Filme Filme romanesti Recomandat

Ana (2014)

ana cover photoAna (2014)

Regia: Alexa Visarion
Distribuția: Răzvan Vasilescu, Cristina Drăghici, Mircea Albulescu, Dorina Lazăr, Dorel Vișan

Ce reprezintă mitul Meșterului Manole și ce rol ocupă Ana în viața noastră, a individului în general, și în cadrul națiunii noastre în mod special? Creația cinematografică Ana pare să răspundă la întrebare, regizorul dorind de mult timp să expună acest mit pe marile ecrane. Cum alege Alexa Visarion să-l reprezinte în film? Prin povestea unui bărbat în pragul bătrâneții, singur și obsedat din tinerețe de ideea realizării unui film inspirat de legenda “Meșterului Manole“ (istoria înălțării unei biserici prin sacrificiul suprem) și a unei tinere din Republica Moldova ajunsă printr-o întâmplare nefericită, prostituată în Italia. Cei doi construiesc din propria lor ratare și durere un univers și o comuniune sufletească salvatoare.

Filmul ce a avut premiera în România vineri, 12 decembrie, la Cinematograful Studio din București, vine la 33 de ani de la premiera lungmetrajului Înghițitorul de săbii, unul dintre filmele de referință realizat înainte de ’89. Alexa Visarion este cunoscut pentru regia filmelor “Înainte de tăcere”, “Înghițitorul de săbii”, “Năpasta”,  “Punct şi de la capăt”, “Vinovatul” şi “Luna verde”. A primit numeroase premii, printre care Premiul Academiei Române, acordat pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică, şi Premiul UNITER pentru întreaga activitate artistică.“Ana” este și un film închinat memoriei marelui actor Ștefan Iordache, care s-a stins din viață în urmă cu șase ani.

În primăvara acestui an, filmul a avut avanpremiera mondială la Salonic, în deschiderea Zilelor Francofoniei, fiind proiectat, de asemenea, la Atena şi la Institutul Cultural Român din New York.

Despre film Mircea Albulescu consideră că „Ana certifică încă o dată calitățile de cineast ale lui Alexa Visarion. În măsura în care în acest film sunt reprezentate, în imagini esențializate, așa cum mărturisește chiar regizorul, „existența, pragurile și răspântiile venite din copilărie, frica, detenția tatălui, teama de risipire și ratare, atacul agresiv al nimicniciei… suferința și bolile celor dragi… bătrânețea care nu iartă pe nimeni. Am pornit la drum împreună, pe scenă și în film, și mă bucur că Ana dă valoare prieteniei noastre artistice.

ana-978842l-imagine

Filmul urmează aceeași exprimare tristă și parcă fără speranță cu care ne-au obișnuit deja unii dintre cineaștii români, dar este una necesară ținând cont de faptul că filmul încearcă să răspundă la niște întrebări esențiale și filosofice, precum: ”Cine suntem?”, „De unde venim ?” şi „Încotro mergem?”, întrebări ce apar de-a lungul drumului pe care fiecare dintre noi îl are de parcurs și care rămân de cele mai multe ori fără răspuns. Scenariul, scris de același Alexa, este construit pentru a induce spectatorului starea de interogație asupra propriei existențe, asupra ideii de sacrifiu pentru realizarea visului suprem.

Căutarea sensului și încercarea supraviețuirii într-un haos psihic creat de numeroase eșecuri este reliefată de către regizor prin portretizarea a trei personaje: bărbatul aflat în pragul bătrâneții, singur şi obsedat din tinereţe de ideea realizării unui film inspirat de legenda „Meşterului Manole“, o tânără ce ajunge prostituată fără voie și fără sucess, și un adolescent marcat de un handicap locomotor. Cei trei ajung într-un spațiu atemporal, într-un loc nepângărit de păcatele lumii și par să aibă misiunea de a-și reconstitui propriile destine pentru o analiză mai complexă a acestora, pentru extragerea unor înțelesuri ce poate au fost omise la timpul potrivit și pentru revenirea pe calea destinului, în cazul în care aceasta a fost încălcată.

Ca realizare cinematografică, Ana poate părea o experiență prea intensă și prea filosofică pentru gusturile mai moderne. Firul narativ nu este unul tocmai coerent, fragmentele din viața fiecărui personaj intercalându-se cu momente de meditații intense, tăceri prelungite, vorbe grosolane și dansuri ritualice. Însă la un moment dat trebuie să acceptăm și eșecul, să-l înfruntăm și să medităm asupra lui.

Notă: 7/10

Trailer:

Articole similare

O oglindă incomodă: Cea mai fericită fată din lume (2009)

Dan Romascanu

The Last King of Scotland (2006)

Delia Marc

Straturi de întuneric: Fleuve noir (2018)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult