Frankenstein (Netflix, 2025)
Regia: Guillermo del Toro
Distribuția: Oscar Isaac, Jacob Elordi, Christoph Waltz, Mia Goth
Filmele inspirate de romanele gotice sunt din nou la modă. Tripticul faimos care de-un secol încoace a inspirat regizori și actori, a dat naștere în ultimul an la o noua generație de remake-uri: întâi a fost ‘Nosferatu’ al lui Robert Eggers, a urmat de ‘Dracula’ al lui Luc Besson și acum iată, putem vedea și acest ‘Frankenstein’ rescris și regizat de Guillermo del Toro. Regizorul născut în Mexic dorea de mult să facă acest film și după părerea mea povestea aceasta se potrivește de minune cu universul vizual, cu atmosfera și cu mesajele multora dintre filmele sale precedente. Așteptam cu mult interes să văd cum se va incadra acest film în cinematografia lui del Toro și nu am fost dezamăgit. ‘Frankenstein’ este un film care reușește să fie fidel ideilor principale ale romanului fără a fi o transcriere banală a acestuia pe ecran și este fără dubiu, de la primele minute de proiecție până la final, un film al lui del Toro.
Guillermo del Toro a schimbat destul de mult din detalii, dar a păstrat ideile și personajele principale din roman. Cam toată lumea a citit cartea și a văzut câteva filme inspirate de carte, așa încât nu voi dezvălui prea mult din diferențe. Voi spune doar că acțiunea este mutată cu vreo 30 de ani mai târziu decât data scrierii romanului, în perioada victoriană și relocata în Scoția care oferă lumina nordului și un belșug de castele în picioare sau în ruine ca decor și că exista o schimbare de perspectivă narativă care mi s-a părut foarte interesantă. Savantul Victor Frankenstein este o versiune a lui Prometeu așa cum l-a imaginat Mary Shelley, care este mânat de o ambiție nemăsurată și își dă seama prea tărziu că a creat un monstru înzestrat cu forte care scapă de sub controlul său. Del Toro accentuează două laturi ale personajului – traumele copilăriei care-l fac insensibil la durerile altora și atracția romantică pentru frumoasa Elizabeth, care în acest film este logodnica și apoi mireasa fratelui sau, personaj care capătă o viață mai lungă și mai semnificativă decât în roman. Personajul dezvoltat cel mai mult dincolo de imaginația scriitoarei este insă Creatura. Aș spune că acesta este puțin mai uman decât în roman sau în alte versiuni cinematografice, în timp ce Victor însuși este puțin mai monstruos (în caracter).
Producția este fabuloasă. Imaginația lui del Toro a avut la dispoziție fondurile necesare pentru a pune pe ecran toate visele și coșmarurile sale. Inclusiv pentru construirea în studiouri a unei corăbii prizoniere a ghețurilor polare, căci regizorul evită, când este posibil, efectele computerizate. Chiar dacă nu ați văzut filmul, orice minut din film ați viziona ar fi probabil suficient pentru a exclama ‘este un film al lui del Toro’ – de la culorile sumbre din scene luminate doar de roșul care învăluie personajele în scene cheie până la fascinația apei care însoțește mai toate filmele regizorului. Se adaugă și dispozitivele retro-tehnologice din laboratorul savantului Frankenstein, amintind că romanul inițial este scris într-o perioadă de tranziție dintre alchimie și știință amplificată de emergența electricității. Sunt multe scene de violență, cu sânge, animale ucise și cadavre dezmembrate, dar ele nu sunt gratuite căci del Toro înserează în film și un comentariu subtil despre absurditatea războaielor.
Oscar Isaac este foarte convingător în rolul lui Victor Frankenstein, iar Jacob Elordi oferă statura sa de aproape doi metri și se confrunta cu succes cu machiajele care-l transformă în Creatură. Mia Goth este foarte potrivita fizic pentru rolul dublu al lui Elizabeth și al mamei lui Victor (o alta adăugire cu tentă freudiană a scenaristului), dar scenariul a fost mai puțin generos cu ea. Firul narativ al atracției pentru Creatură ar fi fost interesant de aprofundat, însă del Toro a decis, probabil intenționat, să-l lase la nivel de aluzie. Niciun spectator nu vă ieși, probabil, nemulțumit de la vizionarea acestei versiuni a lui ‘Frankenstein’. Mie totuși parcă mi-a lipsit ceva: originalitatea și surprizele din filmele mai timpurii ale lui Guillermo del Toro par a fi dispărut. Acest film nu merge până la capăt cu partea de horror (poate și pentru că știm cu toții unde va ajunge) și nici monștrii nu sunt total monstruoși. Un titlu alternativ ar putea fi ‘Frankenstein goes to Netflix’.
Disponibil pe Netflix.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
