Annie Hall (1977)

Annie Hall (1977)
Regia: Woody Allen
Distributia: Woody Allen, Diane Keaton, Tony Roberts

Puteti cumpara colectia Woody Allen, de pe FilmExpress.ro.

Annie Hall este, in primul rand, considerat cel mai bun film al lui Woody Allen in mai multe topuri de film de autor pe care le-am citit in aceste zile pe Internet. De altfel, este filmul lui care a castigat si cele mai multe premii Oscar, in numar de patru, dintre cele mai importante, respectiv cel mai bun film, cea mai buna actrita (Diane Keaton), cel mai bun scenariu si cel mai bun regizor, film care, de asemenea, l-a propulsat pe Allen ca unul dintre cei mai buni profesionisti ai cinematografului mondial. Cu toate acestea, tin sa precizez de la inceput ca filmul nu m-a impresionat foarte mult, la aproape o saptamana dupa prima vizionare a fost necesara reluarea unor cadre pentru a scrie pe larg despre el.

Filmul este ceea ce reprezinta un motiv destul de inteles pentru urmatoarele pelicule ale lui Allen: o poveste despre viata obisnuita, este aproape biografic, o poveste vorbita si plina astfel de dialoguri, motiv pentru care este necesar ca acest film sa fie urmarit cu mare atentie si intr-o singura bucata pentru a-i patrunde toate intelesurile si a capata o viziune unitara asupra lui. Alvy Singer (Woody Allen), un comedian din New York, isi povesteste intamplarile din viata, plecand din frageda copilarie si pana la prezent (inceputul filmului este o prezentare proprie a vietii, udata cu doua bancuri pline de intelepciune), in special propriile sale relatii cu femeile si felul in care intelege aceste creaturi.

Ce inseamna pentru Alvy „relatiile cu femeile”? Chiar daca ele au fost mai multe, chiar daca au existat mai multe faze, exista doar o singura femeie in viata lui: Annie Hall (interpretata de aceeasi prezenta primordiala din primele lui filme, Diane Keaton), asupra careia se concentreaza si amintirile sale, dar si asteptarile viitoare. Chiar ea ii prilejuieste amintirile fostelor sale sotii, Allison, dar si dorinta de a repeta momentele frumoase avute impreuna si cu iubitele viitoare, in acelasi timp si cu aceleasi intentii, dar niciodata nu sunt la fel de romantice si pline de insemnatate (sa ne aducem aminte macar de scena cu homarii, frumoasa si amuzanta cu Annie, fara pic de farmec cu urmatoarea prietena).

Annie Hall nu mai este filmul tipic al lui Allen de pana la acel moment. Comediile si parodiile lui se transforma aici pentru prima data intr-un film de substanta, care este in acelasi timp plin de momente amuzante (comedie de limbaj, de data aceasta), dar care este o felie de viata, o reliefare a unor personalitati desprinse din real, fara exagerari inutile. Nu trebuie trecute cu vederea unele aparitii in premiera in acest film ale unor actori care mai tarziu au facut cariera: Jeff Goldblum, Christopher Walken si Beverly D’Angelo, ca si o aparitie cameo a lui Truman Capote in rolul unui om care trecea pe strada si care „seamana cu Truman Capote”.

Discutiile dintre Annie si Alvy sunt discutii ce trec prin orice subiect al vietii: de la definitii ale acesteia si categorisirea oamenilor ce trec prin ea la discutii elaborate despre sex si despre motivele pentru care oamenii fac din ce in ce mai putin dragoste odata ce relatia devine mai lunga, de la diferentele dintre New York si Los Angeles la recomandari de lectura si privirea oamenilor de pe strada si includerea in anumite categorii comportamentale. Numai pentru a urmari tipul de discutii inteligente de care numai Woody Allen este in stare, impregnate atat de cuvinte pompoase pentru care trebuie sa cauti in dictionar, dar si de glume aproape indecente, si acest film merita atentia iubitorilor de cinema.

Nota: 8/10

Puteti cumpara colectia Woody Allen, de pe FilmExpress.ro sau DVD-ul ‘Annie Hall‘.