Regie: Nora Ephron
Actori: Meryl Streep, Amy Adams, Chris Messina, Stanley Tucci
Un film care imbina ingrediente (la figurat, dar si la propriu) dragi multor spectatori. In primul rand, un film despre placerile gastronomiei, care, sa recunoastem, nu sunt doar placeri strict culinare, ci sunt persoane care sunt innebunite dupa emisiuni gastronimice sau dupa filme de acest gen. In al doilea rand, este un film despre…placerea de blogger, una dintre protagoniste intretinand un blog despre mancare si despre provocarea de a termina in 365 de zile o carte de bucate si de a explica fiecare reteta pe Internet.
Povestea (sau povestile) se inspira din doua vieti care au existat cu adevarat, paralele, care nu stim daca si in realitate s-au intalnit, asa cum o fac in film. Pe de o parte, o avem pe Julia Child (Meryl Streep), o americanca-sotie devotata, care il insoteste prin toate perenigrarile diplometice pe al ei sot prin lumea larga. Ajunsa la Paris, se indragosteste de oras si de gastronomie. Ia cursuri de gatit, invata foarte repede datorita unei ambitii iesita in comun si, impreuna cu inca doua colege, se hotaraste sa scrie o carte de bucate “Bucataria frantuzeasca pe intelesul americanilor”. Lucruri care se petrec imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Pe de alta parte, cunoastem o existenta paralela, peste ani, in zilele noastre, a unei aspirante la o cariera de scriitor, dar care se complace intr-o functie obscura din asigurarile americane. Julie Powell (Amy Adams) face o obsesie din gatit si din descoperirea vechilor carti ale Juliei Child. Iar ambitia ei este ca, intr-un an, sa dea gata o carte de bucate de-a ei, fara exceptie, iar toate retetele (524 la numar), toate gandurile, toate nereusitele sa se regaseasca pe un blog, care treptat ii aduce si bucurie, si succes, si cearta, si despartiri. Intr-un cuvant, Viata.
Insa marele castig al filmului este dat de interpretarea de exceptie a marii actrite, Meryl Streep, care a saltat nota finala, pentru ca filmului in ansamblu i-au lipsit unele momente de fluenta, de intensitate sau a avut momente de umplutura, care nu au avut nicio influenta asupra povestii. In schimb, Meryl Streep a fost fenomenala, a asigurat clasa, talent si prospetime, si-a schimbat special pentru acest rol accentul, dandu-i nuante de duritate, dar si de femeie care a locuit o perioada lunga de timp prin strainataturi, in special in Franta. Probabil a studiat cu atentie si emisiunile Juliei Child de dupa anii ’50, dorind sa fie cat mai aproape de original. O favorita la Oscarurile de la inceputul anului viitor.