, nu şi arătată. Armele sunt rar folosite. Camera se concentrează pe mecanismele complexe ale sistemelor ingenioase pe care agenţii le pun în mişcare şi pe efectele acestora.

Întrucât în fiecare episod agenţii trebuie să îşi asume identităţi false pentru a intra în contact cu ţinta, aceasta le prilejuieşte actorilor un joc foarte nuanţat şi variat. Urmărind Mission: Impossible, veţi avea parte de un regal actoricesc, atât din partea interpreţilor principali, cât şi din partea celor episodici, din care îi puteţi recunoaşte cu plăcere pe William Shatner, Vincent Gardenia sau Joe E. Tata.

Peter Graves

Serialul nu se concentrează atât de mult pe dezvoltarea personajelor, cât pe metodele şi rezultatele lor. Astfel, îl recomand ca pe unul dintre cele mai utile materiale pentru a vă familiariza cu ceea ce spionajul american considera „operaţiune standard” în urmă cu jumătate de secol. Numeroase şi relevante analize s-au făcut comparând activitatea reală a CIA cu modul în care acţiunile din serial înfăţişează misiunea IMF. Mai mult, premisele de bază au rămas aceleaşi. Doar mijloacele şi tehnologia au devenit mai sofisticate. Ca dovadă, succesul pe care şi acum, la aproape 50 de ani de la lansare, seriile Mission: Impossible le au.

Chiar dacă dezaprob moralitatea, justeţea sau scopul propagandistic al acestui serial, nu pot nega valoarea sa documentară şi artistică pentru spectatorul rafinat, care face din urmărirea atentă a unui serial un act cultural şi inteligent.

Mission: Impossible are acea sclipire de geniu ce reuşeşte foarte rar şi rămâne în istoria filmului ca un succes remarcabil şi revoluţionar. Vă urez vizionare plăcută. Sunt toate şansele că, urmărind acest serial, vă veţi îndrăgosti de el şi îl veţi adora. Toate sezoanele sunt disponibile pe DVD peste tot pe internet, la preţuri rezonabile (în jur de 100 euro toate cele 171 de episoade).

„Montaj din 6 generice ale serialului original”:

Articole similare

The Five-Year Engagement (2012)

Jovi Ene

A Perfect Getaway (2009)

Jovi Ene

IT (2017)

Andra Avram

3 comments

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult