‘Se zice că în rai va fi doar zbenguială
Și vinuri limpezi, mied și hurii-n dănțuială.
Hai, umple-mi un pocal și pune-mi-l în mână!
E mai de preț decât orice făgăduială.
Să treci prin timp cu tine însuți împăcat!
Nu te lăsa-n zadar de Soartă întristat!
Când straiul vieții de pe trup îți va fi smuls,
Ce rost c-ai făptuit, vorbit și te-ai spurcat!’
(Omar Khayyam)
Traducerea acestui poem al poetului persan Omar Khayyam ii apartine lui Otto Starck, poet, traducator si punte intre culturile persana romana. Otto Starck a trecut in nefiinta in Israel, la 25 noiembrie 2015. Lucian-Zeev Herscovici ii dedica un frumos articol omagial in revista internetica Baabel. Fie-i amintirea binecuvantata.
‘Solenoid’ a lui Mircea Cartarescu a inceput sa culeaga recenzii. Am remarcat-o pe cea a Mihaelei Ursu de pe Press.One: ‘Ca de fiecare dată cu Mircea Cărtărescu, avem în față romanul unei metamorfoze (Kafka și gândacii lui măriți la scara singularității umane sunt prezențe recurente, la tot felul de niveluri). Reductiv, deși corect spus, Solenoid este jurnalul lui „ce-ar fi fost dacă” – dacă autorul nu ar fi ajuns un scriitor cunoscut, dacă prima lectură din „Cenaclul Lunii” s-ar fi încheiat cu o desființare girată de Marele Critic, dacă ar fi posibil să trăim simultan pe ambele fețe ale monedei în rotirea existenței, dacă am putea ieși din închisoarea realului.’
Dupa unele relatari romanul de anticipatie ‘Omul-fluture’ de Lucian Dragoş Bogdan şi Teodora Matei a fost unul dintre cele mai mari succese ale targului Gaudeamus. Iata opinia Ghandei publicata in al sau ‘Jurnalul unei cititoare’: ‘… deși ideea de bază și modul cum a fost transformată într-o poveste mi-a plăcut mult, cea mai faină chestie la roman e finalul. N-aș fi ghicit într-o sută de mii de ani ce ne-au pregătit Teodora și Lucian, a fost atât de surprinzător încât am recitit de câteva ori dezvăluirea pentru că nu-mi venea să cred. Apoi, am recitit și câteva pasaje din roman, înțelegându-le cu totul altfel. Nu vă spun care pasaje, pentru că sunt curioasă dacă ceilați dintre voi care veți citi romanul o să ghiciți finalul dinainte sau nu. Mie mi se pare greu, chiar imposibil, dar eu mereu am fost genul de cititor care nu prea își dă seama de dinainte ce i se pregătește. Așa că vă provoc să citiți romanul și să jucați și voi jocul celor doi autori, încercând să ghiciți deznodămâtul. Eu cred că veți fi surpinși până la urmă, dar într-un mod foarte plăcut.”
(Dan)
Cum a fost anul lui Florin Lăzărescu? O înlănțuire de evenimente și spectacole, de întâmplări și premiere, o nebunie, dar care lui i se pare o formă de fericire. Aflăm toate acestea de pe blogul său: ”La începutul lui 2015 – ca la începutul oricărui dintre ultimii cel puțin zece – mi-am dorit un an la fel de bun precum cel care a trecut. Mă enervează sincer să vrei întruna mai mult. Dacă ai scăpat cu viață, dacă nu ți-a murit nimeni, dacă ești cât de cât sănătos înseamnă că tocmai ai avut un an bun. Apoi lucrurile au luat-o cumva, ușor ușor, razna.”
Despre cartea ”Soții și concubine”, de Su Tong, a scris Adriana Gionea pe PostModern.ro: ”Su Tong se dovedeşte a fi un bun autor de proză cu nuanţă psihologică. Asemenea unui psihoterapeut ieşit din tipare, găseşte o supapă în dinamica unei familii disfuncţionale, prin care fiecare membru ce gravita în jurul celui dispărut să îşi rezolve, de fapt, propriile-i probleme, descoperind o lume ce se află dincolo de graniţele mediului social creat precum o insulă artificială unde accesul se face doar prin dovada apartenenţei la o anumită clasă. Ultima povestire devine o exemplificare literară a modului în care o familie încremenită în propriile-i modele rigide şi dialoguri demne de o piesă absurdă este obligată să deşire ghemul iluzoriu al vieţii tihnite pentru ca fiecare membru (cu excepţia unuia) să o poata lua de la capăt, să îşi regenereze viata emoţionala care depinde mai ales de stările părinţilor obsedaţi mai degrabă de plantele din grădină decât de visurile copiilor.”
Corespondenta noastră specială, Serenela Ghițeanu, a scris lunile trecute o recenzie la ”Profesorul și menajera”, de Yoko Ogawa. Despre aceeași carte, am citit și articolul Andrei Pavel de pe SemneBune.ro: ”Dacă nu v-ați gândit niciodată că matematica are farmec, ar trebui să citiți acest volum. Minunea mea a fost întotdeauna geometria; desigur, până la această carte din Raftul Denisei. După ce veți fi aflat de numere prietene, gemene sau triunghiulare în felul în care Profesorul le explică celor doi învățăcei, probabil veți începe și voi, ca și personajele, să dezbateți în minte un număr văzut aiurea, pe vreun ambalaj sau într-o vitrină.”
(Jovi)
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Anul zero. 1945. O istorie”, de Ian Buruma
–”Evreii și cuvintele”, de Amos Oz și Fania-Oz Salzberger
-”Oblomov”, de I.A. Goncearov
-”Varză”, de Beatris Serediuc
-”Camera de povestit”, de Michael Paterniti
–Fragment în avanpremieră: ”Lebăda cu două intrări”, de Nora Iuga