”Tony și Susan”, de Austin Wright
Editura Litera, Colecția Buzz Books, București, 2011
Traducere din limba engleză Gabriel Stoian
Edward si Susan / Tony si Susan.
Dupa douazeci de ani de la divort si lipsa vestilor directe, apare manuscrisul unui roman. “Animale nocturne”. Scris de Edward.
Cartea lui Austin Weirght nu este nici usor de citit, nici simplu de descifrat.
Si pe masura ce am facut cunostinta cu personajele si conjunctura in care ajung in paginile scrise, au inceput intrebarile. De la specific la general.
Ce intentii are de fapt autorul? Fata de personajul sau, fata de cei cu care se intersecteaza, fata de complicatiile vietii? Ce vrea sa starneasca in cititor? Ce inseamna familia in constructul social si in psihologia membrilor ei. Cum reuseste un roman sa isi faca cititorul prizonier. Prizonier in ororile descrise (fictional), dar prizonier (real) si in propriile intrebari privindu-i viata si punctul de plecare si momentele intermediare…si prezentul… Lasitate… vina… emotii tari… intrebari… incapacitatea de a gasi raspunsuri…ganduri sumbre… esti mort, ucis, prin ricoseu… pentru ca iti este omorata familia si ti se surpa stalpul de rezistenta.
“Nicio problema nu e trecatoare decat dupa ce a trecut.Toate problemele sunt potential permanente.”
Care sunt optiunile personajului creat? Dar ale cititorului? Acesta continua lectura, desi il frisoneaza? Desi tensiunea creste, in timp ce raspunsurile sunt taraganate? In timp ce viata reala a cititorului incepe sa fie absorbita si transformata de actiunea romanului?
Desi “Manuscrisul se opune (…) este extrem de greu, foarte lung. Cartile i se opun intotdeauna la inceput, pentru ca ii rapesc foarte mult timp. Ele ii pot ingropa, cateodata pentru totdeauna, propriile ganduri. S-ar putea ca, la terminarea manuscrisului, sa fie o cu totul alta persoana.” Si oare, nu acesta este si scopul pentru care citim? Sa ne cunoastem, sa invatam, sa ne inspiram, sa ne transformam?
Si oare, uneori, nu acesta este scopul bun pentru care citim? Uneori, caci exista si reversul, scopul este otravit, rezultatul nu mai este bun, onorabil, inaltator, este devastator. Te smulge din confortul psihic al civilizatiei. Pe masura ce este construit personajul, intre acesta si cititor poate sa apara empatie sau viceversa, sila, greata, neintelegere, respingere. Disconfort psihic.
Scriitorul isi conduce personajul catre felurite rascruci si volens-nolens, ii acorda acestuia, la inghesuiala, sentimente si apucaturi proprii, se devoaleaza caracterologic, se elibereaza de crusta sa civilizata si ramane dezbracat, sincer si egal cu el cel adevarat, ranjind in fata cititorului pe care l-a inselat pana in punctul de explozie al fitilului. Un drum drept in viata, un model de caracter superior, este o aberatie in fond. Totul ascunde (mai subtil uneori) o mare slabiciune. O lipsa de putere de a te impotrivi, de a lupta. Raman dorintele animalice: razbunare, crima, moarte.
Absentele tangibile si nedorite si planse din viata personajului din romanul din roman… duc incet la obisnuinta, la acceptare, la un fel de autoironie Trista, o suprapunere din ce in ce mai acaparativa cu autorul (autorul romanului din roman).
Si din ce in ce mai mult, cititoarea romanului, fosta sotie a autorului manauscrisului isi aminteste de ea, de viata ei – cu primul si al doilea sot – de iubiri si dezamagiri, de dorinte si renuntari. Un triunghi, in mijloc Susan (cititoarea) si in colturi Edward (fostul sot si autorul romanului), Arnold (actualul sot) si Tony (personajul romanului). Fiecare cladit din sedimentele amestecate ale celorlalti. Pentru Susan, iluziile primului mariaj, sperante intelectuale si de suflet neimplinite, o familie cu trei copii – al doilea mariaj si devotament exclusiv pentru cuib. Trei nefericiri – fiecare in felul ei, la care se adauga Tony, personajul penduland intre neputinta si dorinta de razbunare. Un Edward care a asteptat patruzeci de ani pentru a deveni Tony si a-si plange anii netraiti.
La un moment dat, cititorul, impreuna cu Susan, contopesc cele doua fiinte intr-un Edward-Tony. Edward nu si-a trait viata pe care si-a visat-o alaturi de Susan si nici Tony nu si-a trait viata obisnuita alaturi de Laura si Helen. Intrebarea este cine si ce sunt Tony & Susan?
Susan “era cititoare. Daca Edward nu putea trai fara sa scrie, ea nu putea trai fara sa citeasca.”. Emitatorul si receptorul. Dar si Susan si-a dorit si a visat sa scrie Si a scris. Dar ceva a otravit-o. Si a blocat-o. “Prezenta celeilalte persoane, aceasta este cauza. Cealalta persoana, contamineaza ceea ce scrie ea. Prejudecatile, gusturile, simpla alteritate a cititorului, care controleaza ceea ce spune ea, ca un poducator de la Hollywood sau un analist de piata. Totusi, chiar si scrierea nepublicata din sufletul ei are o neconcordanta intre sine si propozitiile prin care ea o poate exprima.(…) Necinstea intrinseca a scrierii corupe si amintirile.”
Dar… “exista lucruri in viata pe care lectura unei simple carti nu le mai poate modifica.”
Violenta si ura si renuntare. “Gustul pe care il capeti” ucigand. “Trebuie sa treci de un hop. Sa omori pe cineva, ca sa afli cum sta treaba”. Dar, la Tony, “posibila distractie oferita de crima fusese eradicata prin educatie si cultura, printr-un proces de civilizare”. Si totusi, crimele sunt platite prin razbunare – o crima. O crima rascumparata prin propria moarte.
“Exista un soc de groaza in revenirea la viata reala”. Cat este realitate si cat este fictiune?
“Mai tarziu, mintea ei (a cititoarei) se elibereaza si cartea se lichefiaza”.
Si eu am fost cititoare si dupa ce am incheiat ultima pagina si ultimul cuvant, intr-un incarcat tur de forta de trei zile si trei nopti (fragmentate), sunt puternic bantuita de forta analitica a autorului si de maniera de abordare a unei problematici atat de intime procesului de creatie si transferului productiei catre beneficiar. Autorul are curajul si forta de a despica problema pana adanc in inima de viata si sange si de a livra cititorului o tesatura impaslita cu milioane de nervuri comune creatorului, personajelor si cititorului. Exemplara lucratura.
Si intreb: ati avut impresia vreodata ca un scriitor v-a prezentat pe voi in paginile sale? V-a furat viata si a distrus-o sau a imbogatit-o in simtiri si calitate? Ati simtit legatura dintre scriitor si fiinta care sunteti? Ei bine, acest scriitor are har. A inteles cum e treaba cu viata! A oamenilor si a cartilor.
Cititi-l pe Austin Wright. Cat ne-a lasat scris, caci din 2003 nu mai este printre noi.
Si filmul “Notcturnal Animals” din 2016, bine cotat si nominalizat la Oscar 2017 pentru Best Performance by an Actor in a Supporting Role: Michael Shannon
Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Elefant.ro.
(Sursă fotografii: Litera.ro, Wikipedia.org, Kobo.com, Booktopia.com.au, IMDb.com)
