Carti de poezii

Trei poezii din ”Când ai sufletul plecat”, de Alexandru Roșu

”Când ai sufletul plecat”, de Alexandru Roșu Editura Paralela 45, Colecția Avanpost Poezie, Pitești, 2020 "E ceva putred în Danemarca" și putem extrapola acest citat în mare parte din volumul lui Alexandru Roșu. Există aici multă dezamăgire la adresa societății contemporane, suficientă revoltă a autorului în privința lumii în care trăiește. În același timp, există și multă speranță - iubirea este totuși un sentiment optimist -, și ilustrarea nemulțumirilor nu trebuie să îndepărteze eventualul cititor de poezie. Nu sunt un cititor ”profesionist” de poezie (am tot spus asta) și nici un critic priceput al acesteia, dar - având în vedere cele câteva cărți pe care le-am citit în ultima perioadă - am simțit în poeziile românești contemporane multă revoltă, dezamăgire și... dragoste. Este și cazul acestui volum, care pare a fi în multe rânduri un discurs despre importanța iubirii, dar în care se vede și o distanțare de persoana iubită, provenită din dezamăgirea pierderii sau a îndepărtării acesteia (nu doar fizică). Există aici multe poezii puternice, multe versuri pe care ni le putem aminti în timp, dar mai ales ”când ai sufletul plecat”... Cele trei alegeri (obișnuite): (mai mult…)

Trei poezii din ”Picaj”, de Ioana Miron

”Picaj”, de Ioana Miron Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2016 Prefață de Șerban Axinte Pot spune cu tărie că poezia Ioanei Miron este una din dragoste, prin care Ea încearcă să se destăinuie Lui, să îi explice că monotonia vieții lor, aparent mediocră și mizerabilă, nu înseamnă mai puțină iubire decât a celor care o declamă în public ori de câte ori pot, de obicei din Dubai sau din Cinque Terre, și nu de pe malurile Bahluiului. Așa, cu micile sale deznădejdi, cu nemulțumiri și observații atente asupra vieții citadine, poezia sa rămâne esențial una de dragoste, chiar dacă putem glosa oricât pe tărâm psihilogic sau existențial (așa cum o face, cu măiestrie, Șerban Axinte în textul său introductiv, intitulat ”Bisturiul pe creier”). (mai mult…)

Bezna pare mai deasă acum, dar flacăra nu a fost ucisă: Flacăra, de Leonard Cohen

”Flacăra”, de Leonard Cohen Editura Polirom, Iași, 2019 Prefaţă de Adam Cohen Ediţie de Robert Faggen şi Alexandra Pleshoyano Traducere din limba engleză de Florin Bican “Bezna pare mai deasă acum, dar flacăra nu a fost ucisă.” (Adam Cohen, februarie 2018) O lume fara Leonard Cohen este o lume in care nu va fi uitat. De mine, de cei asemeni mie si de aceia care ne vor mosteni neuitarea. Sunt recunoscatoare pentru fericirea, da – pot spune: fericirea – de a ma fi scufundat - prin intermediul volumului FLACĂRA - in oceanul de gandire si simtire al acestui complex si complicat artist, Leonard Cohen. (mai mult…)

Trei poezii din ”Bestia obișnuinței”, de Radu Găvan

”Bestia obișnuinței”, de Radu Găvan Editura Herg Benet, București, 2019 După romanele sale anterioare, excelente și atipice, ”Exorcizat”, ”Neverland” și ”Diavoli fragili”, Radu Găvan și-a strâns poemele într-un volum intitulat ”Bestia obișnuinței”, apărut în 2019, grupate în șapte capitole, cumva în funcție de subiectul acestora. Am regăsit aici o poezie prin care autorul s-a revărsat și s-a destăinuit sie însuși, dar și cititorului: pe alocuri, avem senzația că poemele sale sunt prea întunecate, chiar depresive, manifestarea unui suflet nemulțumit; razele de speranță apar când poezia trece dincolo de sine și vorbește despre cei din jur - bunică, părinți, prietenii din copilărie din Constanța, fiul nenumit. Per ansamblu, putem categorisi așadar poezia sa ca fiind foarte personală, dar nici faptele seci ale vieții contemporane, obișnuite nu lipsesc, Radu Găvan fiind un poet, un scriitor, fin observator al prezentului, surprinzând mereu în poeziile sale și viața din jurul său. (mai mult…)

Hipnoza cuvintelor: Incursiuni. Poezia evreiască nord americană

“Incursiuni”. Poezia evreiască nord americană Coordonator și traducere din limba engleză: Adrian Grauenfels Editura Saga, Israel, 2020 Poezia înseamnă multe lucruri, pentru mulți oameni. Una dintre particularitățile sale este că, de fapt, nu poate fi definită sau etichetată, deși de-a lungul timpului au existat destule tentative. O caracteristică definitorie a formei poetice este însă economia limbajului, aici cred că majoritatea va fi de acord. Deși nici prozatorii nu fac excepție când vine vorba despre concizie și claritate, poeții depășesc pragul standard, dacă avem în vedere calitățile emotive ale unui cuvânt, fundalul sau valoarea muzicală și chiar relația sa spațială din pagină. Prin alegerea cuvintelor, dar și prin formă, poeții excelează în povestiri, argumente sau descrieri cu întindere redusă, deși poezia în sine depășește cuvintele, sugerând în permanență sensuri dincolo de acestea. (mai mult…)

Trei poezii din ”Neîmpăcat. Antologie personală 1991-2013”, de Michel Houellebecq

”Neîmpăcat. Antologie personală 1991-2013”, de Michel Houellebecq Editura Humanitas Fiction, Colecția Poezia, București, 2016 Traducere din franceză și postfață de Daniel Nicolescu Poezie citadină, plină de semnele orașului, de supermarketului, ale zonelor industriale, ale metroului; un personaj misterios străbate versurile, pe care nu-l putem privi altfel decât ca fiind autorul însuși, Michel Houellebecq, care deseori este dezamăgit, pare să fi fost îmbătrânit excesiv de această lume, așa că devine dur și este acoperit deseori de depresie... Chiar dacă este un autor și un om controversat, cred că poezia lui se potrivește unei lumi comerciale, abrutizate. Și, în plus, ici și colo există și mici miracole de duioșie și sensibilitate. Trei poezii care mi-au plăcut și se potrivesc ansamblului de poeme pe care l-a creat: În cuptorul cu microunde Soarta consumatorilor E hotărâtă tot la două secunde; Nu e supusă erorilor. Pe agenda zilei de mâine, Scrisesem: ”un kil de orez”; Totuși mă reorientez: E promoție la pâine. Viața mi se schimbă vioi În hipermarketul Continente, Năvălesc și dau înapoi, Sedus de diverse-accidente. Măcelarul era mustăcios Și-avea rânjet de fiare, Chipul îi devenea răpciugos... M-am zvârlit la picioarele sale. E drept că lumea asta unde respirăm infernal Nu ne mai inspiră decât un dezgust manifest, Și-un chef să dispari fără să-ți mai pese de rest, Nu mai citim nici măcar titlurile ce-apar în jurnal. Vrem să ne-ntoarcem în vechiul sălaș În care străbunii trăiau sub a unui înger aripă, Am vrea să regăsim ciudatul curaj Care sanctifica viața până-n ultima clipă. Ne dorim o nouă formă de fidelitate, Ca un altoi în care să ne-adunăm dependența, Ceva care să depășească și să conțină existența, Nu putem trăi departe de eternitate. Întâia oară am făcut dragoste pe o plajă Undeva în Grecia. Se lăsese noaptea Mi se părea că-i o vrajă Care ne copleșea, Însă asta chiar se-ntâmpla. Și-apoi zbateri de valuri, Mereu aceleași valuri Blând îmi sunau în auz, Destinul mi-era încâlcit și confuz. În ajun înotasem spre o insulă Care-mi părea aproape N-am ajuns la insulă Mi s-a-npotrivit un curent Sau ceva asemănător Nu puteam să mă-ntorc Și-am crezut c-o să mor, Mă simțeam abătut La gândul că o să mă înec Viața-mi părea prea lungă Și foarte însorită. Aveam șapteșpe ani, Mi se părea aiurea să mor Fără să fi făcut amor. Trebuie oare să simți gustul morții Ca să-l afli pe-al vieții? Cu toții-avem trupuri frumoase, Fragile, nesățioase. Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Fiction. (Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, Pagina de Facebook a autorului)

Trei poezii ale unor autori români: Florin Iaru, Lavinia Bălulescu, Dan Negară

În această perioadă complicată, ar trebui să dăm o șansă și poeziei, mai ales dacă aceasta este una bună. Cărțile de poezie îți permit să evadezi din cotidian, să-ți pui întrebări, să te eliberezi cumva de griji, pentru a pătrunde mai bine în mintea scriitorului. Am citit, în ultima vreme, mai multe cărți de poezie și vă prezint, alături de gândurile mele cu privire la aceste volume, și trei poezii care mi-au plăcut mult: ”Jos realitatea!”, de Florin Iaru Editura Paralela 45, Colecția Biblioteca Românească, Pitești, 2019 (mai mult…)

Trei poezii în avanpremieră din volumul ”Civilizații”, de Olga Ștefan

”Civilizații”, de Olga Ștefan Editura Paralela 45, Colecția Biblioteca Românească, Pitești, 2020 Am citit volumul de poezie al Olgăi Ștefan fără să știu nimic despre autoare. Poate e mai bine așa, poate că așa ”ghicesc” mai bine ce este în spatele poeziei pe care o scrie un autor. Și ce am descoperit? O poezie care pare construită pe două planuri: în primul rând, o poezie a renașterii, unde autoarea pleacă de la multe amintiri (printre care, și câteva iubiri pierdute), pentru a se regăsi, și unde creionează și câteva personaje memorabile (precum în poezia ”Plecarea”); în al doilea rând, o poezie a dezamăgirii față de ”civilizațiile” prezentului, cu o atmosferă ușor ecologistă - ”ecologic vorbind,/ orașul e pe moarte.” Am ales pentru acest grupaj trei poezii din volumul sus-amintit, prima dintre ele dând chiar titlul acestuia. Sunt poeziile pe care le-am simțit cel mai aproape: (mai mult…)

Lumina ajunge la mine cu întrerupere: Hype, de Hose Pablo

”Hype”, de Hose Pablo Editura Paralela 45, Colecția Avanpost. Poezie, Pitești, 2019 ”Being excited este cel mai frumos lucru” Victor Neaga (Hose Pablo) vine din spațiul moldovean, cu angoasele și spaimele aferente nu numai acestui spațiu, ci și cu dificultățile unui dezrădăcinat, ale unui om pierdut într-o lume în care simte că nu este loc pentru toți. Dincolo de orice morală, poezia sa nu se supune niciunei judecăți. Trebuie citită și filtrată personal, fără a da curs imboldurilor de încartiruire care cu siguranță răzbat din câteva versuri. (mai mult…)

Printre sentimente, cu umor și nostalgie: ”Cutii”, de Cătălina Bălan

”Cutii”, de Cătălina Bălan Editura Paralela 45, Colecția Avanpost. Poezie, Pitești, 2019 ”la București viața a început să aibă rafturi o normalitate de invidiat multe cutii” (pag. 9) ”am adunat diverse cutii și compartimente pe unele nu le voi mai deschide niciodată la altele revin, obsesiv, sistematic” (pag. 10) (mai mult…)