Veronica Rozenberg publica la ‘Baabel’ un articol documentat si detaliat avand ca tema ‘Rețelele de Socializare’. Articolul este interesant, documentat, și în mare parte corect, chiar dacă s-au strecurat si cateva erori. ‘În contextul izolării impuse, cu intermitenţe, deja de jumătate de an, spaţiile virtuale ar putea să le înlocuiască tot mai mult pe cele reale, de care ne-am bucurat până acum. În lumea virtuală utilizatorii folosesc adeseori un avatar prin care interacționează cu ceilalți oameni, așa cum o fac și în viața reală. Ei intră într-o lume care o copiază pe cea reală, dar este o lume diferită. Parte dintre noi, care sunt deja în pantă de coborâre din lumea pe care, tind să cred că majoritatea am iubit-o și încă o iubesc, cu toate tarele și problemele cu care ne-am confruntat, ar dori, poate, ca “monstruleţii” imaginaţiei, ce progresează în invadarea spaţiilor diverse, să rămână puţin în urmă. Dar, nefiind o optimistă, s-ar putea să greşesc.’ Aștept cu interes continuarea promisă.
Cristian Pătrășcănoiu scrie la ‘LaPunkt’ despre cele două romane ale lui Heather Morris ”Tatuatorul de la Auschwitz” și ”Călătoria Cilkăi” apărute în traducere în colecția ‘Raftul Denisei’ a Editurii ‘Humanitas fiction’: ‘În condițiile (destul de binecunoscute) ale unei memorii occidentale profund inegale cu privire la cele două totalitarisme ale secolului al XX-lea – claritate morală despre nazism și, des, o (strigătoare la cer) cauționare a comunismului – unul dintre meritel majore ale acestor două cărți de mare impact public ale scriitoarei australiene (deși născută în Noua Zeelandă) este acela că discursul lor e, sub acest atât de delicat aspect etic, impecabil calibrat. Acțiunea ambelor romane se petrece în spații închise, mai precis în două dintre locurile cu o simbolistică aparte pe harta spațiilor carcerale cunoscute din secolul al XX-lea: la Auschwitz și în Gulagul Vorkuta. Primul: imaginea-etalon a demenței exterminatoare de tip nazist. Al doilea: loc teribil și nume de mare rezonanță pentru demența exterminatoare de tip comunist. Ei bine, a propos de calibrare și de etica discursului, nici unul dintre cele două lagăre nu este mai puțin înfiorător decât celălalt în ceea ce ni se prezintă în aceste două cărți.’
Ioana Zenaida Rotariu ne recomanda la blogul Libris romanul ‘Trei femei’ al Lisei Taddeo aparut in traducere la Editura Litera: ‘Un excurs jurnalistico-literar asupra diferențelor dintre dorințele feminine și cele masculine și despre manifestarea acestora în diferite scenarii — de la agonie la pasiune stinsă și dragoste sau de la pasiune la formalitate și suferință sau inutilitate, marcând punctele culminante din perspectiva existenței a trei femei americane.’
Adi George Secară scrie la BookHub despre cartea Corinei Sabau ‘Și se auzeau greierii’ apărută la editura Humanitas: ‘Este un minimalism existențialist sui generis al Corinei Sabău, în care artei, tehnicii literare nu i se poate reproșa nimic, cel mult, prin absurd, „înfrumusețarea” strict estetică a Ororii lanțului cauzal care duce la moartea prematură, poate și dintr-o sensibilitate aparte (era să-i spun „feminină”!), nu numai filosofică care poate avea această observație, boldată mai jos de subsemnatul, în mijlocul unei scene de violență casnică (victimă, dacă nu mă înșel, mama Ecaterinei care va fi victima sistemului), tatăl lovind mama, și apoi copilul.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:
-”Românii și Europa. O istorie surprinzătoare”, de Lucian Boia
–„Gândește-te că nu mai sunt”, de Adam Haslett
–”Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca?”, de Jacques Attali
–“Dispariția lui Josef Mengele”, de Olivier Guez
–„Pierdută pentru totdeauna”, de Amy Gentry
–Fragment din Francesc Miralles, ”Biblioteca de pe Lună”
(Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, Carturesti.ro)
